Punerea la dispoziție a unui local/locuințe pentru consum de droguri (legea 143/2000 art. 5). Decizia 145/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 145
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Ștefan Făurar
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
- Serviciul Teritorial Dolj
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de DIICOT - Biroul Teritorial Dolj și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 178 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-a luat declarație inculpatului, apoi, s-a acordat cuvântul părților prezente.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, critică sentința instanței de fond pentru nelegalitate, susținând motivele scrise de apel, în sensul că nu sunt incidente prevederile art.37 lit.a Cod penal, inculpatul săvârșind infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.115/D/P/2006 din 13 octombrie 2008 al DIICOT - Biroul Teritorial Dolj, în concurs cu infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală a Tribunalului d e Instanță, definitivă la 13 decembrie 2007, prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Justiție.
În consecință, pune concluzii de admiterea apelului, desființarea sentinței numai în ceea ce privește înlăturarea dispozițiilor art.37 lit.a Cod penal și reținerea prevederilor art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal.
Avocat pentru inculpat, susține oral motivele de apel d epuse la dosar și critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Într-o primă teză, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea inculpatului, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod pr.penală, motivând că infracțiunea nu a fost săvârșită de inculpat.
În acest sens, apreciază că prin sentința apelată nu au fost evaluate corespunzător probele administrate nici pe parcursul urmăririi penale și nici în faza de cercetare judecătorească, fiind înlăturate declarațiile date de martorii audiați nemijlocit de instanța de fond.
Într-o teză subsidiară, critică sentința pentru nelegalitate în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu și însușită de prima instanță și în baza art.334 Cod pr.penală, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.52/2004 și infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003, în infracțiunea prev.de art.4 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, susținând că activitatea concretă desfășurată de inculpat se rezumă la cultivarea, producerea, extragerea și respectiv, deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, apelantul fiind cunoscut ca un consumator, cu consecința unor internări periodice în instituții specializate pentru dezintoxicare.
În sfârșit, cel de-al treilea motiv de apel, vizează netemeinicia sentinței, sub aspectul cuantumului pedepsei și a modalității de executare.
În acest sens, se susține că practica CEDO, precum și practica constantă a instanțelor din România, dar și pedepsele aplicate celorlalți inculpați, pentru care s-au efectuat cercetări au fost condamnați de instanța supremă la pedepse sensibil mai mici, decât pedeapsa care s-a aplicat de către instanța de fond.
În consecință, solicită desființarea sentinței și reducerea pedepsei la cuantumul executat până în prezent, respectiv la 2 ani și 8 luni închisoare.
Referitor la apelul declarat de parchet, apreciază că acesta este fondat, sentința este nelegală cu privire la reținerea stării de recidivă, solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței și înlăturarea prevederilor art.37 lit.a Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingerea apelului ca nefondat, susținând că încadrarea juridică dată faptelor este legală, iar pedeapsa aplicată atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, este temeinică.
Inculpatul având cuvântul, își însușește concluziile puse de apărător, susține că este de foarte mult timp consumator de droguri, astfel că activitatea desfășurată în România, privea tocmai necesitatea producerii unor substanțe pentru consumul personal, iar nu pentru valorificarea către alți consumatori, respectiv pentru traficare.
Solicită, de asemenea, schimbarea încadrării juridice, apreciind că sunt incidente dispozițiile art.4 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, cere admiterea apelului, desființarea sentinței și într-o primă teză, achitarea pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond, iar într-o teză subsidiară, solicită reindividualizarea judiciară a pedepsei, pentru cuantumul executat până în prezent susținând că este arestat de 2 ani și 8 luni, astfel că se poate aprecia ca executată pedeapsa pentru infracțiunea prev.de art.4 din Legea nr.143/2000.
Pune, de asemenea, concluzii de admiterea apelului parchetului, cu consecința înlăturării dispozițiilor art.37 lit.a Cod penal.
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 178 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în baza art. 2 alin.1 din Legea 143/2000 modificată prin Legea nr.522/2004 cu aplicarea art.37 lit. a p, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și a lui, născut la data de 14.08.1967 în - - Stetele Unite ale Americii, cu domiciliul în ia, localitatea 45136 124, cu dublă cetățenie americano-ă, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor civile prev de art 64 lit a teza a II-a, lit. b p, ca pedeapsă complementară.
În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.37 lit. a, a mai fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor civile prev de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b p, ca pedeapsă complementară.
În baza art. 36 alin.1, 35 alin.3, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate în prezenta cauză cu pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința nr. 32Ls62/07 din 125.05.2007 Tribunalului d e Instanță definitivă la data de 13.12.2007 prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Justiție, pentru care s-a dispus recunoașterea prin încheierea din data de 23 martie 2009, în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor civile prev de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b
S-a aplicat art. 71, 64 lit. a teza a II-a lit. b.
În baza art. 88 p, 36 alin.3 și 350 C.P.P. s-a dedus din pedeapsa aplicată, detenția de la 8.11.2006- 01.02.2007, 15.02.2007- 12.06.2007, 13.06.2008, la zi, și menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 117.Cod Penal, s-a dispus expulzarea inculpatului de pe teritoriul României la data punerii în libertate din executarea pedepsei aplicată în cauza de față.
S-a constatat că prin sentința penală nr. 55/ 29.01.2007, a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin decizia penală 5735/ 30.11.2007, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 17 alin.1 din Legea 143/2000 modificată, rap la art. 118 lit. c p, s-a dispus confiscarea cantității de 44,988 kg cannabis, 2 sere, pompe sumersibile, furtunul de alimentare și cablul electric iar conform art. 18 alin.1 din Legea 143/2000 modificată, s-a dispus distrugerea cantității de 44,988 kg cannabis.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 115D/P/2006 din 13 octombrie 2008 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dolj, s- dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, prev de art. 2 al.1 din Legea 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și constituirea unui grup infracțional organizat, prev de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în final cu aplic.art.33 lit. a
În fapt, s-a reținut, că prin rechizitoriul cu nr. 101D/P/2006, din data de 06 septembrie 2006, al Direcția de Investigare a Organizate și Terorism - Biroul Teritorial Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților - și (fostă ) -, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 al. 1 și din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. în final cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
Prin același rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul, care nu a putut fi găsit pentru a fi tras la răspundere penală, el sustrăgându-se cercetărilor, în urma disjungerii formându-se dosarul penal nr. 115D/P/2006.
Prin sentința penală nr. 55/ 29.01.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj, au fost condamnați inculpații și (fostă ) pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. rămasă definitivă prin decizia penală nr. 140/ 28.06.2007 a Curții de Apel Craiova și prin decizia penală nr. 5735/ 30.11.2007 a Înaltei Curții de Casație și Justiție.
În fapt, s-a reținut că în data de 10.08.2006, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că pe raza com., sat de, jud. D, se află amplasate două sere, în suprafață de aproximativ 400. în care este cultivat cannabis, plantele aflându-se în diferite stadii de vegetație.
Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că la jumătatea lunii mai 2006, inculpatul -, cetățean elvețian, a venit în România însoțit de inculpatul, cetățean americano-, în scopul înființării unor culturi de cannabis.
Inculpatul - a declarat că 1-a cunoscut pe în anul 2005, într-o închisoare din -Elveția, unde au fost colegi de detenție și a rămas cu acesta în relații de prietenie iar în virtutea acestor relații, în momentul în care inculpatul i-a propus să vină în România pentru a se ocupa de înființarea și întreținerea unei culturi de "marijuana", a fost de acord, cu atât mai mult cu cât inculpatul i-a promis că pentru aceste servicii va fi plătit cu suma de 4000 euro lunar, bani ce urmau a fi expediați familiei sale din Elveția.
In baza acestei înțelegeri, inculpatul - a intrat în România împreună cu inculpatul, prin Porțile de I și după ce a stat câteva zile într-o locație situată în mun. Târgu-J, însoțit de inculpații și (fostă )-, a venit în județul D, de unde era originară inculpata (fostă ) - și a înființat cultura de cannabis, inițial în com. Goești, sat, jud. D, pe un teren aparținând martorului și apoi în com., sat de, jud. D, pe un teren aparținând martorului și pe care acesta îl dăduse în "dijmă" martorilor și.
Inculpatul - a arătat că, în baza înțelegerii, el doar s-a ocupat de înființarea culturii de cannabis, însă toată investiția constând în cadrele metalice și folia necesare construirii serelor, pompă de apă, unelte agricole, precum și semințele pe care inculpatul le-a cultivat, au fost aduse din străinătate de inculpatul, semințele avându-le asupra sa în momentul în care a venit în România.
De găsirea locațiilor pentru înființarea culturilor, precum și a forței de muncă necesară s-a ocupat inculpata (fostă ) -, care a venit în România în 20.04.2006, prin Aeroportul Internațional, unde a fost depistată având asupra sa un pașaport fals, ocazie cu care a declarat că și-a pierdut pașaportul și din această cauză, prin intermediul unui individ al cărui nume nu-1 cunoaște și-a procurat pașaportul fals cu care s-a legitimat în fața autorităților vamale din ia și România (motiv pentru care inculpata (fostă ) - este cercetată în dosarul nr. 4841/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 25 rap. la art. 288.Cod Penal, art. 293.Cod Penal, art. 1 al. l din OUG 112/2001 și art. 70 din OUG 105/2001).
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că pașaportul inculpatei (fostă ) -, seria -, nu a fost furat, cum în mod mincinos a declarat, ci acesta a fost incendiat, fiind găsit cu prilejul percheziției domiciliare efectuată în data de 12.08.2006 la imobilul situat în C, str. S -,.l,.l.9, ce fusese închiriat de martorul și unde locuiseră în fapt inculpații și (fostă ) -.
în cauză era pe numele de, devenită din data de 30.06.206 -, în urma căsătoriei cu inculpatul, conform certificatului de căsătorie seria -/- 2006-06-30 eliberat de către Consiliul Local al comunei.
Susținerile inculpatului -, au fost întărite de declarația martorului, care a precizat că la solicitarea inculpaților (fostă ) - și, prin intermediul firmei sale SC SRL, a importat de la firma EXPORT din Anglia, printr-o firmă din serele în cauză, înțelegându-se cu inculpații ca aceștia să plătească toate taxele aferente către stat (vamă, TVA, etc.), iar martorul să primească în schimb o invitație pentru Statele Unite de la inculpatul .
Potrivit acestei înțelegeri, în 19 mai 2006 au sosit la Biroul Vamal din C serele (solariile), iar în data de 22 iunie 2006, inculpatul, însoțit de martorul a mers la Ambasada Unite din B, unde au făcut demersurile necesare obținerii unei vize pentru Statele Unite în baza unei invitații a inculpatului.
Inculpații (fostă ) - și în discuțiile purtate cu martorul i-au spus acestuia că aduc serele în România întrucât intenționează să cultive plante ornamentale, pe care să le exporte în țări din Europa de Vest. O parte din discuții s-au purtat în prezența inculpatului - la restaurante de pe raza municipiului C, și pentru că inculpații și - nu vorbeau românește, traducerile le făcea inculpata (fostă ) -. De precizat că inculpata (fostă ) - vorbea cu inculpatul în limba engleză, cu inculpatul - în italiană, iar inculpații și - vorbeau în limba
Inculpații (fostă ) - și i-au propus martorului să ducă serele importate în gospodăria pe care martorul o deținea pe raza satului, comuna, pe care s-au oferit să o cumpere (casa și terenul) contra sumei de 12.000 euro, lucru cu care martorul a fost de acord, cu atât mai mult cu cât prețul era avantajos.
Conform acestei înțelegeri inculpații și (fostă ) - l-au cazat pe inculpatul - în casa din satul, comuna, aparținând martorului, locație unde au fost și serele, de montarea cărora s-au ocupat inculpatul -, împreună cu un tânăr din zona, pe nume "".
După instalarea, cu o lungime de aproximativ 100 metri, inculpatul - a cultivat semințele obținând răsaduri, a repicat plantele, respectând o anumită tehnică de cultivare care presupunea păstrarea unei anumite distanțe între plante și s-a ocupat de întreținerea culturii, căreia i-a asigurat apă și lumină pentru o productivitate cât mai mare.
Datorită faptului că inculpații și (fostă ) - nu i-au oferit martorului suma de bani reprezentând contravaloarea casei și terenului din satul, comuna, acesta le-a solicitat să desființeze și să plece, cu atât mai mult cu cât inculpatul - îi interzisese accesul în seră, când martorul își manifestase interesul pentru plantele cultivate.
În această situație, inculpații, (fostă ) - și - au scos plantele de cannabis din și le-au transportat la domiciliul mamei inculpatei (fostă ) - - martora, din satul de, comuna, unde le-au replantat în grădină, spunându-i acesteia că sunt.
Întrucât plantele de cannabis începuseră să se ofilească în grădina mamei martorei, inculpata (fostă ) -, prin intermediul fostului concubin al mamei sale, martorul, le-a propus martorilor și, din satul de, comuna, să-i permită să-și instaleze două sere în curtea lor.
Inculpata (fostă ) - s-a deplasat la domiciliul martorilor și, însoțită de inculpatul și în discuțiile purtate le-a spus acestora că le va plăti chirie pentru teren și va aduce om care să se ocupe de întreținerea solariilor în care intenționează să cultive și legume, angajându-se de asemenea că va plăti și pentru cazarea muncitorului.
Inițial martorii și nu au fost de acord, motivând că terenul în cauză nu le aparține, ci este luat în "dijmă" de ei de la numitul, iar ei au cultivat acolo porumb.
Inculpata (fostă ) - le-a promis că le va plăti contravaloarea porumbului, iar chiria pe care le-o va da, va fi substanțială, determinându-i astfel pe martori să accepte să instaleze cele două solarii (sere). Totodată, inculpata (fostă ) - i-a cerut martorului să o ajute să aducă din satul, comuna, solariile (serele) cu căruța.
Conform acestei înțelegeri, martorul, însoțit de fratele său și de numitul, s-au deplasat în satul, unde, împreună cu inculpatul - au demontat și încărcat în căruță, făcând mai multe transporturi.
Ulterior, au montat pe terenul pe care familia îl avea în "dijmă" de la, însă, datorită topografiei locului, au format două sere, în suprafață de aproximativ 200 mp fiecare. în aceste sere, inculpatul - a replantat plantele de canabis pe care inculpata (fostă ) - le-a adus de la domiciliul mamei sale, în același timp continuând să cultive semințe și să facă răsaduri de cannabis, pe care le repica.
Cu prilejul cercetării la fața locului efectuată pe raza., sat de, jud. D în momentul descoperirii culturii, s-a putut observa că plantele de cannabis se aflau în diverse stadii de vegetație, iar pentru a ascunde cultura din solarii, din dispoziția lui, inculpatul - a lăsat la intrare două rânduri de porumb la un solar, iar la celălalt mai multe rânduri de porumb și răsaduri de varză.
De asemenea, din dispoziția inculpaților și (fostă ) -, paza celor două solarii era asigurată de un câine pe care aceștia îl aduseseră și care a fost omorât de martorul după ce îl atacase pe inculpatul -, căruia i-a sfâșiat antebrațul stând, necesitând mai multe copci ce i-au fost aplicate la Spitalul Clinic de Urgență nr. 1 C în data de 04.08.2006.
-ul cultivat de inculpatul - din dispoziția inculpaților și (fostă ) - urma să fie valorificat pe piața occidentală de inculpatul .
După recoltarea cannabis-ului din cele două sere situate în satul de, comuna, în urma cântăririi a rezultat cantitatea de 247,2 kg. cannabis, masă.
Potrivit concluziilor Raportului de constatare tehnico-științifică nr. - din 15.08.2006, întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, - Direcția Generală de Combatere a Organizate - Antidrog: probele în litigiu: proba nr. 1: o plantă imatură care aparține genului; proba nr. 2: 5,30 grame; proba nr. 3:15,21 grame;proba nr. 4:17,08 grame.
Probele au fost prelevate din cantitatea totală de 247,2 Kg.
În probele în litigiu nr. 2,3 și 4, s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (), substanță psihotropă biosintetizată de planta, -ul face parte din Tabelul - anexă nr. III, din Legea nr. 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Faptele săvârșite de inculpatul, de a constitui un grup infracțional organizat, ce acționa coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni, pentru a obține beneficii materiale, fiecare membru având un rol prestabilit și de a cultiva în vederea vânzării de droguri de risc (cannabis), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003 și art. 2 al.l din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 în final cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În ceea ce îl privește pe numitul "", pentru care, prin rechizitoriu nr. 101D/P/2006, s-a dispus disjungerea cauzei în vederea identificării și tragerea la răspundere penală pentru posibila sa participație la săvârșirea infracțiunilor, din cercetările de la acel moment rezulta că acesta 1-a ajutat pe inculpatul -, la locația din satul, comuna, jud. D, unde s-a înființat prima cultură de cannabis; ulterior disjungerii, acesta nu a fost identificat, însă din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile numiților și, a rezultat că în perioada în care serele s-au aflat pe raza localității, a locuit împreună cu inculpatul -, un tânăr, pe nume "".
Numitul afirmă că și el, la rândul său, a lucrat atât la ridicarea, cât și la demontarea serelor, ocazie cu care 1-a cunoscut pe numitul "". De asemenea, numitul a declarat că în perioada în care serele s-au aflat în localitatea, în acestea nu a fost cultivat nimic, decât "buruieni", astfel încât, față de aceste aspecte urmează a se dispuse neînceperea urmăririi penale în cauză pentru art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, atât pe numitul "", cât și față de numitul.
de cannabis ( 247,2 kg masă ) au fost recoltate, cântărite și depozitate în trei birouri aparținând C, pe folie din plastic, urmând a fi uscate, ambalate și transportate la Camera de corpuri delicte din cadrul Cele trei birouri au fost asigurate și sigilate cu sigiliu tip nr. 42026 aplicat pe ceară roșie, după uscare rămânând cantitatea de 44,9885 kg cannabis.
În urma demontării celor două sere au rezultat 63 bucăți arcade metalice; 12 bucăți țevi metalice în lungime de 5 metri; 65 bucăți țevi metalice în lungime de 2,5 metri; 13 bucăți grinzi de lemn în lungime de 2,5 metri; 27 bucăți grinzi de lemn în lungime de 5 metri; 8 bucăți grinzi de lemn în lungime de 8 metri; 58 bucăți țevi metalice în lungime de 1 metru, precum și folia aferentă (3 baloți), 9 suluri de bandă adezivă, coliere metalice, șuruburi, piulițe, furtun: 55 metri, pompa submersibilă și o rolă pe care era înfășurat cablu electric, care se află în custodia D, fiind depozitate la de câini al acestei instituții.
Prin sentința penală nr. 55/ 29.01.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 140/ 28.06.2007 a Curții de Apel Craiova și prin decizia penală nr. 5735/ 30.11.2007 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, s-a dispus confiscarea cantității de 44,988 kg. cannabis, precum și a celor două sere (elemente constructive), a submersibile, a furtunului de alimentare și a cablului electric, iar în conformitate cu dispozițiile art. 18 al. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, s-a dispus distrugerea drogurilor.
Prin încheierea din 11.08.2006, pronunțată în dosarul nr. 1927/P/2006 al Tribunalului Dolj, în conformitate cu dispozițiile art. 150.C.P.P. s-a dispus arestarea preventivă în lipsă, pe o durată de 30 de zile a inculpatului, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 79 din 11 august 2006.
In baza acestui mandat inculpatul a fost dat în consemn la frontieră și s-a propus punerea sa în urmărire generală și internațională.
La data de 13 martie 2007, Tribunalul Județean Dae mis mandatul european de arestare nr. 5, pe numele inculpatului, care a fost transmis Centrului de Cooperare Internațională - Biroul Național Interpol, competent cu executarea acestuia.
Prin adresa nr. -/BCF a Centrului de Cooperare Internațională - Biroul Național Interpol, s-a comunicat că inculpatul se află încarcerat, în prezent, în Penitenciarul din - ia, pentru infracțiuni comise în această țară, respectiv trafic de droguri.
La data de 22.09.2008, inculpatul a fost predat de Procuratura Generală din către funcționari ai Poliției Române
Prin încheierea din 23.09.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală, în baza art. 153 al. 3.C.P.P. raportat la art. 150.C.P.P. s-a confirmat măsura arestării preventive a inculpatului (măsură dispusă în baza mandatului de arestare preventivă nr. 79/11.08.2006de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 1927/P/2006) pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la 22 septembrie 2008 până la data e 21 octombrie 2008, inclusiv. Totodată, s-a dispus executarea mandatului de restare preventivă.
Analizând actele și probele administrate în cauză, respectiv: proces-verbal de sesizare din oficiu; procese-verbale întocmite de organele de urmărire penală; planșe foto; aportul de Constatare Tehnico nr.-/ 15.08.2006; declarațiile martorilor ( fila 29), ( fila 30), ( fila 31), ( fila 49), ( fila 50), ( fila 51), (fila 52), ( fila 90), ( fila 91), ( fila 92); declarațiile inculpaților și (fostă ) din dosarul nr.101D/P/2006; declarația inculpatului( fila 18 dosar) instanța constată că starea de fapt și încadrarea juridică au fost corect reținute prin rechizitoriu și confirmată de probele administrate în cauză iar vinovăția inculpatului fără dubii dovedită.
Fiind audiat în fața instanței, inculpatul și-a menținut constant atitudinea de nerecunoaștere, fără însă a propune probe care să-i dovedească nevinovăția, iar în conținutul declarațiilor date a afirmat că, deși el este cel care a achiziționat și a achitat contravaloarea serelor (12.000 lire sterline), care au fost, ulterior, montate pe raza județului D, în localitățile și de și în care au fost cultivate de inculpatul plantele de cannabis, nu a cunoscut despre activitățile desfășurate de, pe care el, "doar a dorit să-1 ajute" întrucât îl cunoscuse într-un penitenciar din Elveția, unde fuseseră colegi de detenție și știa că are probleme în familie, acesta fiind și motivul pentru care a decis să nu ia nici un de la inculpatul și să suporte el toate cheltuielile.
Deși inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și putea face dovada contrară, în mod constant și-a clamat nevinovăția fără a aduce însă vreo probă în apărare.
Potrivit art 66.pr.pen, inculpatul nu este obligat să-și probeze nevinovăția, dar de câte ori există probe împotriva lui de vinovăție are dreptul să demonstreze lipsa lor de temeinicie.
, art 69.pr.pen, prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probator existent în cauză.
Afirmațiile inculpatului sunt lipsite de substanță și infirmate de probele administrate în cauză, din conținutul cărora rezultă, fără dubiu, că inițiativa constituirii grupului infracțional organizat, în scopul cultivării și ulterior, vânzării de cannabis, i-a aparținut, el fiind cel care a suportat toate cheltuielile legate de achiziționarea serelor, semințelor de cannabis, găsirea împreună cu soția sa - inculpata (fostă ) - a locațiilor în care să fie montate serele și înființată cultura clandestină de cannabis. De asemenea, inculpatul împreună cu soția - au fost cei care au achiziționat pompele submersibile, furtunul și cablul electric necesare întreținerii culturii de cannabis.
Tot inculpatul și soția sa. au decis modul în care va fi disimulată cultura de cannabis, când serele au fost mutate în curtea familiei din satul de, în sensul că după ce le-au cerut martorilor și să își desființeze cultura de porumb cu promisiunea că îi vor despăgubi, după ridicarea serelor, la intrarea în sere, să cultive porumb și varză.
Mai mult decât atât, atunci când inculpații și (fostă ) - s-au deplasat la familia în localitatea de și le-au propus acestora să le permită să instaleze în curtea gospodăriei lor două sere și să găzduiască pe un prieten de-al lor, respectiv pe inculpatul, zis "", înțelegerea a fost că în sere vor fi cultivate plante ornamentale, iar ei vor fi despăgubiți pentru pierderea suferită prin desființarea culturii de porumb, iar cheltuielile privind cazarea și întreținerea inculpatului vor fi suportate tot de ei.
De asemenea, prin intermediul inculpatei (fostă ) -, inculpatul i-a solicitat martorului să transporte cu căruța serele care fuseseră depozitate la locuința martorului din localitatea, fiind însoțit de inculpați - soții - cu mașina.
Martorul a acceptat propunerea inculpatului și, odată cu serele, în gospodăria sa din localitatea de, a fost adus și un câine, în scopul, declarat de inculpata (fostă ) -, de a păzi serele. Tot atunci, s-a mutat la familia și inculpatul . Ulterior, întrucât câinele adus de la a devenit pe parcurs agresiv și l-a atacat pe inculpatul, necesitând îngrijiri medicale, la Spitalul Clinic de Urgență din C, în data de 04.08.2006, a fost omorât de martorul, motiv pentru care, inculpata (fostă ) - l-a certat pe martor și i-a cerut imperativ, să aducă alt câine.
Un alt aspect relevant, în ceea ce privește activitatea infracțională a inculpatului, îl constituie înțelegerea pe care acesta a avut-o cu martorul, căruia atât el, cât și soția sa, inculpata (fostă ) -, i-au solicitat ca prin intermediul firmei sale SC SRL, să importe de la firma EXPORT din Anglia, printr-o firmă din serele în cauză, înțelegându-se cu inculpații ca aceștia să plătească toate taxele aferente către stat (vamă, TVA, etc), iar martorul să primească în schimb o invitație pentru Statele Unite de la inculpatul.
Potrivit acestei înțelegeri, în 19 mai 2006, au sosit la Biroul Vamal din C serele (solariile), iar în data de 22 iunie 2006, inculpatul, însoțit de martorul a mers la Ambasada Unite din B, unde au făcut demersurile necesare obținerii unei vize pentru Statele Unite în baza unei invitații a inculpatului.
La termenul din data de 26.01.2009, inculpatul a solicitat recunoașterea sentinței Tribunalului prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, întrucât fapta pentru care a fost condamnat prin această sentință este concurentă cu faptele din prezenta cauză.
Urmare a cererii formulată de inculpat, instanța a solicitat Tribunalului din copie certificată de pe hotărârea prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru import ilegal de droguri, precum și date cu privire la executarea pedepsei.
Conform înscrisurilor transmise de Procuratura - Republica Federală ia - inculpatul, a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru import ilegal de stupefiante în cantitate mare prin sentința nr 32Ls62/07 din 15 mai 2007 a Tribunalului d e instanță, definitivă la data de 13 decembrie 2007 prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Justiție.
Potrivit înscrisului privind stadiul executării pedepsei emis de autoritățile e, inculpatul, a fost arestat preventiv de la 08.11.2006- 01.02.2007 și 15.02.2007- 12.06.2007, a executat pedeapsa cu închisoarea de la 13.06.2008- 22.09.2008 când a fost extrădat în România, cu un rest neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare de 423 zile.
Prin încheierea din 23.03.2009, constatând că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 116 din Legea nr. 302/2004, că fapta pentru care a fost condamnat inculpatul are corespondent în legislația penală română și este concurentă cu fapta dedusă judecății instanța a dispus recunoașterea sentinței nr. 32Ls62/07 din 15 mai 2007 a Tribunalului d e instanță prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În drept, faptele inculpatului, așa cum au fost reținute mai, de a constitui un grup infracțional organizat, ce acționa coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni, pentru a obține beneficii materiale, fiecare membru având un rol prestabilit și de a cultiva în vederea vânzării de droguri de risc ( canabis), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev de art 7 alin 1 din Legea nr 39/2003 și art 2 alin 1 din Legea nr 143/2000 modificată și completată prin Legea nr 522/2004.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev de art. 72.pen, respectiv gradul de pericol social concret și generic al faptelor săvârșite de către inculpat, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul sancționator, recrudescența deosebită pe care acest gen de fapte o cunoaște în prezent, precum și persoana inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptelor încercând să deplaseze vinovăția asupra inculpatului, a mai fost anterior condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru deținere de cocaină, prin sentința nr. 32Ls62/ 15.05.2007 a Tribunalului din, pentru care s-a dispus recunoașterea pe cale incidentală prin încheierea din 23 martie 2009, situație în care față de inculpat se va reține recidiva prev de art. 37 lit. a pen, precum și la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare pentru delicte legate de droguri în Elveția în cursul anului 2003.
Potrivit disp art. 37 alin 3.pen, la stabilirea stării de recidivă s-a putut ține seama și de hotărârea de condamnare pronunțată în străinătate, pentru o faptă prevăzută și de legea română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit dispozițiilor legii.
Față de aceste dispoziții legale, în ceea ce privește ultima condamnare, respectiv cea de 2 ani și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului în Elveția în cursul anului 2003, instanța nu a putut reține recidiva prev de art. 37 lit. b pen, întrucât această hotărâre nu a fost recunoscută conform dispozițiilor legii române.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că nu se constată însă, temeiuri pentru a se reține circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, așa cum s-a solicitat de către apărătorul acestuia, întrucât o pedeapsă într-un cuantum mai redus nu ar fi aptă de a îndeplini funcțiile și a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52.pen, în contextul în care acest gen de infracțiuni au dobândit un caracter de fenomen în ultima perioadă de timp. Aceste infracțiuni, de o amploare deosebită, aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătății acesteia, reprezentând totodată, una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate. În aceste condiții, a reduce pedeapsa pentru autorul unei asemenea infracțiuni, cu impact deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită a lui și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției. În plus, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Față de toate aceste criterii, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoarea în limita minimă prevăzută de textul sancționator, alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit. b pen. ( conform dec nr. XXIV/2007 a Jp ronunțată în recurs în interesul legii, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută în legea penală română în conținutul art. 64 din Codul penal, se aplică în condițiile art. 65 din același cod și inculpaților cetățeni străini").
Constatând că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu fapta din 8.11.2006 pentru care a fost condamnat prin sentința nr. 32Ls62/ 15.05.2007, a Tribunalului din, pentru care s-a dispus recunoașterea pe cale incidentală prin încheierea din 23 martie 2009, în baza art. 36 alin 1, 35 alin 3.pen, instanța a contopit pedepsele aplicate în prezenta cauză, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală menționată în pedeapsa cea mai grea alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev de art 64 lit a teza a II-a, lit b pen.
Potrivit art. 71 alin 2.pen, condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a-c din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
Articolul 64 lit. a pen, se referă la dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice.
Din examinarea textului art. 71 alin 1.pen referitor la pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege și de a fi ales, rezultă că acesta se aplică de drept odată cu pronunțarea unei pedepse privative de libertate pentru comiterea unei infracțiuni.
Totodată, e de observat că potrivit art. 11 alin 2 și art. 20 alin 2 din Constituție, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern și au prioritate atunci când privesc drepturile omului și sunt mai favorabile decât legile interne.
Or, interdicția de a vota, impusă tuturor deținuților, contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanie.
S-a motivat că, indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicția votului și scopul pedepsei, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și a asigura reinserția socială a infractorului.
În concluzie, în raport de gravitatea infracțiunilor comise de către inculpat, interzicerea dreptului de a vota nu respectă principiul proporționalității.
De asemenea, atâta timp cât săvârșirea infracțiunilor nu au nici o legătură cu vreo profesie sau activitate desfășurată de către inculpat, interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 alin 1 lit. c pen, nu este cu nimic justificată.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel d DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul declarat de Ministerul Public DIICOT - Biroul Teritorial Dolj, se critică sentința pentru nelegalitate, în legătură cu greșita reținere a stării de recidivă postcondamnatorie, prev.de art.37 lit.a Cod penal, susținându-se că infracțiunile săvârșite de inculpat în România și în ia, sunt concurente.
Inculpatul critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
a) apreciază că încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare și reținută de instanța de fond, respectiv infracțiunile prev.de art.2 alin.1 din legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004 și infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003, este nelegală, încadrarea juridică corespunzătoare fiind aceea prev.de art.4 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, în condițiile în care inculpatul este cunoscut ca un consumator frecvent de substanțe halucinogene, astfel că, el a cultivat și urma să prepare substanțele respective în vederea consumului propriu și nu pentru traficul către alte persoane.
În cadrul acestui motiv, apreciind că fapta pentru care a fost trimis în judecată și condamnat nu a fost săvârșită, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea conform art.11 pct.2 lit.a și art.10 lit.c Cod pr.penală.
b) o altă critică formulată vizează netemeinicia sentinței raportat la cuantumul pedepsei și la modalitatea de executare, invocându-se practica CEDO, dar și practica instanțelor din România, în speță, decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr-, prin care a fost diminuată pedeapsa aplicată pentru fapte similare, solicitându-se reindividualizarea judiciară a pedepsei pentru perioada executată, respectiv 2 ani și 8 luni închisoare.
Apelurile sunt fondate.
Curtea, constată că în mod nelegal instanța de fond a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în stare de recidivă postcondamnatorie, prev.de art.37 lit.a Cod penal, urmând să constate că infracțiunea din cauza de față este concurentă cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat în ia, astfel că se impune înlăturarea dispozițiilor art.37 lit.a Cod penal, faptele fiind în concurs conform art.33 lit.a Cod penal.
Prima instanță, raportându-se la sentința nr.32 /07 din 15 mai 2007 Tribunalului din pentru care s-a dispus recunoașterea pe cale incidentală prin încheierea din 23 martie 2009, în mod nelegal a reținut starea de recidivă, deși fapta pentru care a fost condamnat inculpatul în ia este concurentă cu cea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în prezenta cauză.
Astfel, prin rechizitoriul nr.115D/P/2006 din 13 octombrie 2008 al DIICOT - Biroul Teritorial Dolj, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev-de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată și completată prin Legea nr.522/2004 și art.7 din Legea nr.39/2003, în final, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că la 10 august 2006 fost depistată pe raza comunei, sat. județul D, o cultură clandestină de cannabis.
Din cercetările efectuate, a rezultat că în cursul lunii mai 2006 inculpatul a inițiat un grup infracțional organizat cu scopul cultivării în vederea vânzării de droguri de risc, din care au făcut parte și inculpații și (fostă ), trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.101/D/ din 6 septembrie 2006, fiecare membru având un rol prestabilit.
Prin sentința nr.32Ls62/07 din 15 mai 2007 Tribunalului d e Instanță definitivă la 13 decembrie 2007, prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Justiție, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru import ilegal de stupefiante în cantitate mare, reținându-se că în data de 8 noiembrie 2006, inculpatul a achiziționat din Olanda, contra sumei de 20.000 euro, cantitatea de 676,391 gr.cocaină pe care a introdus-o din ia.
Având în vedere că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată în cauza de față în perioada mai - august 2006 și având în vedere că anterior judecării pentru această faptă a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de import ilegal de stupefiante la 8 noiembrie 2006, printr-o sentință din 15 mai 2007, rămasă definitivă la 13 decembrie 2007, faptele sunt în concurs real, inculpatul nesăvârșind cea de-a doua infracțiune, după rămânerea definitivă a pedepsei aplicate după prima infracțiune.
În consecință, pentru aceste considerente, se va dispune admiterea apelului declarat de Ministerul public DIICOT - Biroul Teritorial Dolj, se vor înlătura dispozițiile art.37 lit.a Cod penal, urmând să se rețină prevederile art.33 lit.a Cod penal.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, Curtea constată că prim motiv vizând nelegalitatea sentinței cu privire la încadrarea juridică, este nefondat, materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale evidențiind cu certitudine activitatea infracțională a acestuia, constând în aceea că a fost constituit un grup cu scopul cultivării în vederea comercializării de produse interzise, respectiv droguri de risc (cannabis).
Prin urmare, încadrarea juridică dată prin rechizitoriu și reținută de instanța de fond este legală.
Este cert că inculpatul era un fervent consumator de substanțe interzise, respectiv de cannabis, pentru care a fost și internat în instituții specializate de dezintoxicare, însă având în vedere situația de fapt, suprafața cultivată, amenajările dispuse de inculpat împreună cu soția sa și cu, evidențiază o hotărâre anterioară luată de inculpat, în vederea producerii și distribuirii de cannabis.
Motivul privind netemeinicia sentinței este nefondat.
Instanța urmează să aibă în vedere perioada executată până în prezent de apelant, împrejurarea menționată anterior în sensul că era un consumator notoriu de substanțe halucinogene, cu consecințe evidente asupra stării de sănătate, se apreciază că pedeapsa aplicată nu constituie o justă individualizare în sensul dispozițiilor art.72 și a prevederilor art.52 Cod penal.
În consecință, se vor reține în beneficiul inculpatului circumstanțe atenuante legale, în sensul prevederilor art.74 și 76 Cod penal, cu consecința coborârii pedepselor sub cuantumul stabilit de instanța de fond.
Evident, pedeapsa rezultantă urmează să fie executată prin privare de libertate într-un loc de detenție, apreciindu-se că, raportat la pericolul social concret al infracțiunilor comise, dar și la antecedentele penale ale inculpatului, scopul sancționator și educativ poate fi atins numai în acest mod.
Văzând și dispozițiile art.192 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de DIICOT Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 178 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr--
Desființează sentința cu privire la greșita reținere a dispozițiilor prev. de art.37 lit. a CP și la individualizarea judiciară a pedepselor.
Descontopește pedepsele, înlăturând aplicarea art.36 al.1 CP și 35 al.3 Cod penal.
Face aplicația art.74-76 CP, și reduce pedepsele aplicate inculpatului, astfel;
- de la 3 ani închisoare, cu un an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza II și lit. b CP; la 2 ani și 6 luni pentru art. 2 al.1 din leg.143/2000.
- de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit. a, teza II și lit. b CP la 3 ani închisoare pentru art.7 din Legea 39/2003.
In baza art.33 lit. a și 34 lit. b contopește pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inc. prin SP 32 LS 62/07 din 25.05.2007 a Tribunalului d e Instanță, definitivă la 13 decembrie 2007 prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Justiție, prin care s-a dispus recunoașterea prin încheierea din 23.03.2009 în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare ce urmează a fi executată de inculpat.
Aplică art.71, 64 lit. a teza II-a și lit. b CP.
Menține starea de arest a inculpatului și deduce, în continuare perioada arestului preventiv executat de inculpat începând cu 09.04.2009 la zi.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Suma de 200 lei reprezintă onorariul de avocat din oficiu și respectiv 240 lei onorariul pentru traducătorul autorizat, vor fi achitate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 29 iunie 2009.
- - - -
Pt.Grefier
- --pensionată
Grefier Secție
Red.jud.CM.
IB/17.07.2009
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Ștefan Făurar
