Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 86/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.86/ DOSAR NR-
Ședința publică din 09 noiembrie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țînț
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă - T - Serviciul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 26 din 05 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr. -.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul I: B ) asistat de apărător din oficiu, avocat -.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul Ministerului Public depune la dosar un raport preliminar și copie de pe cererile de comisie rogatorie internațională formulată de autoritățile germane Procuratura.
Instanța face cunoscut inculpatului, motivul prezenței în instanță și procedează la identificarea acestuia în temeiul art. 70 alin.1 Cod procedură penală.
Totodată, pune în vedere inculpatului prevederile art. 70 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că această declarație poate fi folosită și împotriva sa.
Inculpatul arată că nu dorește să dea declarație.
Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat - pentru recurentul inculpat arată că la data de 05 noiembrie 2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașova înaintata la Tribunalul Brașov referat cu propunere de arestare pentru inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000. Prin încheierea nr.26 din 05 noiembrie 2009 s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului. Împotriva acestei încheierii inculpatul a declarat recurs. Solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii atacate și, pe cale de consecință respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului. se avea în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală, acesta a dat dovada de o mare sinceritate. Față de scopul măsurii preventive prev. de art. 136 alin.1 Cod procedură penală, la dosarul cauzei nu există nici un indiciu din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar împiedica buna desfășurare a procesului penală. Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul, solicită a se avea în vedere hotărârile care sunt în sensul că acest pericol trebuie apreciat funcție de rezonanța faptei și de circumstanțele personale ale inculpatului. În acest moment fapta nu a ajuns la cunoștința opiniei publice, iar inculpatul dorește să-și revizuiască atitudinea. Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, solicită a se avea în vedere că este student în anul III la medicină este susținut de familia sa și numai nevoia financiară l-a făcut să acționeze în acest mod. În raport de dispozițiile art. 136 alin.8 Cod procedură penală, apreciază că luarea față de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu ar fi suficientă.
Reprezentantul Ministerul Public solicită în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respingerea recursului formulat de inculpat și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov prin care s- admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului, ca legală și temeinică. A se avea în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art.136, 143, 148 lit.f Cod procedură penală. Cu privire la temeiul reținut în sarcina inculpatului, respectiv art. 148 lit.f Cod procedură penală apreciază că sunt îndeplinite cumulativ ambele condiții, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc este închisoarea de la 3 la 15 ani, astfel încât este îndeplinită condiția obiectivă. Ținând seama de natura infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, de cantitatea de droguri pe care o avea asupra sa în momentul depistării, felul în care opinia publică percepe gravitatea faptelor, de circumstanțele personale ale inculpatului care se declară consumator de droguri, apreciază că și condiția subiectivă este îndeplinită. A se mai avea în vedere că inculpatul a mai fost condamnat în Germania pentru o infracțiune de trafic de droguri. Consideră că dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate nimic nu l-ar împiedica să săvârșească noi infracțiuni de acest gen.
Avocat - în replică arată că în sarcina inculpatului s- reținut dispozițiile art. 148 lit.f și nu lit.c Cod procedură penală.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față:
Constată că prin încheierea de ședință nr. 26 din data de 5.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov privind pe inculpatul și în consecință, în baza art. 149/1, 143 și art. 148 alin 1 lit. f Cod procedură penală s-a luat față de acest inculpat măsura arestării preventive pe o durată de 29 de zile începând cu data de 5.11.2009 până la 3.12.2009 inclusiv, dispunându-se emiterea mandatului de arestare preventivă.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că materialul probator administrat în cauză confirmă existența unor indicii referitoare la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 2 alin 1 din Legea 143/2000 constând în esență în aceea că la data de 4.11.2009, ora 9,15 lucrătorii Secției Regionale de Poliție Transporturi B l-au surprins pe inculpatul în trenul Rapid nr. 374 B - A având asupra sa o cantitate de aproximativ 250 grame canabis, ambalate în mai multe plase, introduse unele în altele, cantitate despre care inculpatul a arătat că a procurat-o și o transporta în vederea revânzării către persoane interesate pe raza Municipiului
De asemenea s-a arătat în hotărârea primei instanțe că inculpatul se găsește în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani închisoare iar la dosar există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice prin care să se respingă propunerea parchetului privind arestarea sa preventivă și să se dispună punerea sa în libertate.
În motivarea recursului formulat, inculpatul a arătat că nu se află în situația prevăzută de art. 148 lit. Cod procedură penală, întrucât deși infracțiunea pentru care este cercetat penal este pedepsită de legiuitor cu închisoarea mai mare de 4 ani, la dosar nu există date suficiente că lăsarea sa în libertate ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică; inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală, a dat dovada de o mare sinceritate. Față de scopul măsurii preventive prev. de art. 136 alin.1 Cod procedură penală, la dosarul cauzei nu există nici un indiciu din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar împiedica buna desfășurare a procesului penală. Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul, solicită a se avea în vedere hotărârile care sunt în sensul că acest pericol trebuie apreciat funcție de rezonanța faptei și de circumstanțele personale ale inculpatului. În acest moment fapta nu a ajuns la cunoștința opiniei publice, iar inculpatul dorește să-și revizuiască atitudinea. Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, s-a solicitat a se avea în vedere că este student în anul III la medicină este susținut de familia sa și numai nevoia financiară l-a făcut să acționeze în acest mod. În raport de dispozițiile art. 136 alin.8 Cod procedură penală, apreciază că luarea față de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu ar fi suficientă.
Analizând încheierea atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că recursul formulat de către inculpatul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a constatat în mod judicios că din materialul probator administrat până în acest moment rezultă presupunerea rezonabilă a săvârșirii de către inculpat a faptei reținute în sarcina sa; în acest sens prima instanță a procedat corect apreciind că procesul verbal de depistare "în flagrant" a inculpatului încheiat la data de 4.11.2009 de lucrătorii Secției Regionale de Poliție Transporturi B, procesul verbal de constatare, întocmit de lucrătorii B și testare cu testerul din dotare a unei mostre din fragmentele vegetale uscate de culoare olive găsite asupra inculpatului - și care a reacționat pozitiv la - coroborate cu declarația inculpatului dată în fața instanței, cu toate garanțiile procesuale - prin care acesta recunoaște comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa - reprezintă indicii temeinice în sensul art. 143 alin 1 Cod procedură penală și art. 5 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ale săvârșirii de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa.
S-a stabilit de asemenea corect de către prima instanță că inculpatul se găsește în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosar există probe din care rezultă că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică; este adevărat că această stare de pericol nu poate rezulta exclusiv din gradul de pericol social concret al faptelor comise, însă nici nu poate fi ignorată natura acestei infracțiuni, gravitatea faptei comise de inculpat și condițiile concrete în care a fost săvârșită, întreruperea activității infracționale din motive independente de voința inculpatului, cantitatea de droguri găsită asupra sa în momentul depistării "în flagrant" care dovedește intenția acestuia de comercializa droguri persoanelor interesate. Ori în aceste condiții, văzând și ecoul negativ pe care acest gen de infracțiuni îl au în cadrul societății, prima instanță a reținut corect că cea de-a doua condiție prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală este îndeplinită, iar împrejurarea că inculpatul a recunoscut în fața instanței comiterea faptei și că este student nu reprezintă împrejurări de natură a înlătura acest pericol.
În considerarea celor expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 26 din data de 5.11.2009 pronunțată de Tribunalului Brașov în dosarul penal nr- care va fi menținută ca legală și temeinică.
În baza art. 189, 192 alin 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 26/05.11.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă recurentul să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 150 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 09 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./30.11.2009
Dact./03.12.2009
2 exemplare
Jud fond/
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Nicoleta Hădărean, Nicoleta Țînț
