Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 87/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 87/ DOSAR NR-
Ședința publică din 17.11.2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Covasna.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Brașov și inculpații, G și împotriva încheierii de ședință din 12.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat Gard în stare de arest ( deținut în Arestul B ) asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul B ) asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpa în stare de arest ( deținut în Arestul B ) asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpat Bechea G în stare de arest ( deținut în Arestul B ) asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul B) asistat de apărător ales, avocat, intimatul inculpat, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat, apărător din oficiu pentru recurentul inculpat solicită a se constata încetarea delegației pentru asistența juridică obligatorie și, în baza art. 3 din Protocolul nr. 61573/2008 să se dispună plata onorariului parțial.
Apărătorul ales al inculpatului depune la dosar în copie contractul individual de muncă, bilet de externare, bilet de ieșire din spital, fișa pentru înregistrarea datelor privind expunerea medicală individuală la radiații ionizante și scrisoare medicală.
Apărătorul ales al inculpatului G depune la dosar o adeverință de la locul de muncă al inculpatului și o caracterizare.
În temeiul art.70 alin.1 Cod procedură penală instanța procedează la identificarea inculpaților, iar în temeiul dispozițiilor art. 70 alin.2 Cod procedură penală aduce la cunoștința inculpaților că au dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-le totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Inculpați, G, și învederează instanței că își mențin declarațiile date.
Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că au declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 12.11.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov având în vedere că față de inculpatul nu s-a admis propunerea de arestare preventivă, luându-se față de acesta măsura preventivă de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Față de acest inculpat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru două infracțiuni, respectiv aderarea la un grup infracțional, prev. de art. 7 din Legea nr. 139/2003 și, trafic de imigranți în forma complicități, prev. de art. 20 raportat la art. 21 alin.1 OG105/2001. Inculpații au inițiat, au constituit și o parte din ei au aderat ulterior la acest grup infracțional ce avea ca obiectiv principal atragerea, racolarea, călăuzirea de cetățeni albanezi din care să tranziteze teritoriul României, să treacă fraudulos frontiera în Ungaria, iar de acolo cu destinația finală Italia. Inculpatul este cel care a atras în grup contra cost mai mulți membrii, care au realizat activității de transport a emigranților sau de supraveghere a traseelor. O altă activitate desfășurată de unui din membrii era aceea de a-i găzdui pe cetățenei albanezi până când inculpatul reușea să organizeze plecarea acestora spre Italia. Tot inculpatul este cel care a negociat prețul pentru fiecare emigrant albanez. În perioada februarie - noiembrie 2009 au tranzitat România mai mulți cetățeni albanezi care nu mai figurează în evidențele oficiale că ar fi părăsit teritorial național deși le-a expirat viza de ședere. Solicită a se lua față de inculpatul măsura privativă de libertate deoarece doar astfel s-ar răspunde cerințelor prev. de art. 136 Cod procedură penală și anume buna desfășurare a procesului penal. Cu privire la dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, consideră că până acum s-au strâns la dosarul cauzei acele indicii la care textul legal face referire dar și bănuieli rezonabile cum că acest inculpat ar fi săvârșit acele infracțiuni pe care ei le-au detaliat în referat. A se avea în vedere notele de transcriere telefonice purtate între inculpați, procese verbale ce s-au întocmit cu ocazia organizării flagrantului în data de 10.11.2009, procese verbale aferente încheiate la data de 03.11.2009 pe raza jud. V, note telefonice ce s-au purtat între procurorul român și procurorul din Ungaria, celelalte declarații date de inculpații și de martori. Față de concluziile formulate de inculpatul la fond se constată că nici nu se contestă acea subzistență a dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală, ceea ce s-a solicitat atunci a fost stabilirea unei măsurii mai puțin restrictivă. A se avea în vedere și existența dispozițiilor art. 148 lit.f Cod procedură penală față de acest inculpat, dacă ne referim la circumstanțele reale de săvârșire a faptei, la maniera organizatorică în care acești inculpați au înțeles să acționeze. Ne aflăm în fața unei rețele dezvoltate transnaționale care practic atacă frontiera de stat a României încercând astfel facilitarea trecerii emigranților fraudulos din România în celelalte spații schengel. De vreme ce situația acestui inculpat este similară cu a celorlalți, solicită să se observe că și contribuția acestuia și mijloacele probatorii care converg în această direcție nu vede de ce s-ar face această decelare vis-a-vis de aplicarea unei măsurii preventive. În raport de cele menționate solicită admiterea recursului, casarea parțială a încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov, în sensul admiterii propunerii formulate de ei și luarea față de inculpat a măsurii arestării preventive pentru 29 de zile.
Avocat pentru intimatul inculpat arată că s-a declarat recurs de către parchet pentru că prin încheierea instanței de fond s-a respins propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT față de inculpatul, motivat de faptul că nu s-a aplicat același regim de tratament și față de acest inculpat. Din actele de la dosar nu rezultă o asemenea participare. Se încearcă să se acrediteze ideea că participația inculpatului față de o asemenea activitatea infracțională este egală cu a celorlalți inculpați. Prin actul de punere în mișcare se reține că este bănuit că ar fi săvârșit infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat și la complicitate la imigrație ilegală. Ori, solicită să se observe că prin însăși propunerea de arestare pe care o face parchetul avem de a face cu o propunere făcută doar pentru inculpații și, ca fiind inițiatorii grupului. Dispozițiile art. 2 alin.1 lit.a din Legea nr. 39/2001, cere ca o condiție esențială pentru existența grupului organizat existența minimă a 3 persoane. Ca să aderi la un grup infracțional organizat, în primul rând, trebuie să cunoști membrii grupului, să cunoști activitatea, structura organizatorică, cam ce fel de atribuții trebuie să îndeplinești în cadrul grupului pentru se putea complini această cerință a aderării la un grup infracțional organizat. Solicită a se observa că până la acest moment din probele administrate în cauză inculpatul la cunoscut doar pe inculpatul cu care este cumnat, pe o parte din ceilalți inculpați i-a cunoscut prin faptul că provin din aceiași localitate, dar nu că ar fi desfășurat activități infracționale care să se circumscrie activității unui grup infracțional organizat. De asemenea, inculpatul nu i-a cunoscut nici pe cetățeni italieni și nici pe albanez, nu i-a cunoscut nici măcar pe cei doi cetățeni albanezi pe numele cărora la solicitarea cumnatului său a făcut acele invitații. Ori, complicitatea ca să existe trebuia ca inculpatul să fi cunoscut și cu intenție să fie desfășurat acte materiale de a ajuta pe cineva să săvârșească fapte de natură infracțională, de natura celor reținute prin ordonanța de punere și mișcare. Inculpatul nu a desfășurat astfel de activități astfel cum susține și cumnatul său. Inculpatul a transportat cu mijlocul său de transport închiriat materiale de construcții și după ce a trecut frontiera de stat România / Ungaria s-a trezit că inculpatul a introdus în autoturismul său niște cetățeni albanezi fără ca el să cunoască acest lucru. În ceea ce privește aderarea la un grup infracțional organizat, inculpatul nu știa cine sunt membrii grupului, dacă există un asemenea grup nu i s-a vorbit niciodată de către cumnatul său de existența unui asemenea grup, nu i s-a propus să accepte activități ce urma să le desfășoare grupul respectiv pentru a i se putea reține în sarcina infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat. La Tribunalul Brașov nu el a solicitat a se lua măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, el doar a sugerat că dacă lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol atunci să se aibă în vedere dispozițiile art.149 ind.1 alin.12 Cod procedură penală. combinat cu art. 146 alin.11 ind.1 Cod procedură penală. Ori, judecătorul fondului în mod judicios a apreciat poziția inculpatului și a respins propunerea de arestare făcută de către parchet. A se avea în vedere poziția sinceră a inculpatului care se coroborează cu declarația dată de inculpatul. În raport de cele menționate solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov ca legală și temeinică.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 12.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, casarea încheierii atacate și pe cale de consecință respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de parchet. S-a încercat acreditarea de către parchet cum că inculpatul ar fi organizatorul unui grup infracțional prin care urmărea să se traficheze emigranți. Potrivit art. 2 din Legea nr. 39/2003 pentru a se putea vorbi de un grup infracțional organiza trebuie să existe un grad de subordonare între membrii grupului, toți membrii grupului să se cunoască între ei și să acționeze având un scop comun. Pentru inculpat se poate vorbi despre o infracțiunea de trafic de emigranți, nicidecum de inițierea unui grup infracțional organizat. În interesul urmăririi penale la solicitarea procurorului s-a considerat de către instanța de fond că se impune arestarea inculpatului pe o perioadă de 29 de zile. Consideră că acest lucru nu trebuie să se realizeze având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor, mai puțin că este inițiatorul unui grup infracțional organizat. Inculpatul a declarat că l-a rugat pe cumnatul său și pe ceilalți coinculpați să-l ajute pentru a întocmi niște invitații unor cetățeni albanezi. Având în vedere poziția procesuală sinceră a inculpatului în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată nu se impune a se lua măsura arestării preventive față de acesta. Temeiul reținut în sarcina inculpatului l-au reprezentat dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală, ori greși s-a reținut că dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție. A se avea în vedere și circumstanțele persoane ale inculpatului, are 2 copii minori în întreținere și este în interesul lui să fire aproape de familie.
Avocat pentru recurentul inculpat arată că față de materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi aderat la un grup infracțional organizat. Din materialul probator administrat în cauză nu rezultă acest lucru. Pentru a adera la un astfel de grup, trebuie să cunoști componența grupului, activitățile pe care grupul le desfășoară și să aduci un aport la această activitate. Ori, singurele elemente care îi pot fi imputate inculpatului sunt de faptul că a făcut 2 invitații pentru 2 cetățenii albanezi la cererea inculpatului pentru care a primit 100 lei. Inculpatul nu știa de existența acestui grup, pe ceilalți inculpații îi cunoaște pentru că sunt locuitori ai Orașului și se cunosc din vedere însă nu au avut nicio activitate împreună. A doua activitate care i se impută inculpatul este îi urma unei convorbirii telefonice între și este acea că la propunerea lui în timp ce se întorcea dintr-o cursă i s-a spus că trebuie să aducă dintr-o benzinărie până la frontiera dintre România și Ungaria un grup de cetățeni, iar el și-a dat acordul. O activitatea infracțională înseamnă realizarea unei activității materiale, inculpatul se găsește în faza acelui proces de conștiință căruia i s-a sugerat o anumită activitate și care dacă se realizează are o conotație penală, dar care nu s-a realizat pentru că la o oră de la această convorbire inculpatul i-a spus inculpatului că nu trebuie să mai facă acest lucru. Art. 71 vorbește de anumite activității care constituie latura obiectivă a acestei infracțiuni, racolarea - este evident că nu face parte din activitatea pe care o desfășoară inculpatul, îndrumarea, călăuzirea s-au organizarea care nu s-au realizat. Nu există nici un fel de indiciu că inculpatul și-a adus vreo contribuție la săvârșirea acestei infracțiuni. Inculpatul nun a avut nicio contribuție materială la desfășurarea activității petrecută în țară. se avea în vedere că inculpatul nu a fost prins în flagrant. Consideră că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, nu există nici un element din care să rezulte că inculpatul ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. A se avea în vedere că inculpatul este absolvent de facultate. În raport de cele menționate solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar dacă se va aprecia că se impune a se lua o măsură preventivă atunci solicită a se lua măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea. Inculpatul se va prezenta la instanță ori de câte ori va fi chemat.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită a se avea în vedere că inculpatul a negat participarea la cele infracțiuni reținute în sarcina sa. În dosarul cauzei nu există nicio probă directă cu privire la cele 2 infracțiuni reținute în sarcina inculpatului. Singurele probe care sunt la dosar sunt niște transcrierii telefonice a inculpatului cu unul dintre coinculpați, ori interceptările telefonice nu sunt constituționale și nu pot fi folosite în procesul penal dacă sunt efectuate în faza actelor premergătoare, adică înainte de începerea urmăririi penale. În cazul inculpatului ordonanța de începere a urmării penale este dată cu 10.11.2009 iar transcrierile telefonice sunt anterioare acestei date. În cauză nu sunt indicii temeinici că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Pentru egalitate de tratament solicită a i se aplica inculpatului același tratament care i s-a aplicat și inculpatului de către instanța de fond.
În subsidiar, dacă se va admite recursului inculpatului solicită să se aplice măsura preventivă de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Avocat pentru recurentul inculpat G solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii atacate și pe cale de consecință respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de DIICOT. A se avea în vedere că din cuprinsul declarațiilor inculpaților rezultă că legăturile dintre inculpatul și ceilalți inculpați au fost pur ocazionale, neexistând în speță indicii temeinice că s-ar fi săvârșit o infracțiune. În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală, condiția subiectivă neexistând cu privire la inculpat a cărui punere în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică. În subsidiar - solicită a se lua măsura preventivă a obligării de a nu8 părăsi localitatea de domiciliu.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 12.11.2009 prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului și pe cale de consecință cercetarea în stare de libertate a inculpatului. Apreciază că din întreg materialul probator administrat în cauză nu rezultă indicii că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezența pericol concret pentru ordinea publică. A se avea în vedere că inculpatul a recunoscut că a emis 2 invitații, însă nu știe dacă cetățenii albanezi au ajuns în România, nu a luat legătura cu ei, nu există probe că el a efectuat transportul acestora. De asemenea, trebuie avute în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, studii medii, are nevoie de un tratament medical ce nu poate fi acordat în Arestul În subsidiar solicită aplicarea față de inculpat a măsurii preventive de a nu părăsi localitatea de domiciliu, urmând a se prezenta ori de câte ori va fi necesar.
Reprezentantul Ministerului Public cu privire la recursurile declarate de inculpații solicită respingerea acestora și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov, ca legală și temeinică. Instanța de fond în mod corect a admis propunerea formulată de DIICOT și a dispus arestarea preventivă a inculpaților reținând că la acest moment în cauză există indicii temeinice vizate de art. 143 alin.1 Cod procedură penală.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul G având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
CURTEA
Constată că, prin încheierea de ședință nr. 27/12.11.2009 a Tribunalului Brașov, în baza art. 1491Cod procedură penală raportat la art. 143 Cod procedură penală și art. 148 alin. 1 lit. (f) Cod procedură penală,
S-a admis propunerea formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Brașov și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților:, G, împotriva cărora au fost emise mandate de arestare preventivă pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 12.11.2009 până la data de 10.12.2009, inclusiv, relativ la toți cei 5 inculpați.
A respins propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Brașov ce vizează arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 145 Cod procedură penală a aplicat inculpatului măsura obligării de a nu părăsi localitatea județul B, fără încuviințarea organelor judiciare, pe o durată de 30 de zile, respectiv de la 12.11.2009, la 11.12.2009, inclusiv.
În baza art. 145 al 11Cod Procedură Penală, a obligat pe inculpat ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la Poliția Orașului, județul B conform programului de supraveghere întocmit de aceasta sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată.
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În baza art. 145 al 12lit. c Cod Procedură Penală a obligat inculpatul să nu se apropie si să nu comunice direct sau indirect de inculpații, G,.
A dispus comunicarea prezentelor dispoziții inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește inculpatul, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră, după rămânerea definitivă a încheierii.
A atras atenția inculpatului că în cazul în care încalcă cu rea credință măsura dispusă sau obligațiile care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
A respins cererile inculpaților, G și de aplicare a măsurii vizate de art 145 Cod procedură penală.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Există până la acest moment în cauză " indiciile temeinice vizate de art. 143 alin.1 Cod procedură penală - văzând și înțelesul avut în vedere de art.68/1 Cod procedură penală - in sensul că inculpații, G, ar fi săvârșit infracțiunile ce l-i se impută de către - Serviciul Teritorial Brașov.
Temeiul procedural avut în vedere de art. 148 lit. Cod procedură penală este incident cu privire la inculpații, G și.
Tribunalul observă gradul generic dar și concret de pericol social al infracțiunilor ce li se impută inculpaților, G, circumstanțele reale de săvârșire a acestor fapte, caracterul organizat și de durată al acestei activități infracționale prin care inculpații indicați au înțeles să-și procure sume relativ consistente de bani.
Fără a reitera înțelesul avut în vedere de art.148 lit.f teza finală Cod procedură penală, tribunalul se rezumă a observa că faptele grave precum "traficul de migranți " ce s-au desfășurat în mod organizat și într-o perioadă relativ lungă de timpnecesită din partea organelor judiciare române o reacție fermă similară cu cea a autorităților ungarecare, pentru același gen de fapte, au dispus arestarea preventivă a numitului.
Gravitatea faptelor ce li se impută inculpaților indicați - ce impune o reacție adecvată a organelor judiciare - rezidă și din scopul transportării acestor persoane în Italia "pentru a munci la negru sau a fura"- inculpatul.
Privitor la inculpatul, tribunalul a apreciat că actualmente măsura preventivă prev.de art. 145 Cod procedură penală este suficientă și de natură a conduce - văzând și criteriile prev.de art. 136 alin.ultim Cod procedură penală - la asigurarea " bunei desfășurări a procesului penal" în înțelesul art 136 alin.1 Cod procedură penală.
Astfel tribunalul a observa că inculpatul a avut - așa cum o relevă și coinculpatul care a adoptat o atitudine sinceră până în prezent - ocontribuție secundarăîn întreaga activitate infracțională reținută de B fără a proceda efectiv la călăuzirea sau transportul cetățenilor albanezi ce urmau a ajunge în Italia.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, G și și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov.
Recurenții inculpați au solicitat admiterea recursurilor declarate, desființarea încheierii, iar în urma rejudecării, casarea încheierii atacate și pe cale de consecință respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de parchet.
Verificând încheierea atacată, în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs, curtea reține următoarele:
În mod întemeiat prima instanță a reținut existența în cauză a indiciilor temeinice că inculpații, G, și au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați în prezent de către parchet. Notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpații, în perioada 10.09.2009-11.11.2009, interceptate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Brașov, imaginile surprinse în data de 03.11.2009, procesul verbal de depistare din data de 10.11.2009, declarațiile martorilor audiați, procesele verbale cu privire la obținerea vizei de către cetățenii albanezi și de intrare a acestora pe teritoriul României prin Aeroportul Otopeni; procesul-verbal din 10.10.2009, din care rezultă că cetățenii albanezi, și au solicitat viză de scurtă ședere Consulatului Român din urmare invitaților inculpaților și; procesul-verbal din 10.11.2009, din care rezultă că cetățenii albanezi, au intrat pe teritoriul României prin Aeroportul Otopeni la data de 02.11.2009, în intervalul orar 20:04:40 - 20:07:57; procesul-verbal de constatare întocmit cu prilejul predării de către autoritățile ungare către autoritățile române în data de 05.11.2009 a cetățenilor albanezi, și; procesul-verbal de predare primire din 06.11.2009 a cetățenilor albanezi, și, agenților din cadrul Centrului Regional ORI T; cererile de azil formulate la data de 06.11.2009 de către cetățenii albanezi, și; raportul întocmit la data de 11.11.2009 de către angajații Centrului Regional ORI T cu prilejul constatării împrejurării că la 10.11.2009, ora 11:05, cetățenii albanezi, și au părăsit centrul și nu s-au mai prezentat conform regulamentului la ora 22:00; copiile pașapoartelor cetățenilor albanezi, și, pe care aceștia le-au prezentat atât autorităților judiciare e cât și celor române; nota telefonică din data de 09.11.2009, din care rezultă că față de cetățenii albanezi, și a fost luată de către organele judiciare e măsura contravențională a interdicției de a se afla pe teritoriul statului timp de 6 ani și că în dosarul B-1268/2009 al Tribunalului a fost emis față de mandatul de arestare preventivă pentru infracțiunea de "trafic de migranți", începând cu data de 06.11.2009 până la data de 06.12.2009; adresa DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov, din care rezultă că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad se află înregistrat dosarul nr.7210/P/2009 privind pe cetățenii albanezi, și, cercetați relativ la comiterea infracțiunii de "trecerea frauduloasă a frontierei", solicitat în vederea reunirii la dosarul nr.228D/P/2009; procesele-verbale de percheziție domiciliară la locuințele inculpaților; la locuința inculpatului a fost găsită o mapă conținând documente privind cetățenii albanezi.
Declarațiile inculpaților se coroborează între ele și constituie indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați. Deși inculpații, și au negat săvârșirea faptelor, arătând că nu cunoșteau activitatea infracțională desfășurată de inculpatul, iar inculpații G și au dat declarații nuanțate, în care au arătat că aveau cunoștință despre transportul ilegal al unor cetățeni albanezi peste graniță și despre invitațiile făcute pentru aceștia în România, însă inculpatul era cel care coordona activitatea și-i contacta pe inculpați, totuși mijloacele de probă descrise mai sus constituie indicii temeinice că toți cei 5 inculpați au fost implicați în activitatea infracțională, gradul de contribuție al fiecăruia urmând să fie stabilit pe parcursul cercetărilor.
Gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, relevată de modalitatea și împrejurările săvârșirii faptelor, de caracterul organizat al acestora, de numărul persoanelor implicate și de perioada relativ mare de timp în care au acționat, împrejurarea că activitatea infracțională a cetățenilor albanezi a fost sesizată și de către autoritățile e, care au luat măsuri împotriva lor, constituie probe că lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment procesual prezintă pericol concret pentru ordinea public, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în cel mai scurt timp posibil și pentru a se crea condiții optime pentru descoperirea întregii activități infracționale și pentru depistarea tuturor persoanelor implicate. Măsura procesuală a arestării preventive se impune față de toți inculpații, inclusiv față de inculpatul, pentru că și în cazul său există indicii temeinice pentru săvârșirea faptelor, iar întreaga activitate infracțională s-a desfășurat cu sprijinul fiecărui inculpat, chiar dacă contribuția unora dintre ei a fost mai redusă. În acest moment procesual, raportat la natura faptelor săvârșite, la gravitatea acestora și la implicarea într-o măsură mai mare sau mai mică a tuturor inculpaților nu se justifică aplicarea unor măsuri procesuale diferite față de aceștia, pentru respectarea egalității de tratament ca principiu ce intră în componența dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. 3 din Constituția României și de art. 6 paragraf 1 din CEDO.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov împotriva încheierii nr. 27/12.11.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o casează sub aspectul respingerii propunerii de arestare preventivă pentru inculpatul și a luării față de acesta a măsurii preventive prevăzută de art. 145 Cod procedură penală.
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursurile declarate de inculpații, G și.
În baza art. 189, 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală, va dispune plata către avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul a onorariului parțial în sumă de 50 lei (doamnei avocat ).
- obliga recurenții inculpați să plătească statului câte 50 lei fiecare, cheltuieli judiciare, iar restul cheltuielilor judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov împotriva încheierii nr. 27/12.11.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o casează sub aspectul respingerii propunerii de arestare preventivă pentru inculpatul și a luării față de acesta a măsurii preventive prevăzută de art. 145 Cod procedură penală.
Rejudecând în aceste limite, în baza art. 149/1 Cod procedură penală, raportat la art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov și dispune arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, la 03.03.1977 în, jud. B, domiciliat în orașul, str. -,. 22,. A,. 16, jud. B, posesor al CI, seria -, nr. -, CNP -, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 17.11.2009 până în data de 15.12.2009, inclusiv.
Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pentru acest inculpat.
Înlătură dispozițiile referitoare la măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.
Respinge recursurile declarate de inculpații, G și.
În baza art. 3 din Protocolul nr. 61573/2008 privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală dispune plata către avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul a onorariului parțial în sumă de 50 lei (doamnei avocat ).
Obligă recurenții inculpați să plătească statului câte 50 lei fiecare, cheltuieli judiciare, iar restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - C - -
GREFIER,
Red.B:/11.12.2009
Dact./15.12.2009
3 exemplare
Jud.fond
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Alina Constanța Mandu, Laura
