Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 96/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
649/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR. 96
Ședința publică din data de 25 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Sofica
JUDECĂTOR 3: Ciobanu Corina
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva Încheierii de ședință din data de 20.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-inculpat personal, în stare de libertate și asistat de către apărătorul ales și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 20.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-, considerând-o netemeinică și nelegală întrucât în mod greșit Tribunalul a respins propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de împrejurarea că celălalt inculpat a fost arestat la data de 03.04.2009.
Reprezentanta Ministerului Public critică Încheierea Tribunalului București pentru motivarea că nu există pericol pentru ordinea publică, considerând că pericolul există având în vedere că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră, întrucât nu a recunoscut faptul că la data săvârșirii faptei, 04.02.2009, s-a aflat împreună cu, G și la bancomatul din P A de unde au încercat să sustragă bani pe baza unor carduri false. Din întregul material probator rezultă că aceștia s-au deplasat împreună de la B într-un autoturism, fiind urmăriți de poliție și surprinși la P în flagrant.
De asemenea există la dosar un proces-verbal din care rezultă faptul că imaginile video surprinse la -ul Transilvania îi surprinde pe împreună cu, existând și date care dovedesc participarea inculpatului la montarea dispozitivelor de copiere a cardurilor la -ul de la banca Transilvania din data de 19.11.2008, respectiv imagini surprinse ulterior, existând probe că în acea zi s-au efectuat un număr de 3 tranzacții la mai multe bănci prin utilizarea unor carduri falsificate.
La data de 04.02.2009, conform procesului-verbal, existent la dosarul cauzei a scos din buzunar dispozitivul de copiere al cardurilor, l-a montat pe bancomat, iar a stat foarte aproape de el mimând efectuarea unei tranzacții, iar la ora 19:12 a ridicat dispozitivul de pe bancomat, l-a introdus în buzunarul de la geacă după care a plecat împreună cu. Din toate aceste probe rezultă faptul că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală și nu a răspuns avertismentului poliției.
Pentru aceste motive, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol pentru ordinea publică, față de gravitatea și modalitatea faptei săvârșite, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii iar pe fond admiterea propunerii Parchetului și luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 14 zile pentru a se realiza o stare de egalitate cu inculpatul și pentru buna desfășurare a anchetei.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București considerând încheierea Tribunalului București ca fiind legală și temeinică.
Critică afirmațiile reprezentantului Ministerului Public referitor la existența indiciilor temeinice.
De asemenea critică presupunerea că inculpatul s-ar fi sustras de la cercetări, că ar fi fugit și că a ignorat semnalul organului de poliție.
Există la dosar un proces-verbal de constatare al activității flagrante al inculpatului, rezultând și din declarațiile martorilor asistenți că organele de urmărire și-au îndreptat toată atenția către inculpatul, nefăcându-se nicio referire la inculpatul, respectiv că acesta ar fi făcut vreun gest din care să rezulte intenția de a se sustrage.
De asemenea cu ocazia cercetărilor efectuate la adresa inculpatului organele de urmărire penală, aflând de la vecini că inculpatul nu mai locuiește la adresa din Str. - -, nu au făcut nici un demers prin care să-l încunoștiințeze pe inculpat despre proces, neexistând nicio dovadă că inculpatul ar foi fost încunoștiințat, neprimind nicio citație în acest sens.
Să se aibă în vedere că în cuprinsul declarațiilor date de către ceilalți inculpați, nu se face nicio referire că inculpatul ar fi avut vreo cotă de participare la săvârșirea faptei.
La dosar mai sunt de efectuat acte de urmărire cu caracter științific, respectiv rapoarte de expertize, care nu pot fi influențate în vreun fel de către inculpat.
În raport de art. 148 lit. f Cod procedură penală arată că nu există pericolul concret pentru ordinea publică și critică afirmația reprezentantei Ministerului Public arătând că la dosarul cauzei nu există imagini din care să rezulte participația concretă a inculpatului la săvârșirea faptei pentru care este cercetat, de asemenea arată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și are o activitate din care realizează venituri. Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului formulat de către Parchet ca nefondat și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul din oficiu solicită acordarea onorariului parțial pentru studiul dosarului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat învederează că la dosarul cauzei există o autorizație de percheziție din data de 12.03.2009 și un proces-verbal din 19.02.2009 prin care este menționat faptul că organele de cercetare deplasându-se la adresa inculpatului din buletin, au aflat de la vecini că inculpatul locuiește la o altă adresă. În momentul percheziției s-au găsit carduri bancare și bunuri ale inculpatului care au fost ridicate la acea dată, ocazie cu care a fost întocmit un proces-verbal în care se arată că respectivele carduri sunt emise pe numele inculpatului, acesta fiind titularul de drept.
Referitor la coinculpatul învederează că urmărirea penală a fost începută pentru 3 infracțiuni, inculpatul fiind acuzat de o formă de complicitate, de falsificarea datelor informatice și retragerea de bani fără a avea consimțământul titularului, neexistând nicio probă la dosar că inculpatul ar fi montat dispozitivele respective.
Pentru motivele arătate solicită respingerea recursului Parchetului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii Tribunalului București.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt arată că este vărul său, acest aspect explică de ce poate fi posibilă apariția alături de acesta în anumite ipostaze și arată că nu avea cunoștință despre ocupațiile lui.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 20.03.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a respins propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București de arestare preventivă a inculpatului.
În baza art. 145 Cod procedură penală s-a dispus față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, în speță Municipiul
A fost obligat inculpatul ca pe durata măsurii să respecte obligațiile prev de art. 145 alin. 11Cod procedură penală.
În baza art. 145 alin. 22Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului ca în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau obligațiilor ce-i revin se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, dacă nu se află arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin referatul întocmit la data de 20.03.2008 în dosarul nr.352/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a fost făcută propunerea de arestare preventivă a inculpaților cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și,în lipsă,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de falsificare a unui instrument de plată electronică, prev. și ped. de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, punerea În circulație de instrumente de plată electronică, prev. și ped. de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002, deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. și ped. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, efectuarea de operațiuni financiare fără acordul titularului, prev. și ped. de art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, toate cu aplic. art. 33 lit. a
Cod PenalÎn motivarea referatului s-a arătat că există probe că inculpatul în perioada noiembrie 2008 - februarie 2009, împreună cu, s-au deplasat la -uri din B și P, ce aparțin Băncii Transilvania, unde au instalat un dispozitiv artizanal de copiere a cardurilor, în zona de introducere a cardurilor bancare în fantă, cu care au copiat informațiile de pe magnetică a cardurilor și codul d e securitate PIN, aparținând mai multor persoane care au efectuat tranzacții la acest bancomat, ulterior fiind retrase fraudulos sume de bani de pe acele carduri.
Ulterior informațiile sustrase de inculpații și erau remise inculpatului care le prelucra și inscripționa pe cartele PVC cu bandă magnetică în vederea retragerii frauduloase de numerar.
Reține instanța de fond că nu este îndeplinită în cauză condiția cumulativă a art. 148 lit. f Cod procedură penală referitoare la existența pericolului social concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului și nici nu este dovedită necesitatea luării măsurii arestării preventive.
Faptul că inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei nu poate conduce la concluzia că ar încerca să împiedice aflarea adevărului și buna finalizare a urmăririi penale.
Modalitatea de săvârșire a faptei și natura ei sunt criterii ce vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei în cazul stabilirii cu certitudine a vinovăției inculpatului la acest moment procesual apreciind instanța de fond că se impune luarea față de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie reținând că în mod greșit instanța de fond a respins propunerea de arestare preventivă a inculpatului fără a ține seama de faptul că există la dosar indicii temeinice ce dovedesc că inculpatul a participat la montarea dispozitivelor de copiere a cardurilor la -ul de la Banca Transilvania din data de 19.11.2008.
Se arată în motivul de recurs că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică față de gravitatea și modalitatea faptei săvârșite sens în care Parchetul solicită arestarea preventivă a inculpatului.
Critica adusă este fondată.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și din oficiu conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală sub toate celelalte aspecte, Curtea apreciază că recursul Parchetului este fondat urmând a fi admis ca atare pentru considerentele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătate, vârstă, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
În raport de aceste criterii, Curtea apreciază că în cauză se impune a se lua față de inculpat măsura arestării preventive fiind întrunite și cerințele prev. de art. 143, art. 148 lit.a,b și și art. 1491Cod procedură penală.
Curtea reține că în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă conform art. 681Cod procedură penală că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, relevante în acest sens fiind imaginile video care dovedesc faptul că inculpatul a participat la montarea dispozitivelor de copiere a cardurilor la -ul de la Banca Transilvania.
Și dispozițiile art. 148 lit. a Cod procedură penală sunt întrunite în cauză existând indicii că inculpatul s-a sustras urmăririi penale existând procese - verbale de căutare la domiciliu, din declarația mamei inculpatului rezultând că inculpatul nu a mai fost la domiciliul său de circa 10 zile.
Rezultă de asemenea că în seara zilei de 04.02.2009 inculpatul a fost somat de organele de poliție să rămână pe loc inclusiv prin executarea unor focuri de avertisment însă nu s-a suspus aceste avertismente fugind de la locul faptei.
Și dispozițiile art. 148 lit. b Cod procedură penală sunt incidente în cauză existând indicii că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, acesta negând chiar comiterea faptei ce i se reține în sarcină, împrejurare în raport de care, Curtea reține că fiind în libertate ar încerca să denatureze probele și să influențeze martorii.
Cerințele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt întrunite cumulativ în cauză atât sub aspectul pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea ce i se reține în sarcină, cât și sub aspectul pericolului pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, pericol analizat în raport de gravitatea faptei comise, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, poziția inculpatului de nerecunoaștere a faptelor ca și în raport de amploarea deosebită ce a luat-o acest gen de infracțiuni, aspecte ce impun o reacție mai fermă a autorităților pentru a nu fi știrbită încrederea populației în instituțiile bancare.
Față de poziția adoptată de inculpat de negare a faptei, față de actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate în cauză, Curtea apreciază că este în interesul urmăririi penale de a se lua față de inculpat măsura arestării preventive.
În raport de aspectele invocate, Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală să admită recursul Parchetului, va casa încheierea recurată și rejudecând, va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și în baza art. 1491rap. la art. 143 și art. 148 lit.a,b și f Cod procedură penală și va dispune arestarea preventivă pe o perioadă de 14 zile începând cu data încarcerării.
Va înlătura aplicarea art. 145 Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu pronunțată în data de 20.03.2009 de către Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Casează încheierea recurată și rejudecând:
Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și în temeiul art. 1491Cod procedură penală rap. la art. 143 și art. 148 lit.a,b și f Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă inculpatului pe o perioadă de 14 zile, începând cu data de încarcerării.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 145 Cod procedură penală.
Cheltuielile judiciare în fond și în recurs rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 25 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./15.04.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Cîrstoiu VeronicaJudecători:Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica, Ciobanu Corina
