Proxenetismul (art. 329 cod penal). Decizia 92/2008. Curtea de Apel Craiova

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr- -art. 329.-

(Număr în format vechi 244/MF/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 92

Ședința publică de la 03 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Stan JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu

- - - - JUDECĂTOR 3: Ligia Epure

- - - - Judecător

Grefier: -

Ministerul Public reprezentat prin procuror, din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

*****************************************

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică din data de 2 octombrie 2008, consemnate din încheierea de ședință din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta decizie privind recursul declarat de inculpatul, aflat în stare de libertate, împotriva sentinței penale nr.22 din 09 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect proxenetismul (art. 329.Cod Penal).

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Constată că prin sentința penală nr.3763 din 06.12.2007 a Judecătoriei Craiovas -au dispus următoarele:

În baza art. 329 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 65 alin.2 Cod penal condamnă pe inculpatul, fiul lui și -, născut la 17.08.1967 în, D, domiciliat în F, str. - -, -,.12, jud. D, fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e Cod Penal pe o durată de 2 ani.

Aplică art.71, 64 lit. a, b Cod penal.

Deduce din durata pedepsei arestul preventiv de la 04.05.2005 la 29.11.2005.

În baza art. 329 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 65 alin.2 condamnă Cod Penal pe inculpatul, fiul lui și -, născut la 13.11.1967 în S, D, domiciliat în R- V, bld. T, nr.15, -.A,.2, jud., fără forme legale în comuna, jud. D, fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e Cod Penal pe o durată de 2 ani.

Aplică art.71, 64 lit. a, b Cod penal.

Deduce din durata pedepsei arestul preventiv de la 04.05.2005 la 29.11.2005.

Ia act că părțile vătămate -, domiciliată în comuna Radova, sat Î,-, jud. D, domiciliată în comuna Radova, sat Î,-, jud. D, nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

Respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliată in S,-. jud

În baza art. 118 lit.e

Cod Penal

Dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranță, a sumei de 200 lei de la inculpatul.

Obligă pe fiecare inculpat la 80 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj nr. 411/P/2005 din 17.06.2005 au fost trimiși în judecată - în stare de arest preventiv - inculpații, si, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 329 al.1, 2, 3.

Cod Penal

În actul de sesizare a instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:

La începutul lunii decembrie 2004, inculpații, și s-au deplasat în comuna Î, jud.D,la domiciliul familiei G și și le-au propus acestora și celor două fiice ale lor - și, ca acestea din urmă să se deplaseze împreună cu inculpații și în orașul L, unde, cu sprijinul direct al acestora, să practice prostituția, cu posibilitatea ca ulterior, să meargă în Italia, în același scop.

Pentru a le convinge pe cele două tinere, inculpații le-au invitat la un bar de pe raza localității și în discuțiile purtate, le-au spus acestora că, prin practicarea prostituției, ar putea câștiga sume mari de bani, cu care să-și ajute familia aflată într-o situație materială precară.

În cele din urmă, inculpații au convins-o pe partea vătămată să-i însoțească pe inculpații și în orașul L, sub pretextul că va lucra ca menajeră, sora acesteia - partea vătămată nefiind de acord cu propunerea făcută.

Astfel, partea vătămată s-a deplasat împreună cu cei doi inculpați în orașul L, unde aceștia aveau închiriată o garsonieră, în care au locuit împreună circa 10 zile.

În orașul L, inculpata s-a ocupat de aspectul exterior al părții vătămată, în sensul că i-a cumpărat haine, a dus-o la coafor pentru a-i îmbunătăți imaginea și a reuși să atragă în acest fel câți mai mulți bărbați cu care să întrețină raporturi sexuale.

Din declarația părții vătămate rezultă faptul că inculpații au determinat-o să accepte să se prostitueze, urmând ca sumele de bani obținute să fie împărțite între aceștia, iar inculpata, care la rândul ei practica prostituția, i-a explicat cum trebuie să se comporte cu clienții pentru a obține câți mai mulți bani, asigurând-o că, este un mod facil de a obține câștiguri substanțiale.

De asemenea, inculpata a dus-o pe partea vătămată prin mai multe restaurante din orașul L, pentru a racola clienți, în vederea întreținerii de relații sexuale, în schimbul unor sume de bani.

A mai precizat partea vătămată că, într-una din zile, inculpatul a lipsit pentru câteva ore din garsonieră, după care s-a întors însoțit de partea vătămată, din orașul S, pe care de asemenea, a îndemnat-o să se prostitueze în folosul lor, urmând ca sumele de bani să fie luate de către inculpat.

De precizat că, această din urmă parte vătămată fusese racolată de inculpatul și trimisă în orașul L, în vederea practicării prostituției.

În cursul urmăririi penale, asupra inculpatului a fost găsit un mandat poștal, prin care inculpatul i-a expediat din L suma de 200 lei, în schimbul faptului că i-o trimisese pe partea vătămată să lucreze pentru acesta.

Ulterior, inculpații și au aflat că partea vătămată suferea de diabet neputând consuma produsele alimentare pe care aceștia i le ofereau și, întrucât, la un moment dat, aceasta a simulat o stare de rău, au lăsat-o să plece la domiciliul său din orașul

În cele din urmă și partea vătămată a plecat la domiciliul său din comuna

Părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în procesul penal, iar partea vătămată, în declarația depusă la dosar, la 23.11.2006, s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 Euro, reprezentând daune morale.

La data de 4 mai 2005, față de cei trei inculpați s-a luat măsura arestării preventive, iar prin încheierea de ședință din 29.11.2005, instanța - în baza art. 140 alin.1 lit. a CPP a constatat încetată de drept această măsură preventivă.

Prin sentința penală nr. 5715/07.012.2006 s-a dispus în baza art. 329 alin. 1,2,3 Cod penal, cu aplicarea art. 65 alin.2 Cod penal condamnarea inculpaților, la pedeapsa de 6 ani închisoare și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d, e p pe o perioada de 2 ani, iar a inculpatului, la pedeapsa de 5 ani închisoare și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d, e p pe o perioada de 2 ani și aplicarea art. 64 lit. a,b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

În baza art. 328 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatei, la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 329 alin. 1,2,3 Cod penal și art. 65 alin.2 Cod penal la pedeapsa de 5 ani închisoare și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d, e pe Cod Penal o perioada de 1 an.

În baza art. 33 lit.a Cod Penal, 34 lit.b s Cod Penal-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d, e pe Cod Penal o perioadă de 1 an și aplicarea art. 64 lit. a,b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

În baza art. 88C.p. a dedus din pedepsele aplicate celor 3 inculpați, perioada detenției preventive de la 04.05.2005 la 29.11.2005.

S-a luat act că părțile vătămate -, și -, nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 118 lit.e s Cod Penal-a dispus confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranță, a sumei de 20 lei de la inculpatul.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și, solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât la termenul când au avut loc dezbaterile nu a fost îndeplinită de citare cu aceștia.

Pentru inculpata, sentința a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac a apelului.

Prin decizia penală nr.33/22.05.2007 a Tribunalului Doljs -au admis apelurile declarate și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond, întrucât la termenul când au avut loc dezbaterile nu a fost îndeplinită procedura de citare cu inculpații.

Primind cauza pentru rejudecare instanța a înregistrat-o sub nr. 475.2./215/.2005 și a dispus citarea părților.

Din coroborarea probelor administrate în cursul cercetării judecătorești cu probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, B, procesele verbale întocmite cu ocazia înregistrării pe bandă magnetică a convorbirilor telefonice efectuate de inculpați, procesele- verbale întocmite cu ocazia informațiilor culese ca urmare a folosirii unui polițist sub acoperire având nume de cod, proces- verbal de percheziție corporală și mandatul poștal cu nr. 3190 prin care inculpatul i- a expediat inculpatului suma de 200 lei, transcrierea convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul în zilele 24, 29, 31 ianuarie 2005 și 3 februarie 2005, caziere judiciare, declarațiile inculpaților, instanța a reținut următoarele:

La începutul lunii decembrie 2004, inculpații, și s-au deplasat în comuna Î, jud. D, la domiciliul familiei G și și le-au propus acestora și celor două fiice ale lor - și, ca acestea din urmă să se deplaseze împreună cu inculpații și în orașul L unde, cu sprijinul direct al acestora, să practice prostituția, cu posibilitatea ca ulterior, să meargă în Italia, în același scop.

Pentru a le convinge pe cele două tinere, inculpații le-au invitat la un bar de pe raza localității și în discuțiile purtate, le-au spus acestora că, prin practicarea prostituției, ar putea câștiga sume mari de bani, cu care să-și ajute familia aflată într-o situație materială precară.

În cele din urmă, inculpații au convins-o pe partea vătămată să-i însoțească pe inculpații și în orașul L, sub pretextul că va lucra ca menajeră, sora acesteia- partea vătămată nefiind de acord cu propunerea făcută.

Astfel, partea vătămată s-a deplasat împreună cu cei doi inculpați în orașul L, unde aceștia aveau închiriată o garsonieră, în care au locuit împreună circa 10 zile.

În orașul L, inculpata s-a ocupat de aspectul exterior al părții vătămate, în sensul că i-a cumpărat haine, a dus-o la coafor pentru a-i îmbunătății imaginea și a reuși să atragă în acest fel câți mai mulți bărbați cu care să întrețină raporturi sexuale.

Din declarația părții vătămate instanța de fond a reținut că rezultă faptul că, inculpații au determinat-o să accepte să se prostitueze, urmând ca sumele de bani obținute să fie împărțite între aceștia, iar inculpata, care la rândul ei practica prostituția, i-a explicat cum trebuie să se comporte cu clienții pentru a obține câți mai mulți bani, asigurând-o că este un mod facil de a obține câștiguri substanțiale.

De asemenea, inculpata a dus-o pe partea vătămată prin mai multe restaurante din orașul L, pentru a racola clienți, în vederea întreținerii de relații sexuale, în schimbul unor sume de bani. A mai precizat partea vătămată că, într-una din zile, inculpatul a lipsit pentru câteva ore din garsonieră, după care s-a întors însoțit de partea vătămată, din orașul S, pe care de asemenea, a îndemnat-o să se prostitueze în folosul lor, urmând ca sumele de bani să fie luate de către inculpat. S-a reținut cu privire la această parte vătămată că fusese racolată de inculpatul și trimisă în orașul L, în vederea practicării prostituției.

În cursul urmăririi penale, asupra inculpatului a fost găsit un mandat poștal, prin care inculpatul i-a expediat din L suma de 200 lei, în schimbul faptului că i-o trimisese pe partea vătămată să lucreze pentru acesta.

Ulterior, inculpații și au aflat că partea vătămată suferea de diabet neputând consuma produsele alimentare pe care aceștia i le ofereau și, întrucât, la un moment dat, aceasta a simulat o stare de rău, au lăsat-o să plece la domiciliul său din orașul

În cele din urmă și partea vătămată a plecat la domiciliul său din comuna

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului care în perioada noiembrie - decembrie 2004 le-a recrutat, le-a îndemnat și a înlesnit practicarea prostituției de către părțile vătămate, și, știind că aceasta din urmă era minoră, în vederea obținerii unor foloase, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. 1,2,3 cod penal.

Cu privire la inculpatul s-a reținut că, în drept, fapta acestuia constând în acea că în perioada noiembrie - decembrie 2004 le-a recrutat, le-a îndemnat și a înlesnit practicarea prostituției de către părțile vătămate, și, știind că aceasta din urmă era minoră, în vederea obținerii unor foloase, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. 1,2,3 cod penal.

La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, modalitatea și împrejurările în care au fost comise, dar și persoana inculpaților, infractori primari, care nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, apreciind că scopul educativ și de prevenție generală și specială al pedepsei poate fi realizat prin condamnarea ambilor inculpați la pedeapsa închisorii, cu executare în regim de detenție și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,e pe Cod Penal o perioadă de 2 ani.

De asemenea, pe perioada executării pedepsei, instanța a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b cod penal.

În baza art. 88 cod penal s-a dedus din durata pedepsei arestul preventiv.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a luat act că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

Referitor la acțiunea civilă formulată de partea civilă, instanța a apreciat că, prin săvârșirea faptei, aceasta nu a suferit un prejudiciu de ordin moral.

În baza art. 118 lit. e cod penal, instanța a dispus confiscarea specială cu titlu de măsură de siguranță a sumei de 200 lei de la inculpatul, sumă dobândită de acesta în urma săvârșirii infracțiunii și care nu a servit la despăgubirea părților vătămate.

Împotriva sentinței penale au declarat apel inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de apel depuse la dosar la 26 februarie 2008, apelantul inculpat a solicitat achitarea sa în temeiul art 10 lit. c cod penal raportat la art.11 pct. 2 lit.a cod procedură penală întrucât mandatul poștal aflat la pagina 81 din dosarul de fond și amintit în considerentele hotărârii apelate, nu este nici măcar datat și nu s-a putut stabili vreo legătură între suma de bani menționată în mandat și elementul material al infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. S-a mai arătat că în declarația sa, a arătat că de mai multe ori a dat și a luat bani cu împrumut și de la, iar ambii inculpați au declarat că părțile vătămate le-au cerut să le facă cunoștință cu niște italieni pentru a se căsători. A mai precizat că deși a solicitat la instanța de fond citarea părților vătămate și - pentru a fi audiate, acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care apreciază ca fiind subiective declarațiile acestora.

În continuarea motivelor s-a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mare întrucât nimic din constituția nu demonstra că aceasta era minoră, inculpatul nu are antecedente penale.

S-a mai arătat că în mod greșit au fost interzise automat drepturile părintești, aspect care nu corespunde unor exigențe primordiale legate de interesele minorilor, reprezentând mai mult un blam moral, având ca finalitate pedepsirea condamnatului și nu o măsură de protecție a copilului. S-a solicitat a se da eficiență maximă circumstanțelor atenuante reținute în sarcina inculpatului coborându-se pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare să se facă aplicarea art. 81 cod penal.

În motivele de apel depuse la dosar la 11 martie 2008, apelantul inculpat a arătat că instanța de fond a judecat cauza în lipsa sa întrucât nu a fost legal citat, neavând astfel posibilitatea de a se apăra. Astfel a arătat că instanța de fond, în rejudecare a citat inculpatul la adresa din Rîmnicu V și pentru că citația s-a întors cu mențiunea "destinatar necunoscut la adresa indicată" s-au solicitat relații de la Serviciul de Evidență a Persoanei din Rîmnicu V care a comunicat că din verificările efectuate nu a locuit niciodată la adresa din respectiva localitate. Ulterior, instanța de fond a citat inculpatul la adresa din comuna, județul D, unde acesta figura locuind fără forme legale, citațiile fiind primite și semnate de mama inculpatului care însă nu locuia la adresa respectivă fiind plecat de mai mulți ani în Italia, în orașul unde înființase o firmă meșteșugărească, potrivit actelor eliberate de autoritățile italiene și atașate motivelor de apel.

Prin urmare se arătă că, potrivit art.177 din codul d e procedură penală, necunoscând adresa unde acesta locuia în timpul judecării cauzei, instanța era obligată să realizeze procedura cu inculpatul apelant, prin afișare la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a comis fapta, respectiv la Consiliul local Î, județul D, unde a început activitatea infracțională sau la Consiliul local L unde părțile vătămate au fost transportate și s-a produs rezultatul infracțiunii.

Pentru aceste considerente s-a susținut că procedura de citare a inculpatului nu a fost legal îndeplinită, impunându-se potrivit art.379 alin.1 pct.2 lit.b cod procedură penală desființarea hotărârii instanței de fond.

În continuare la punctul 2 din motivele de apel s-a arătat că din probele administrate în cauză, atât în timpul urmăririi penale cât și în faza de judecată, nu rezultă în mod cert că inculpatul a efectuat activități infracționale specifice laturii obiective a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și instanța de fond trebuia să constate nevinovăția acestuia și să pronunțe achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 litera a rap. la art. 10 lit.d cod de procedură penală, întrucât nu există întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 329 din codul penal.

Apelul declarat de inculpatul a fost apreciat nefondat pentru următoarele considerente:

Examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept referitoare la acest inculpat, tribunalul a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect pe baza probelor administrate, evaluate prin coroborare, o stare de fapt pe deplin lămurită în ceea ce privește activitatea infracțională a inculpatului, stabilind în mod clar vinovăția și dând faptelor acestuia o corectă încadrare juridică, respectiv aceea de autor al infracțiunii de proxenetism prev. de art 329 alin. 1,2,3 cod penal. Astfel, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, B, transcrierea convorbirilor telefonice efectuate de, procesele verbale întocmite cu ocazia informațiilor culese ca urmare a folosirii unui polițist sub acoperire, mandatul poștal prin care a expediat o sumă de bani inculpatului demonstrează fără putință de tăgadă săvârșirea de către inculpatul apelant a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea acestuia prin hotărârea apelată. Nu s-a putut reține, așa după cum susține apelantul că declarațiile părților vătămate ar fi subiective dată fiind calitatea lor de părți vătămate, atâta timp cât declarațiile acestora date pe întreg parcursul procesului penal se coroborează și se completează, neexistând aspecte contradictorii care să poată crea vreun dubiu asupra celor relatate. Mandatul poștal la care se face referire în motivele de apel nu este singura probă avută în vedere de instanță atunci când a stabilit vinovăția inculpatului, iar aspectele relatate de inculpat au fost avute în vedere de instanță fiind însă contrazise de celelalte probe administrate.

Și sub aspectul individualizării pedepsei instanța de fond a făcut o justă aplicare a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 cod penal, respectiv gradul de pericol social al infracțiunii reținute, modul și împrejurările de comitere, atitudinea inculpatului manifestată pe întreg parcursul procesului penal lipsa antecedentelor penale, executarea pedepsei de 5 ani închisoare, minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută, putând contribui la atingerea scopului pedepsei așa după cum este prevăzut de art.52 cod penal.

Cu privire la cele invocate în motivele de apel referitoare la interzicerea drepturilor părintești, tribunalul a constaat că prin sentința apelată inculpatului i-au fost interzise dreptul de a alege, dreptul de a fi ales și dreptul de a fi tutore sau curator prevăzute de dispozițiile art 64 lit. a, b, e cod penal. Raportat la natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, la atitudinea inculpatului, la împrejurările ce caracterizează întreaga activitate desfășurată de inculpat, tribunalul constată că în mod corect instanța de fond, reținând și dispozițiile art. 65 alin.2 cod penal, a aplicat inculpatului atât pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b cod penal pe perioada prevăzută de art. 71 cod penal, respectiv pe durata executării pedepsei închisorii, cât și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, toate cele arătate făcându-l pe inculpat incompatibil cu exercitarea acestor drepturi. Faptele comise de inculpat și toate datele ce referitoare la inculpat aflate la dosar constituie indicii temeinice în a aprecia că, dacă ar păstra exercițiul acestor drepturi acesta ar abuza de ele, dăunând vieții politice a statului sau vieții personale a unei persoane sau va săvârși o nouă infracțiune în calitate de exercitant al acestor drepturi, întrucât este evident că inculpatul înțelege să se folosească de alte persoane, de diferite împrejurări sau fapte pentru a-și asigura sieși un confort material nefiind preocupat de nici o manieră de consecințele faptelor sale asupra comunității.

Pentru toate aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 379 pct.1 lit. b cod procedură penală tribunalul a respins apelul inculpatului.

Cu privire la apelul inculpatului tribunalul l-a constatat întemeiat având în vedere cele ce vor fi arătate în continuare:

Potrivit dovezilor de îndeplinire a procedurilor de citare aflate la dosar rezultă că, în rejudecare, instanța a dispus inițial citarea inculpatului apelant la domiciliul din municipiul R V, după care, având în vedere adresa Serviciului de evidență a persoanei RVa flată la fila 24 din dosarul de fond, a dispus citarea în comuna, județul D, unde inculpatul locuia fără forme legale. Dovezile de îndeplinire a procedurii de citare au fost însă semnate de mama inculpatului.

Potrivit însă celor consemnate în procesul verbal întocmit de lucrătorii Postului de Poliție cu ocazia mandatului de aducere emis de instanța de recurs, rezultă că inculpatul apelant a deținut în proprietate un imobil pe raza comunei, imobil pe care însă l-a înstrăinat în vara anului 2007, după care a părăsit țara plecând în străinătate, mama inculpatului care locuiește în imobilul aparținând fratelui inculpatului neputând indica o adresă a inculpatului, afirmând că acesta ar fi plecat undeva în Italia.

În raport de cele arătate, instanța de apel a constatat că susținerile apelantului referitoare la nelegala sa citare sunt întemeiate, motiv pentru care reținând și dispozițiile art.379 pct.2 lit.b cod procedură penală va admite apelul inculpatului, va desființa hotărârea primei instanțe cu privire la acest inculpat și va trimite cauza la aceiași instanță de fond care va proceda conform dispozițiilor art. 175 și următoarele din codul d e procedură penală referitoare la citarea, comunicarea actelor procedurale.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul solicitând, într-o primă teză, în temeiul art. 38515punctul 2 lit. b cod procedură penală casarea deciziei și achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c cod procedură penală, întrucât nu poate fi stabilită nici legătură între suma debani și elementul material al infracțiunii pentru care este trimis în judecată inculpatul, acești bani fiind trimiși cu titlul de împrumut, cum, de altfel, s-a mai întâmplat și cu alte ocazii.

Într-o teză subsidiară, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului în sensul reducerii acesteia, arătând că este la prima încălcare a legii penale, comportamentul său, anterior acestei abateri poate primi eficiența juridică a circumstanței atenuante care permite coborârea pedepsei sub minimul special stabilit de lege, iar ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Reanalizând decizia pronunțată în raport de criticile formulate, Curtea constată că argumentele prezentate de inculpat prin motivele de recurs, în temeiul cărora solicită achitarea sa, sunt lipsite de consistență juridică.

Astfel, vinovăția inculpatului recurent nu este dovedită exclusiv de mandatul poștal trimis din orașul L către inculpatul ci de o serie de multe alte probe existente la dosar care dovedesc cu prisosință vinovăția acestui inculpat.

Există la dosar declarațiile părților vătămate, ale martorilor, B, recunoașterile parțiale ale inculpaților -(declarația inculpatului, fila 56 dosar urmărire penală și a inculpatului recurent fila 67-72 dosar urmărire penală), procesele-verbale certificate de procuror, în care sunt redate integral, în formă scrisă, convorbirile telefonice înregistrate, efectuate pe numerele de telefon cuprinse în autorizațiile emise de Tribunalul Dolj, care dovedesc implicarea inculpatului în activitatea de racolare de femei în vederea practicării prostituției.

Edificatoare în acest sens sunt transcrierile convorbirilor telefonice efectuate de către acest inculpat la sfârșitul lunii ianuarie 2005 și începutul lunii februarie 2005 creează certitudinea săvârșirii de acest inculpat a faptelor de recrutare, îndemnare și înlesnire a practicării prostituției de către părțile vătămate, dintre care - - minoră, faptă prevăzută și pedepsită de art. 329 alin. 1,2,3, Cod penal.

Referitor la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, Curtea are în vedere faptul că aceasta se situează la minimul special prevăzut de lege pentru săvârșirea acestor fapte, aflate în plină ascensiune, atitudinea inculpatului de a încerca să disimuleze conduita sa infracțională pe parcursul cercetării judecătorești conducând la concluzia că, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului a fost avută în vedere de instanță atunci când s-a orientat către minimul prevăzut de lege câne a aplicat pedeapsa, același argument neputând fi extins și la acordarea unei pedepse situată sub minimul special al pedepsei și, cu atât mai puțin la suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.

Curtea constată însă că, recursul inculpatului cu privire la individualizarea pedepselor accesorii și complementare este fondat, având în vedere atât decizia pronunțată de nr. 74/2008 publicată în monitorul oficial nr. 545 din18 iunie 2008 precum și jurisprudența - cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii - potrivit cărora, pe de-o parte drepturile prevăzute de art. 64 cod penal lit. a teza intâi și lit. c nu se interzic automat odată cu aplicarea unei pedepse cu închisoarea iar pe de altă parte, fapta săvârșită de inculpat nu-l face incompatibil cu dreptul de a alege, interzicerea acestui drept urmând a fi înlăturată, în timp ce interzicerea celorlalte drepturi va fi menținută, ea fiind just motivată de instanța de apel.

Drept consecință, Curtea va admite recursul inculpatului în baza art. 38515pct. 2 lit d rap. la art. 3859.pen.Cod Penal reformând sentința penală ca urmare a admiterii apelului inculpatului numai în limitele anterior arătate, cu consecința înlăturării obligării în apel la cheltuielile judiciare statului și menținând restul dispozițiilor sentinței penale. Cheltuielile judiciare din recurs vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul inculpatului, aflat în stare de libertate, declarat împotriva deciziei penale nr. 22 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru minori si familie, în dosarul nr-.

Casează decizia în parte pe latură penală, în ceea ce privește pe inculpatul, în sensul că s-a admis și apelul acestuia și înlătură obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare.

Desființează în parte sentința în ceea ce privește individualizarea pedepselor accesorii și complementare, s-a înlăturat interzicerea dreptului de a alege prev. De art. 64 alin.1, pct. 1, teza I Cod penal.

restul dispozițiilor sentinței penale cu privire la acest inculpat.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Octombrie 2008

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. 27 oct. 2008

/ și

F/.

Președinte:Elena Stan
Judecători:Elena Stan, Carmen Tomescu, Ligia Epure

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Proxenetismul (art. 329 cod penal). Decizia 92/2008. Curtea de Apel Craiova