Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 89/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 89/ DOSAR NR-
Ședința publică din 20 noiembrie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu
JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - T - Serviciul Teritorial Brașov și inculpații și împotriva încheierii de ședință nr. 28 din 13.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții inculpați și în stare de arest ( deținuți în Arestul B ) asistați de apărător ales, avocat, interpret de limbă albaneză.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 91 din Legea nr. 302/2004, se prezintă interpret de limbă albaneză - - desemnat în baza Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de instanța de judecată, care să asigure traducerea dezbaterilor în/din limba albaneză.
Conform dispozițiilor art. 128 Cod procedură penală raportat la art. 85 și 327 Cod procedură penală se procedează la depunerea jurământului de către interpret care asigură traducerea dezbaterilor în/din limba albaneză. Depune decont în sumă de 538,7 lei.
În temeiul art.70 alin.1 Cod procedură penală instanța procedează la identificarea inculpaților, iar în temeiul dispozițiilor art. 70 alin.2 Cod procedură penală aduce la cunoștința inculpaților că au dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Instanța în temeiul art. 140 ind.3 alin.3 Cod procedură penală procedează la audierea inculpaților și, cele declarate fiind consemnate la procesele verbale atașate la dosar.
Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare, și în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că recursul formulat în cauză vizează durata pentru care instanța de fond a înțeles să dispună arestarea preventivă a celor 2 inculpați. Din punctul lor de vedere în acest stadiu al procesului penal, perioada de 15 zile pentru care Tribunalul Brașov a dispus arestarea preventivă a inculpaților nu este suficientă în considerarea probatoriului ce urmează a fi administrat, o parte din actele de urmărire penală dispuse s-au ce urmează a fi dispuse necesitând prezența inculpaților în faza organelor de urmărire penală. Au în vedere cele peste 20 de percheziții informatice solicitate astăzi instanței de fond asupra mediilor de stocare a informaților. Această activitate este una de durată iar organele de urmărire penală o desfășoară în prezența acestora și a avocaților aleși. De asemenea, solicită să se constate că la dosarul cauzei există formulată o Comisie prin care Autoritățile Judiciare Române au solicitat Autorităților Judiciare din Ungaria, pe de o parte o susținere în depistarea inclusiv a celor 2 inculpați prezenți astăzi, dar și în identificarea tuturor cetățenilor albanezi despre care sunt indicii că au trecut fraudulos granița de vest a României cu sprijinul membrilor grupului din care fac parte și inculpații, astfel apreciază că la acest moment procesual cele 15 zile pentru care s-a emis mandat de arestare preventivă nu asigură o buna desfășurare a procesului penal. Pe cale de consecință, solicită să se admită recursul parchetului declarat împotriva încheierii instanței de fond și, de asemenea, să se dispună arestarea preventivă a acelor 2 inculpații pe o perioadă de 30 de zile cu începere cu data de 13.011.2009.
Avocat pentru recurenții inculpați și solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov, ca fiind netemeinic. De asemenea, solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, iar pe cale de consecință să se desființeze încheierea nr. 28 din dosarul nr- pronunțata de Tribunalul Brașov și, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpaților. În subsidiar, solicită admiterea recursul și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea prevăzută de art.145 sau art. 1451Cod procedură penală.. mențiunile mențiuni făcute de Parchet în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați, mențiuni care au condus la reținerea față de aceștia a două infracțiuni grave (constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane) în ce rudele acestora, alți trei cetățeni albanezi, au calitatea de învinuiți doar relativ la comiterea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Referitor la existența condițiilor impuse de art. 143 Cod procedură penală și având în vedere art. 681Cod procedură penală, Tribunalul a reținut că ar exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptelor de către inculpați. Pentru a pronunța astfel, Tribunalul a avut în vedere declarațiile sincere date de cei doi inculpați în fața instanței, prin care recunosc în parte faptele și înregistrările audio video din care rezultă că aceștia au solicitat viză de scurtă ședere Consulatului român din pe baza invitațiilor trimise.
Instanța de fond a arătat, cu titlul de exemplu, convorbiri pe care pe aceasta le consideră relevante dintre și "mai ții minte că trebuie să îmi dai și tu ceva. o mie că vin aicea. la avocat o mie", de fapt avea o datorie față de, de 6000 de euro, așa cum reiese și din declarațiile sincere ale acestuia. a cerut o parte din banii datorați pentru a putea să și plătească un avocat din T după ce a fost prins în urma comiterii primului act material.În ultima convorbire telefonică se referea la faptul că sunt doar 4 persoane care doresc să treacă granița deoarece cea de a cincea se afla deja în România, fiind vorba despre un învinuit cercetat în stare de libertate. Solicită a se observa că posibila activitate infracțională se referă la trecerea frauduloasă a frontierei de stat în scopul declarat de a ajunge în Italia pentru a lucra și nu la constituirea sau existența unui grup infracțional organizat ori la traficul de migranți. Pentru aceste considerente opinează că în mod greșit s-a reținut existența unor indicii temeinice în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor grave. entru a se pronunța în sensul existenței cerințelor prevăzute de art. 148 lit Cod procedură penală,instanța de fond a reținut doar pericolul social generic și concret al faptelor care se prezumă că ar exista, precum și circumstanțele personale ale inculpaților fără a arăta care ar fi pericolul social viitor și concret pentru ordinea publică. Chiar și în aceste circumstanțe solicită a se avea în vedere că inculpatul nu a fost condamnat pentru comitere unei infracțiuni ci doar cercetat într-un astfel de caz, iar inculpatul nu are antecedente și nu a săvârșit vreo altă infracțiune pe teritoriul României sau în orice altă țară cu excepția faptelor de trecere frauduloasă a frontierei de stat. In încheierea primei instanțe se motivează că măsura preventivă este luată și pentru a-i împiedica pe inculpați să se sustragă de la urmărirea
Penală. Ori, parchetul a solicitat măsura arestării preventive doar în temeiul art. 148 lit.f Cod procedură penală, dacă ar fi existat date că inculpații încearcă să zădărnicească urmărirea penală cu siguranță s-ar fi reținut ca temei al măsuri preventive și lit. a din același articol. Nu există niciun fel de date sau indicii că aceștia ar încerca să se sustragă de la procesul penal iar acum că au înțeles gravitatea faptelor lor. In aceeași încheiere se mai reține că inculpații au săvârșit ultima tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat cu toate că știau de existența unui dosar penal în care aveau calitate de învinuiți.Ori, solicită a se avea în vedere că inculpații au fost informați de către polițiștii că dacă îi vor prinde din nou îi vor returna în, urmând ca abia la a treia faptă să primească o pedeapsă cu suspendare. In opinia lor singura infracțiune pe o comiteau a fost de trecere frauduloasă a frontierei, infracțiune prevăzută cu pedeapsă de la 6 luni - la 2 ani închisoare.
A se avea în vedere că în ultimii aproximativ 10 ani, inculpații și-au petrecut în mai puțin de 6 luni insuficient în opinia lor pentru a comite infracțiunile grave de care sunt acuzați. Inculpatul s-a întors în de două ori. prima dată la decesul mamei sale iar a doua oară la decesul nepoatei, iar nculpatul s-a întors tot de două ori: cu ocazia Crăciunului și în momentul în care a fost returnat de autoritățile olandeze. de 10 ani au muncit în Italia pentru a trimite bani acasă, la rudele s-au prietenii acestora care s-au stabilit cu acte în țara menționată, respectiv Italia.Nu au pretins și nu au primit niciun folos material de la persoanele împreună cu care au încercat să ajungă în Italia. Din probele de la dosar si declarațiile date pana acest moment, reiese clar că cei doi inculpați, alături de ceilalți trei albanezi cercetați în stare de libertate sunt migranți și nu traficanți, probele îndreptându-se împotriva cetățenilor români care au primit importante sume de bani pentru a-i transporta peste graniță. Având în vedere că pedeapsa pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat prevăzută de lege este de 2 ani și ținând cont de concluziile puse atât în fața dumneavoastră cât si în fata primei instanțe solicită admiterea recursurilor formulate de inculpați astfel cum a fost formulat și respingerea recursului declarat de parchet.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați și să se constate ca legală și temeinică măsura dispusă de instanța de fond în temeiul art. 148 lit.f Cod procedură penală. Din punctul lor de vedere la dosarul cauzei există indicii și probe temeinice că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. De asemenea, condițiile prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, sunt îndeplinite în prezenta cauzei, respectiv pedeapsa pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Este adevărat că inculpații nu au beneficiat material, ori în opinia lor există un beneficiu pe care îl primesc din perspectiva faptului că cei 2 inculpații au asigurat trecerea frauduloasă a frontierei a mai multor persoane pentru a lucra la negru. Apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune judecarea inculpaților în stare de arest. Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că dacă acești inculpați ar fi puși în libertate, acestora le expiră viza iar urmărirea penală se va desfășura cu mare greutate.
Apărătorul ales al inculpaților solicită respingerea recursului declarat de parchet, având în vedere că prezența inculpaților poate fi asigurată și fără privarea de libertate a acestora. Inculpații pot fi obligații să nu părăsească localitatea și aceștia vor fi de bună credință.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că este nevinovat și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Constată că, prin încheierea nr. 28 din 13.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, în baza art. 1491Cod procedură penală raportat la art. 143 Cod procedură penală și art. 148 alin. 1 lit. (f) Cod procedură penală, a admis în parte propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și a dispus arestarea preventivă a inculpatului si a inculpatului, împotriva cărora s-au emis mandate de arestare preventivă pe o durată de 15 de zile, începând cu data de 13.11.2009 până la data de 27.11.2009, inclusiv pentru ambii inculpați.
A respins cererea apărătorilor inculpaților si de aplicare față de aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv țara.!
Există la acest moment în cauză "indiciile temeinice" avute în vedere de art 143 alin 1 Cod procedură penală - văzând și înțelesul prev. de art 68/1 Cod procedură penală - în sensul că inculpații si ar fi săvârșit infracțiunile ce li se impută de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Brașov.
Tribunalul a observat gradul ridicat de pericol social, generic dar și concret al infracțiunilor ce li se impută inculpaților si, caracterul organizat si complex al activității infracționale în care par a fi implicați cei doi inculpați, circumstanțele reale de săvârșire a faptelor precum și circumstanțele personale ale acestor inculpați.
Relativ la acest din urmă aspect tribunalul a observa că ambii inculpați și-au schimbat numele cu unicul scop al eludării unor interdicții ce le fuseseră impuse, că au înțeles să fugă în data de 10.11.2009 în momentul intervenției organelor de poliție, că au ignorat atât interdicția de a mai intra în Ungaria ce le fusese impusă de autoritățile maghiare cât și dosarul penal ce îl aveau la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad pentru " trecere frauduloasă a frontierei" iar inculpatul a mai fost condamnat în Italia pentru sustragerea unui autoturism, toate cele expuse impunând în cauză la acest moment procesual - pentru atingerea dezideratelor vizate de art 136 alin 1 Cod procedură penală respectiv "buna desfășurare a procesului penal" dar și "împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală" - arestarea preventivă a celor 2 inculpați.
Tribunalul a reținut că actualmente aplicarea în cauză a altei măsuri preventive - prev. de art 145 Cod procedură penală sau art 145/1 Cod procedură penală - așa cum au solicitat apărătorii inculpaților nu pare a avea nici o finalitate raportat la persoana inculpaților care până în prezent au ignorat o serie de interdicții impuse de autoritățile din mai multe state europene.
Pe de altă parte însă tribunalul a apreciat că față de probele administrate până în prezent în cauză- în primul rand suportul probelor fiind format din convorbirile telefonice existente la dosarul cauzei sau din susținerile coinculpatului care a adoptat o atitudine sinceră pe parcursul prezentului proces penal - și față de contribuția concretă a celor 2 inculpați în complexitatea activității reținute în cauză, arestarea acestora pe o durată de 15 zile este de natură a răspunde necesității "bunei desfășurări a procesului penal" în înțelesul art 136 alin 1 Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov și inculpații și.
Parchetul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii în parte, numai cu privire la durata arestării preventive, iar în urma rejudecării cauzei, arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile, în loc de 15 zile, cât a dispus prima instanță. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că perioada de 15 zile nu este suficientă în considerarea materialului probatoriu ce urmează a fi administrat
Inculpații și au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii, iar în urma rejudecării propunerii de arestare preventivă, respingerea acesteia, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. În dezvoltarea motivelor de recurs inculpații arată că nu se poate reține în sarcina lor săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat sau de trafic de migranți. Inculpații arată că au solicitat consulatului român viza pentru România în scopul de a ajunge în Italia, nu de a trafica migranți, pentru alți doi membri din familia inculpaților reținându-se doar infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei.
Verificând încheierea atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, curtea reține următoarele:
În mod întemeiat prima instanță a reținut că în cauză există indicii temeinice, în sensul art. 68 /1 Cod procedură penală, că inculpații și la începutul anului 2009, împreună cu un cetățean italian, "", al cărui identitate nu a putut fi stabilită până în prezent, inculpații, și au constituit un grup infracțional organizat, care a ființat până în luna noiembrie 2009, la intervenția organelor judiciare și a acționat concertat pe teritoriile a trei state, România și Italia în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi interesați, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani, ce pot constitui infracțiunile prevăzute de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b pct. 13 din Legea nr. 39/2003, trafic de migranți, prevăzută de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În acest sens sunt declarațiile inculpaților, care recunosc, în parte învinuirile ce li se aduc, notele și transcrierile convorbirilor telefonice interceptate în baza unor autorizații emise de Tribunalul Brașov, imaginile surprinse în 3.11.2009, din care rezultă că inculpații și au solicitat viză de scurtă ședere Consulatului Român din, urmare a invitațiilor inculpaților și.
Natura infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, gradul de pericol social ridicat al acestora, relevat de modalitatea și împrejurările săvârșirii faptelor, caracterul organizat și complex al activității infracționale, numărul persoanelor implicate, împrejurarea că inculpații și-au schimbat numele cu scopul eludării interdicțiilor ce le fuseseră impuse de către autoritățile maghiare, împrejurarea că aceștia mai sunt cercetați într-un alt dosar pentru infracțiunea de trecere ilegală a frontierei, reprezintă probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 148 lit. teza a II-a Cod procedură penală. Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere complexitatea cauzei, numărul persoanelor implicate și necesitatea descoperirii întregii activități infracționale.
Tocmai administrarea materialului probator ce urmează a fi administrat, o parte din acte necesitând prezența inculpaților, trebuind să se efectueze 20 de percheziții informatice asupra mediilor de stocare a informațiilor, telefoane mobile găsite asupra inculpaților, necesită o perioadă mai lungă de, astfel că durata pe care s-a dispus arestarea preventivă de către prima instanță, de 15 zile, apare ca fiind insuficientă.
În raport de gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații și a împrejurării că aceștia au părăsit Centrul de Primire T, existând astfel și posibilitatea sustragerii lor de la urmărirea penală, cea mai potrivită măsură preventivă față de inculpații și apare ca fiind cea a arestării preventive, astfel că alte măsuri procesuale preventive, într-un grad mai mic restrictive de libertate, cum sunt măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi țara, nu sunt în măsură a asigura buna desfășurarea a procesului penal.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, curtea va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov împotriva încheierii de ședință nr.28 din 13.11.2009 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în ceea ce privește durata arestării preventive.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate.
În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul interpretului de limbă albaneză în cuantum de 538,7 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În baza art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală, obligă fiecare inculpat la plata a câte 25 lei cheltuieli judiciare către stat, iar restul rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov împotriva încheierii de ședință nr.28 din 13.11.2009 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în ceea ce privește durata arestării preventive.
Rejudecând în aceste limite, dispune arestarea preventivă a inculpaților și pe o durată de 29 de zile, începând cu 13.11.2009 până la 11.12.2009.
de arestare preventivă emise pe numele acestora sunt pe o durată de 29 de zile începând cu 13.11.2009 până la 11.12.2009.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.
Respinge recursurile formulate de inculpați împotriva aceleiași hotărâri.
Onorariul interpretului de limbă albaneză în cuantum de 538,7 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Obligă fiecare inculpat la plata a câte 25 lei cheltuieli judiciare către stat, iar restul rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - C
GREFIER,
Red./14.12.2009
/18.12.2009
4 exemplare
Jud.fond.
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Elena Barbu, Alina Constanța
