Proxenetismul (art. 329 cod penal). Decizia 19/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 19/
Ședința publică din data de 15 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Aurel Burlacu Președinte Secția pentru - cu
Minori și de Familie
JUDECĂTOR 3: Cauze Președinte Secția Penală
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de - Procuror General adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul, domiciliat în comuna, sat, județul G, și de persoana interesată, avocat, împotriva deciziei penale nr. 414 din 17 octombrie 2007 Tribunalului Galați.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08 ianuarie 2008 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 15 ianuarie 2008.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală 656/13.03.2006 a Judecătoriei Galați, în baza art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și în noua încadrare juridică a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 2 luni închisoare și la pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c Cod penal pe o durată de 1 an.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 lit. a, b, c Cod penal.
S-a confiscat de la inculpat suma de 9.800 DM.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În luna ianuarie 1998 inculpatul le-a cunoscut pe martorele (fostă ) - și cărora le-a propus să-l însoțească în Germania pentru a practica prostituția în folosul său.
Cele două tinere au acceptat și în cursul lunii februarie 1998 au plecat împreună cu inculpatul și cu (inculpat care a fost condamnat prin sentința penală 2267/2001 a Judecătoriei Galați - dosarul nr. 6413/P/1998 din 11.12.1998 al parchetului de pe lângă Judecătoria Galați ) acesta din urmă fiind însoțit de martorele și () cu un microbuz până în Republica Cehă la -, iar ulterior a trecut fraudulos frontiera în Germania, ajungând la.
Aici, toate cele patru martore au locuit într-un apartament împreună cu inculpatul și cu soții.
de trei săptămâni, martorele au fost conduse de cei doi bărbați (inculpatul și ) la barul "Club 17" unde, în camere destinate acestui lucru au întreținut relații sexuale cu clienții clubului în schimbul diferitelor sume de bani, iar dimineața erau în apartament de către patronul barului.
Martora a declarat în cursul urmăririi penale (filele 26-32) că de pe urma practicării prostituției de către cele patru tinere au tras foloase atât inculpatul, cât și, inculpatul primind banii de la (( - și.
Aceeași martoră a precizat încă din prima fază procesuală că nu dorește să fie confruntată cu inculpatul, fiindu-i frică, poziție pe care și-a menținut-o și în faza cercetării judecătorești (fila 59 dosar fond) (fila 59 dosar fond) când a arătat că a practicat prostituția în străinătate, iar banii câștigați din această activitate i-au revenit bărbatului pe care l-a indicat la urmărirea penală.
Martora (fostă ) - a declarat că într-o perioadă de trei săptămâni de practicare a prostituției i-a dat inculpatului suma de 9.800 DM.
În faza cercetării judecătorești, aceeași martoră a depus o declarație autentificată sub nr. 169/15.04.2005 (fila 39) din care se reține că l-a cunoscut pe inculpatul la începutul anului 1998 și că în perioada ianuarie - februarie 1998 plecat în Germania cu acesta și cu o altă fată - - unde de aproximativ 3 luni au practicat prostituția, iar banii obținuți de pe urma acestei activități au fost luați de.
Martora a arătat că nu se poate prezenta în instanță întrucât îi este frică de inculpat.
În cauză au fost audiate martorele și, din declarațiile cărora se reține că acestea au practicat prostituția în folosul lui și că în perioada în care au locuit în Germania l-au văzut și pe inculpat.
Martora a mai precizat că a stat în același apartament împreună cu soții, cu Vidro, cu inculpatul și cu prietena acestuia, -.
A susținut martora că și prietena inculpatului s-a prostituat, dar nu știe în folosul cui - al inculpatului sau pentru.
După trei săptămâni de practicare a prostituției, martorele și au reușit să părăsească clubul și apartamentul și, fiind depistate fătă forme legale, au fost expulzate în România.
Față de inculpat a fost începută urmărirea penală la data de 08.02.2000, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, în dosarul nr. 2173/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, dar prin rechizitoriul cu același număr din 13.08.2003 s-a dispus disjungerea cauzei.
S-a reținut că situația de fapt expusă mai sus și vinovăția inculpatului sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor (fostă ) - și, precum și cu procesul-verbal pentru recunoaștere din grup.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii în nici una dintre fazele procesuale susținând că depozițiile martorelor sunt date pe fondul geloziei și că nici nu le cunoaște pe martorele care au dat declarații împotriva sa, susțineri ce vin însă în contradictoriu cu materialul probator administrat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul criticând-o pe motive de netemeinicie și nelegalitate, solicitând achitarea conform art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Prin decizia penală 414/17.10.2007 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, în mod corect stabilindu-se vinovăția inculpatului pentru fapta dedusă judecății, prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare infracțiunii comise de acesta.
Astfel, din declarațiile martorilor (fostă ) -, procesele-verbale de recunoaștere după planșele foto, rezultă că în perioada ianuarie-februarie 1998 (circa 3 săptămâni) inculpatul a îndemnat și înlesnit practicarea prostituției numitelor (fostă ) - și și a tras foloase de pe urma practicării acestor activități, obținând de la (fostă ) - suma de 9.800 DM.
Faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cum corect a reținut instanța de fond, schimbând încadrarea juridică din infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal.
Susținerea apărătorului inculpatului, că în perioada scurtă de cât a stat în Germania nu se putea practic ca acesta să comită infracțiunea de proxenetism a fost considerată nefondată întrucât existența infracțiunii este independentă de perioada de în care a fost comisă.
Legea nu prevede, pentru existența infracțiunii de proxenetism, săvârșirea acesteia într-un anumit termen, acesta putând fi oricât de scurt sau oricât de dacă s-a realizat elementul material al infracțiunii.
În cauză, inculpatul a realizat elementul material al infracțiunii de proxenetism prin îndemnarea și înlesnirea practicării prostituției de către cele două fete și prin tragerea de foloase de pe urma practicării acestor activități, o perioadă de circa 3 săptămâni, infracțiunea de proxenetism consumându-se după realizarea primului act material și epuizându-se în momentul realizării ultimului act material, infracțiunea fiind astfel comisă în formă continuată.
În consecință, cererea apărătorului inculpatului de achitare în baza art. 10 lit. a Cod procedură penală, a fost considerată nefondată.
Pedeapsa aplicată inculpatului și modalitatea de executare au fost judicios individualizate avându-se în vedere atât împrejurările comiterii faptei cât și persoana inculpatului, pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare cu executare efectivă fiind aptă să asigure atingerea scopului educativ al pedepsei.
În mod corect prima instanță a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 literele a și b Cod penal ca pedeapsă accesorie complementară.
De asemenea, în mod corect s-au interzis inculpatului și drepturile de a fi tutore sau curator prevăzute de art. 64 lit. e Cod penal, ca pedeapsă accesorie și complementară, întrucât, datorită naturii infracțiunii comise, este imoral ca inculpatul să exercite aceste drepturi.
În mod legal prima instanță a confiscat de la inculpat suma de 9.800 DM pe care a dobândit-o prin săvârșirea infracțiunii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul și persoana interesată - avocat.
Inculpatul a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul a solicitat achitarea conform art. 10 lit. d Cod procedură penală întrucât nu a existat o racolare în scopul practicării prostituției și între el și martora - a existat o relație de prietenie.
În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere.
Persoana interesată - avocat a promovat în cauză două recursuri.
Primul recurs vizează cele două sancțiuni cu amendă judiciară aplicate la termenul de judecată din 17.10.2007, iar cel de al doilea recurs vizează soluția de respingere a sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată la același termen de judecată.
În susținerea primului recurs s-a arătat că în mod greșit s-a respins cererea de ridicare a primei amenzi judiciare (aplicate la termenul din 29.09.2007) întrucât a făcut dovada că la acea dată se afla la Înalta Curte de Casație și Justiție.
A mai arătat persoana interesată - avocat - că după momentul în care invocat excepția de neconstituționalitate și a solicitat trimiterea cauzei la Curtea de APEL GALAȚI - întrucât formulase recurs la soluția instanței de respingere a sesizării Curții Constituționale cu acea excepție, a înțeles să nu mai pună concluzii, motiv pentru care a fost amendat din nou.
S-a mai arătat că a rămas în sala de judecată și i-a precizat avocatului desemnat din oficiu ce să spună, motiv pentru care se poate considera că a acordat în permanență asistență juridică.
Pentru cele arătate mai sus s-a solicitat ridicarea amenzilor.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate, persoana interesată - avocat a considerat că s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare, dacă această chestiune ar fi apreciată ca o nerezolvare a fondului cauzei.
Recursurile sunt fond a t
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală, constată că hotărârea pronunțată în apel este nelegală, în speță fiind incidente cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 6 și 18.
Considerăm că pentru motivele ce se vor arăta, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât nelegalitățile constatate nu pot fi înlăturate cu ocazia rejudecării cauzei în recurs.
1. Instanța de apel a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, drept recunoscut atât de legislația internă la art. 6 Cod procedură penală, cât și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Conform art. 6 din Codul d e procedură penală: "dreptul la apărare este garantat inculpatului în tot cursul procesului penal. În cursul procesului penal organele judiciare sunt obligate să asigure părților deplina exercitare a drepturilor procesuale în condițiile prevăzute de lege (a se vedea și prevederile art. 171 Cod procedură penală) și să administreze probele necesare în apărare".
Practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit că asigurarea dreptului părții la un proces echitabil - în sensul art. 6 din CEDO - implică în principal asigurarea dreptului aoa părare efectivă.
În speță, înainte de începerea dezbaterilor, la termenul din data de 17.10.2007, avocatul ales al inculpatului, a declarat că "înțelege să nu mai pună concluzii în prezenta cauză", întrucât promovase recurs împotriva unei dispoziții a instanței de la acel termen de judecată, vizând o excepție de neconstituționalitate.
Urmare a acestei situații, Tribunalul Galați constată că avocatul ales refuză să acorde asistență juridică inculpatului, și dispune ca asistența juridică să fie acordată de un apărător desemnat din oficiu.
Inițial, instanța dispune ca asistența juridică să fie asigurată de d-nul avocat, însă după ce acesta precizează că nu are calitate de apărător desemnat din oficiu se dispune lăsarea cauzei la a treia strigare pentru desemnarea unui alt avocat din oficiu.
În final, "la a treia strigare a cauzei" în lipsa inculpatului, dar în prezența unui avocat din oficiu, instanța trece la etapa dezbaterilor.
Constatăm că procedura în care s-a desfășurat soluționarea cauzei la instanța de apel a condus la pronunțarea unei hotărâri nelegale și la încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, fiind încălcate și dispozițiile art. 171 Cod procedură penală.
Conform art. 171 alin. 4 Cod procedură penală, în cursul judecății dacă apărătorul ales lipsește nejustificat, și nu asigură substituirea, pleacă sau refuză să efectueze apărarea, organul judiciar ia măsura pentru desfășurarea unui apărător din oficiu care să-l înlocuiască, acordându-i timpul necesar pentru pregătirea apărării.
Se mai reține că în condițiile în care etapa dezbaterilor a început, timpul minim pentru pregătirea apărării, acordat avocatului desemnat din oficiu este de 3 zile.
În speță, instanța de apel nu a respectat aceste prevederi legale, iar timpul lăsat la dispoziție avocatului desemnat din oficiu - în cadrul acelei ședințe de judecată ("de la a doua strigare a cauzei la a treia strigare") nu poate fi considerat suficient pentru pregătirea apărării și depunerea concluziilor în soluționarea unui apel.
Mai mult, inculpatul nu a fost prezent și nu a avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la acea situație, existând posibilitatea de a solicita un nou termen pentru a-și angaja un alt avocat, sau de a fi de acord cu avocatul desemnat din oficiu.
Este adevărat că ar fi existat posibilitatea ca instanța de apel să dorească soluționarea cu celeritate a cauzei, în condițiile în care apelul fusese înregistrat la Tribunalul Galați la data de 19.07.2006, însă celeritatea nu poate afecta unul din drepturile importante ale persoanei, respectiv dreptul la apărare.
2. Atât în hotărârea apelată, cât și în dispozitiv există contradicții cu privire la datele la care instanța a deliberat asupra pronunțării - 17.10.2007 și data la care s-a realizat pronunțarea în ședință publică - respectiv 22.10.2007.
În acest caz, nu se poate stabili cu certitudine data la care a avut loc pronunțarea, iar în cauză nu există nicio încheiere de îndreptare a erorii materiale (dacă s-ar fi considerat că există o astfel de eroare).
3. Tot la termenul când au avut loc dezbaterile - respectiv 17.10.2007 - avocatul ales al inculpatului, după ce s-a respins cererea sa de ridicare a amenzii, a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 198 alin. 3 Cod procedură penală.
Instanța a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, iar avocatul ales a precizat că declară recurs împotriva încheierii de ședință și solicitat înaintarea dosarului la Curtea de APEL GALAȚI.
Față de această situație, Tribunalul Galația dispus "disjungerea" prezentei - (apelul declarat de inculpatul ) față de recursul declarat de d-nul avocat împotriva respectivei încheieri de ședință, urmând ca acesta din urmă să fie înaintat la Curtea de APEL GALAȚI pentru a fi soluționat.
De precizat, pentru început, că Tribunalul Galați, nu a înaintat (deși a procedat la "disjungere") la Curtea de APEL GALAȚI recursul promovat de d-nul avocat, privind excepția de neconstituționalitate, în condițiile în care disp. art. 29 alin. 6 din Legea 47/1992 prevăd că recursul promovat împotriva "încheierii motivate" de respingere a sesizării Curții Constituționale se judecă în termen de 3 zile.
De asemenea, instanța a respins "ca inadmisibilă" excepția de neconstituționalitate reținând doar că aceasta nu are legătură cu fondul cauzei.
Și cu privire la acest aspect instanța de apel a încălcat disp. art. 29 din Legea 47/1992 întrucât hotărârea pronunțată trebuie să fie motivată, iar din aceleași dispoziții legale rezultă că motivarea trebuie să se refere la toate celelalte aspecte reglementate de disp. art. 29 alin. 1, 2, 3 din Legea 47/1992.
Trebuie precizat că instanța a încălcat dispozițiile ce reglementează instituția disjungerii cauzelor, dispunând disjungerea unei - aflată în competența sa și cu care a fost învestită, de o cauză dată în competența instanței de control judiciar, în speță soluționarea apelului inculpatului de recursul promovat de avocatul ales al acestuia împotriva hotărârii pronunțate de Tribunal vizând excepția de neconstituționalitate.
Referitor la această situație, instanța avea posibilitatea (deși nu îmbrățișăm această idee) să dispună disjungerea apelului inculpatului, de excepția invocată de avocatul ales al inculpatului, întrucât aceste - erau în competența sa.
Apreciem însă, că instanța de apel, indiferent de opinia sa privind legătura excepției de neconstituționalitate cu fondul cauzei, nu mai avea posibilitatea să procedeze la judecarea cauzei, atâta cât se promovase o cale legală de atac împotriva dispozițiilor luate prin încheierea de ședință de la acel termen.
Față de cele de mai sus se vor admite recursurile declarate de inculpatul și persoana interesată avocat.
Se va casa decizia penală 414/17.10.2007 a Tribunalului Galați și se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Se vor menține actele procedurale efectuate în cauză până la termenul de judecată din 20.09.2007.
În rejudecare se vor avea în vedere și celelalte motive de recurs ale părților, va fi respectat dreptul la apărare al inculpatului și se vor soluționa cu respectarea dispozițiilor legale toate cererile formulate de părți.
Având în vedere respectarea dreptului la apărare al inculpatului, urmează ca instanța de apel să se pronunțe - în condițiile în care se mai susține - și asupra cererii de probatorii formulată de inculpat și aflată la fila 35 dosar apel.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 14.07.1974 în oraș Tg. B, județul G, CNP -, cu domiciliul în comuna, sat, județul G) și de persoana interesată avocat, împotriva deciziei penale nr. 414/17.10.2007 a Tribunalului Galați (sentința penală nr. 656/13.03.2006 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. 3183/P/2004) și în consecință:
Casează decizia penală nr. 414 din 17.10.2007 a Tribunalului Galați și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În baza disp. art. 38517alin. 4 în ref. la art. 383 alin. 3 Cod procedură penală menține actele procedurale efectuate în cauză până la termenul de judecată din data de 20.09.2007.
În baza disp. art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor recursuri rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 4: Liviu
- - - - -
Grefier,
Red. -/08.02.2008
Tehnored.: / 2 ex./11.02.2008
Fond:
Apel:, Fl.
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Aurel Burlacu, Cauze, Liviu
