Propunere de arestare preventivă a învinuitului (art. 146 c.p.p.). Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 18 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Burlacu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Daniela Liliana
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - Procuror șef Secția judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpata ( fiica lui si, născută la 24.03.1971 in com. Bolotești, jud. V, domiciliată în com. Bolotești, sat Pietroasa, jud. V, CNP -), în prezent deținută în Arestul V, împotriva încheierii de ședință nr- din 12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. nr-.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpata recurentă, în stare de arest, asistată de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
După ce instanța adus la cunoștință inculpatei disp.art.70 al.2 Cod pr.penală, inculpata a declarat că își mentine declarațiile date și nu mai dorește să de altă declarație.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatei recurente arată că aceasta a formulat recurs împotriva încheierii din data de 12.09.2008 prin care Tribunalul Vranceaa hotărât să admită propunerea de arestare preventivă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, recurs pe care îl consideră întemeiat și solicită a fi admis pentru următoarele considerente:
Solicită a se observa că din cuprinsul dosarului de urmărire penală, inițial, împotriva numitei a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de pruncucidere pentru ca ulterior, în baza unor bănuieli " întemeiate" ale Parchetului s-a schimbat încadrarea juridică, s-a continuat urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
Datorită faptului că din probatoriile administrate în cursul urmăririi penale reiese clar săvârșirea infracțiunii de pruncucidere și nu aceea de omor calificatm Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea prin procurorul care a supravegheat cauza a solicitat efectuarea unei expertize medico legale la Institutul de medicină legală I prin care s-a solicitat la concluzii să se stabilească dacă învinuita la momentul săvârșirii faptei a acționat sub influența vreunei tulburări psiho-fizice.
Pe data de 12.09.2008, după o lună de la dispunerea expertizei, a venit expertiza și s-a stabilit că inculpata nu s-a aflat într-o stare de tulburare psiho-fizică. Cu toate că fapta a fost săvârșită în luna a cincea și ordonanța de schimbare a încadrării juridice spre omor calificat datează din luna a șasea, imediat după ajungerea la Parchet a expertizei, bineînțeles că Parchetul de pe lângă Tribunalul Vranceaa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și deodată a devenit un pericol social concret penbtru ordinea publică și s-a dispus prin ordonanță propunerea de arest preventiv.
Expertiza întocmită de către I i se pare deloc concludentă, cu un conținut sec de informații. A discutat cu inculpata despre această expertiză și i- a spus că în două săptămâni cât a stat internată s-a vorbit cu ea strict 10 minute, motiv pentru care în aceeași zi când s-au întâmplat toate aceste chestii,în 12.09. 2008 solicitat Pasrchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea să refacă expertiza la.. Minovici, dar răspunsul nici până azi nu i-a fost dat.
Expertiza este motivul principal pentru care s-a dispus arestul preventiv al inculpatei.Astăzi,în fața instanței de recurs vine pentru a discuta pericolul social concret, astfel cum a fost definit de practica judiciară și de doctrină și astfel cum trebuiește el interpretat.
Consideră că pericol social concret a fost interpretat greșit de către instanța Tribunalului Vrancea, cât și de către Parchet atunci când s-a dispus arestul preventiv al inculpatei.Învederează instanței ceea ce cunoaște deja, respectiv că prin Legea nr.281/2003 privind modificarea și completarea Codului d e procedură penală a fost înlocuită expresia de pericol social pentru ordinea publică cu aceea de pericol social concret pentru ordinea publică. S-a făcut acest lucru pentru a se evita eventuale abuzuri și a se pune accentul asupra pericolului social concret care trebuie analizat. Legiuitorul, de fapt, nu precizează cum să se interpreteze acest text legal, ci aceasta rezultă din doctrină și practica judiciară - și depus o copie în acest sens la dosarul în care s-a judecat în primă fază arestul preventiv -.
Ca primă regulă reținem că pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al faptei și ca oad oua regulă în acest caz, se reține că pericolul pentru ordinea publică trebuie dovedit, iar nu presupus, ceea ce impune judecătorului identificarea riscurilor efective pe care le prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte de natură să arate că derularea anchetei sau a judecății inculpatului în stare de libertate ar tulbura liniștea publică.
În fața instanței este o femneie de 37 de ani, fără nici un incident cu legea penală până în momentul actual. Este mama a patru copii, pe care în timpul declarațiilor a avut ocazia să îi cunoască, sunt niște copii de viitor, cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani. Sunt crescuți foarte bine. În fața instanței este o femeie care odată în viața ei a greșit, o femeie suferindă datorită faptei pe care a săvârșit- o. Această femeie din data de 8.05.2008 până în data de 12.09.2008, cu toate că este identică, nu a reprezentat nici un pericol social pentru ordinea publică, nici un pericol social concret pentru ordinea publică.Acestei femei i-a fost recomandat de către doctorul de la.I la externare, afecțiune familială psiho-protectivă.
Această femeie nu are ce să cauze în arestul preventiv, pericolul social trebuie analizat foarte, foarte bine, atât din modul de viață al inculpatei de până acum, cât și din expertiza întocmită de către I care parcă ne avizează asupra fragilității acesteia și solictă se studia expertiza pentru a se vedea că practic concluziile expertizei nu au nici o legătură cu conținutul. Nu se leagă în nici un mod. Din citirea expertizei, fără a ne uita la concluzii, parcă anticipăm rezultatul expertizei care ne spune că s-a aflat într-o stare de tulburare psiho-fizică.Nu are absolut nici o legătură.
Aceasta, nu numai că nu constituie un pericol social, astfel cum a spus, ci prin modul în care a conviețuit până acum cu ceilalți oameni înainte de infracțiune, cât și după, aceasta a fost angajată înainte și după comiterea infracțiunii și a câștigat dreptul de a se bucura de libertate până la soluționarea infracțiunii.
În încheierea pe care o atacă cu recurs, solicită a se observa că s-a reținut ca principal motiv al arestului preventiv că inculpata, în comunitatea din care provine, ar crea temerea că relațiile normale privind maternitatea și protecția copiilor nou-născuți sunt extrem de fragile, aflându-se permanent în pericol față de aceasta.
Așa cum a spus, practica judiciară a concluzionat în felul în care noi trebuie să dovedim, iar nu pur și simplu să ne imaginăm că aceasta ar constitui un pericol social pentru ordinea publică prin infracțiunea pe care a făcut-
Solicită,atât în numele recurentei, cât și în numele familiei sale, admiterea recursului și cercetarea inculpatei în stare de libertate, prin respingerea propunerii de arestare preventivă.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că recursul declarat de inculpată este nefondat,încheierea de ședință din 12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vranceao apreciază că fiind legală și temeinică, instanța constatând că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de disp. art. 143 și respectiv art.148 lit.f Cod pr.penală.
Instanța a motivat pe de o parte că la dosarul cauzei există indicii din care rezultă că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetată și a reținut în acest sens care sunt aceste indicii temeinice, așa cum sunt ele prevăzute în art.139 Cod pr.penală, iar pe de altă parte, a motivat instanța îndeplinirea celei de a doua cerințe obligatorii, respectiv cele prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală.
Instanța a avut în vedere faptul că pedeapsa pentru infracțiunea pentru care inculpata în prezent este cercetată este sancționată de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar pe de altă parte a reținut cu motivarea corespunzătoare că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la aspectele care au fost invocate astăzi pe acest temei al dispozițiilor art.148 lit.f Cod pr.penală pentru care s-a făcut trimitere la practica judiciară, arată că aceeași practică a statuat că înțelegerea acestei dispoziții din Codul d e procedură penală ar fi în sensul că lăsarea în libertate presupune că o dată pus în libertate inculpatul ar comite o altă infracțiune sau că ar declanșa puternice reacții în rândul opiniei publice determinată de fapta pentru care este cercetat. Ori, inculpata este cercetată pentru o faptă deosebit de gravă, este o infracțiune contra vieții, săvârșită printre altele și cu premeditare.
Pentru că legiuitorul, de asemenea, nu arată care sunt criteriile care sunt criteriile care trebuie avute în vedere la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, tot practica judiciară a statuat două mari situații, respectiv gravitatea faptei sau antecedentele penale.
În primul caz, în sensul că este vorba de gravitatea faptei, practica judiciară a statuat că gravitatea deosebită a faptei este uneori suficientă și este suficientă pentru a crea convingerea judecătorului că lăsarea în libertate prezintă pericol concret și că în aceste situații probele care dovedesc că lăsarea în libertate a inculpatului -sau a inculpatei - în cauza de față - prezintă pericol pentru ordinea publică sunt chiar probele sau indiciile temeinice din care rezultă că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, în prezenta cauză o faptă deosebit de gravă.
Deci, în atare condiții apreciază că încheierea pronunțată de Tribunalul Vrancea este legală și temeinică și solicită respingerea recursului, cu obligarea la cheltuieli.
Inculpata recurentă arată că ar dori să fie cercetată în libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-, s-a dispus arestarea preventivă inculpatei, pe perioadă de 29 de zile de la 13.09.2008 până la 11.10.2008, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art 174, 175 al.1, lit. a, c, d
Cod PenalPentru hotărî astfel, prima instanță reținut următoarele:
este acuzată de comiterea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175, lit. a, c, d Cod penal constând în aceea că în mod premeditat în noaptea de 7/8.05.2008 în timp ce se afla la domiciliul său din com. Bolotești, jud. Van ăscut un de sex femeiesc, viabil, prin strangulare cu un cordon textil, a suprimat viața noului-născut, după care l-a aruncat într-un WC din apropierea locuinței.
Inculpata a recunoscut acuzațiile aduse, în parte. La dosar s-au atașat declarații date de martorii, raport de constatare medico-legală privind noul născut, raport de expertiză medico-legală psihiatrică, acte medicale, planșe foto, proces-verbal de cercetare la fața locului.
Prin ordonanța din 13.06.2008 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de pruncucidere prev. de art. 177 Cod penal, în infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174, 175, al. 1, lit. a,c,d Cod penal iar prin ordonanța din 12.09.2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175, al. 1, lit. a,c,d Cod penal.
Inculpata prin apărător, a susținut atât la procuror cât și în fața instanței de judecată că este suferindă, a comis infracțiunea într-o stare psiho-fiziologică de profundă tulburare, că în continuare suferă de stări depresive pentru care i s-a recomandat tratament medical și un anumit ambient socio-familial, argumente care susțin schimbarea încadrării juridice privind infracțiunea de pruncucidere, prev. de art. 177 Cod penal și lăsarea în stare de libertate, deoarece nu prezintă un pericol social concret față de ceilalți membrii ai familiei.
S-a reținut că este adevărat, că în acest sens inculpata a dovedit că este mama a patru copii, copii pe care i-a crescut și educat fără reproșuri, că are o familie echilibrată, fără situații conflictuale între soți, însă aceste argumente sunt mai mult de natură circumstanțială fără să atenueze gravitatea socială a infracțiunii de comiterea căreia a fost acuzată chiar în condițiile în care încadrarea juridică a acesteia suportă discuții.
S-a mai arătat că uciderea unui născut, cu toate caracteristicile morfo-fiziologice specifice viabilității, chiar în familia inculpatei, cu siguranță a tulburat și modificat relațiile dintre inculpată și restul membrilor, iar în comunitatea din care provine inculpata a creat temerea că relațiile normale privind maternitatea și protecția copiilor nou-născuți sunt extrem de fragile, aflate permanent în pericol.
Din aceste considerente, s-a apreciat că pericolul social concret al lăsării în libertate subzistă și coroborat cu pedeapsa minimă prevazută de legiuitor îndeplinesc condițiile prevazute de art. 148 lit. f Cod pr. penală.
Împotriva acestei încheieri declarat recurs inculpata, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea recursului se arată că în cauză nu este îndeplinită cea de doua teză a art.148 lit. f pr.pen. respectiv în cauză nu există probe din care să rezulte că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că aceasta eof amilistă convinsă, mamă patru copii și care nu a avut până acum nici un conflict cu legea penală.
Totodată, s-a mai arătat că punctul de vedere al e neconcludent, concluziile expertizei medico-legale psihiatrice fiind superficiale și nemotivate, apărătorul inculpatei precizând, totodată, și faptul că din discuțiile cu aceasta a rezultat că în timpul internării în vederea efectuării expertizei fost interogată de două ori, cele două întâlniri totalizând 10 minute.
Față de toate acestea s- solicitat admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate și în rejudecare, respingerea propunerii de arestare preventivă.
RECURSUL FORMULAT E NEFONDAT.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs,cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Inculpata fost arestată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 174 ref. la art. 175 al.1 lit. a,c,d penal.
În fapt, se reține că în noaptea de 7/8.05.2008, în timp ce se afla la domiciliul său din com. Bolotești, jud. V, născut un de sex femeiesc viabil și, prin strangulare cu un cordon textil, a suprimat viața noului-născut, după care l-a aruncat într-un WC din apropierea locuinței.
În mod corect s-a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice în sensul disp. art. 143 Cod pr.penală, din care rezultă presupunerea că inculpata a comis fapta prevăzută de legea penală.
Considerăm că în speță,așa cum a reținut și instanța de fond,sunt întrunite temeiurile prev. de art.148 lit. pr.Cod Penal astfel:
- fapta adusă ca învinuire, respectiv infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174, 175 al.1 li.t a,c, Cod Penal e prevăzută de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani ( art. 148 lit. teza I pr.Cod Penal);
- în cauză există probe din care rezultă că lăsarea în libertate inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Această din urmă condiție rezultă din gravitatea sporită faptei comise (infracțiune contra vieții), modalitatea de comitere (în mod premeditat), din atingerea adusă relațiilor sociale ce au fost încălcate prin comiterea faptei, relații ce ocrotesc viața persoanei, precum și din urmarea produsă ( uciderea unui născut cu toate caracteristicile morfo-fiziologice specifice viabilității).
Cu privire la pericolul social concret pentru ordinea publică, practica judiciară stabilit că acesta poate fi dedus în lipsa unor criterii legale exprese, fie dintr-un pericol social concret deosebit de ridicat al faptei, fie din circumstanțele personale ale inculpatului.
Existența acestui pericol pentru ordinea publică la care se referă textul art. 148 lit. f pr.pen. trebuie examinat și stabilit diferențiat de la caz la caz, în raport de particularitățile specifice ale fiecărei cauze.
De asemenea, noțiunea de ordine publică presupune printre altele un climat social firesc prin care să fie asigurată funcționarea normală instituțiilor statului, existența și menținerea unei stări de siguranță și securitate, de liniște cetățenilor și de respectare drepturilor acestora.
Cu privire la gravitatea faptei, practica judiciară statuat că gravitatea deosebită faptei este suficientă pentru crea convingerea că lăsarea în libertate inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar în această situație, probele care dovedesc că lăsarea în libertate inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică sunt chiar probele sau indiciile temeinice din care rezultă că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală - în prezenta cauză o faptă deosebit de gravă.
În speța de față, așa cum s-a arătat în considerentele încheierii, condițiile cumulative prevăzute în textele art.143 și art. 148 lit. pr.pen. sunt îndeplinite, deoarece există probe și indicii puternice că inculpata săvârșit fapta imputată, pentru care prevăzută pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar gravitatea sporită faptei, modalitatea în care fost comisă, natura relațiilor afectate, relații ce ocrotesc viața persoanei și urmarea produsă, impun concluzia că lăsarea acesteia în libertate generează o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
În mod corect s-a reținut că infracțiunea pentru care inculpata e arestată prezintă gravitate sporită, fapta săvârșită având rezonanțe în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoanele asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate.
Faptul că inculpata e mama patru copii, că are o familie echilibrată și că e la primul impact cu legea penală, sunt elemente de natură să circumstanțieze persoana acesteia și care nu atenuează gravitatea socială sporită infracțiunii comise.
Totodată, apreciem că, concluziile expertizei medico-legale psihiatrice sunt concludente, din aceasta rezultând că în momentul comiterii faptei inculpata nu a prezentat o stare de tulburare psiho-fiziologică pricinuită de naștere, iar faptul că atunci când a fost internată în vederea efectuării expertizei medicale,medicii au stat de vorbă cu aceasta doar 10 minute nu prezintă relevanță în cauză, acestea fiind doar simple susțineri ale inculpatei.
Față de cele de mai sus, considerăm că în mod corect s-a dispus arestarea preventivă inculpatei.
Considerăm că luarea măsurii arestării preventive față de inculpată necesară pentru buna desfășurare procesului penal în sensul disp. art. 136 pr.
Cod PenalAvând în vedere cele reținute, se va respinge ca nefondat recursul promovat de inculpată.
Văzând și disp. art. 192 al.2 pr.Cod Penal, va fi obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata ( fiica lui si, născută la 24.03.1971 in com. Bolotești, jud. V, domiciliată în com. Bolotești, sat Pietroasa, jud. V, CNP -), în prezent deținută în Arestul V, împotriva încheierii de ședință nr- din 12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. nr-.
În temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, obligă pe inculpata la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 18.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.hot.jud./22.09.2008
Jud.fond
Tehnored.CG/2 ex./22.09.2008
Președinte:Aurel BurlacuJudecători:Aurel Burlacu, Mariana Cristache, Daniela Liliana
