Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 145/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-(407/2009)
SENTINȚA PENALĂ NR.145
Camera de consiliu de la 01 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de procuror .
Pe rol urmează soluționarea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, privind pe persoana condamnată, în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței penale nr. 032 Hv 36/07 g din 22.05.2007 a Tribunalului Pentru Cauze Penale din Viena, definitivă la 28.04.2008 prin hotărârea Curții de Apel din Viena, în conformitate cu dis. art.145 din Legea 302/2004 modificată.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, a lipsit persoana condamnată, pentru care se prezintă avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/01.06.2009, atașată la fila 53/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, a înscrisurilor primite de la autoritățile austriece, ce au fost atașate de la filele 36-46.
De asemenea, se învederează instanței depunerea la dosarul cauzei a traducerii în limba română a înscrisurilor de la filele 36-46 de către dl. traducător.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, solicită admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, urmând să se dispună recunoașterea hotărârii străine, punerea în executare a acesteia și transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 129 din Legea nr. 302/2004.
De asemenea, solicită deducerea prevenției de la 04.11.2006 la zi.
Apărătorul persoanei condamnate,având cuvântul, solicită respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute de art. 129 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana condamnată nu și-a dat acordul pentru transferarea sa în vederea executării restului de pedeapsă într-un penitenciar din România.
În atare situație, lipsa consimțământului persoanei condamnate echivalează cu respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față costată următoarele:
Prin rezoluția din 16.02.2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr.432/II/5/2009 s-a dispus sesizarea Curții de APEL BUCUREȘTI în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței penale nr.032 Hv 36/07 g din 22.05.2007 a Tribunalului Pentru Cauze Penale din Viena, definitivă la 28.04.2008 prin hotărârea Curții de Apel din Viena, în conformitate cu disp.art.145 din Legea nr.302/2004 modificată.
La data de 22.01.2009 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI sub nr.432/ll/5/2009 adresa nr.77806/08/AO din data de 06.01.2009 Ministerului Justiției și Libertăților - Direcția Drept Internațional și Tratate, prin care a transmis adresa nr.--/0002-IV 1/2008 din data de 16.06.2008 formulată de Ministerul Justiției al Austria, prin care s-a solicitat transferul persoanei condamnate în vederea continuării executării pedepsei aplicate față de sus-numit de către instanța de judecată din statul solicitant.
Din examinarea înscrisurilor comunicate de statul de condamnare, în aplicarea dispozițiilor art.134 al.2 lit. a-c din Legea nr.302/2004, modificată prin Legea 222/2008, și art.6 al.2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, s-a constatat că prin sentința penală nr.032 Hv 36/07 g din 22.05.2007 a Tribunalului Pentru Cauze Penale din Viena, a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă, încălcarea legii armelor și suprimarea documentelor.
La data de 15.11.2007 Curtea de Apel din Viena în dosarul nr.23 Bs 288/07g a respins recursul condamnatului, iar la data 28.04.2008 în dosarul nr.14 Os 97/07g-7 Curtea Supremă de Justiție a Austria a respins recursul în anulare.
În fapt,în data de 04.11.2006 condamnatul a tras mai multe focuri de armă cu un marca, calibrul 9 mm, cauzând vătămări corporale grave mai multor persoane.
S-a dispus, de asemenea, interdicția cu termen nelimitat în baza deciziei nr.lll--//07 a Direcției de Poliție Viena din 05.12.2007.
De asemenea, s-a dedus perioada de arest preventiv de la data de 04.11.2006 ora 1720până la data de 22.05.2007 ora 1300, sfârșitul prevăzut al pedepsei fiind 04.11.2013.
Procedând la examinarea materialului existent, s- constatat că în cauză este îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzută de art.129 lit.e din Legea nr.302/2004 modificată și art.3 pct.1 lit.e din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strassbourg la 21 martie 1983, faptele care au atras condamnarea numitului având corespondent în legislația penală română.
Astfel, faptele reținute în sarcina numitului
de către autoritățile judiciare austriece au realizat conținutul
constitutiv ai infracțiunilor prevăzute de art.182 din Codul Penal român și
art.136 din Legea nr.295/2004, cu aplic.art.33 lit. a din Codul penal, conform
certificatului de legislație aplicabilă în cauză.
De asemenea, s-a constat că în cauză sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute în dispozițiile art.129 lit.a - c din Legea nr.302/2004 modificată, în sensul că numitul este cetățean român și are domiciliul în România, conform adreselor nr.- din 02.02.2009 a Ministerului Administrației și Internelor - Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și respectiv nr.- din 06.02.2009 emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte, hotărârea de condamnare a susnumitului este definitivă, așa cum s-a arătat mai sus, iar la data primirii cererii de transferare susnumitul avea de executat mai mult de 6 luni din durata pedepsei finale, potrivit înscrisului privind stadiul executării pedepsei.
În declarația nr.7489 din 20.11.2008, dată în fața autorităților consulare românești din Viena numitul a arătat că este împotriva transferului lui în România în vederea executării în continuare a pedepsei, însă împotriva lui există interdicția pe termen nelimitat de ședere pe teritoriul austriac, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 3 din Protocolul la Convenția europeană asupra persoanelor condamnate, consimțământul persoanelor condamnate nemaifiind necesar.
La data de 20.11.2008 Secția Consulară din cadrul Ambasadei României din Viena a întocmit sub nr.7490 referatul privind situația familială și socială a persoanei condamnate .
Prin urmare, în temeiul disp.art.149 al.4, art. 150 și respectiv art. 116 din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.222/2008 și disp.art.129 din Legea nr.302/2004 modificată, art.3 pct.1 lit.e din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983 s-a solicitat recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale nr.032 Hv 36/07 g din 22.05.2007 a Tribunalului Pentru Cauze Penale din Viena, definitivă la 28.04.2008 prin hotărârea Curții de Apel din Viena.
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că în cauză este îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzută de art.129 lit.e din Legea nr.302/2004 modificată și art.3 pct.1 lit.e din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, faptele care au atras condamnarea numitului având corespondent în legislația penală română.
De asemenea, din examinarea actelor dosarului rezultă că în cauză sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute în dispozițiile art. 129 din Legea nr.302/2004 modificată, mai puțin a celei prevăzută de art. 129 lit. d privind consimțământul condamnatului la transfer.
Astfel, este cetățean român și are domiciliul în România, hotărârea de condamnare a susnumitului este definitivă, și la data primirii cererii de transferare acesta având de executat mai mult de 6 luni din durata pedepsei finale, potrivit înscrisului privind stadiul executării pedepsei.
În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 129 lit. din Legea nr.302/2004 modificată, Curtea constată că potrivit art. 3 pct. 1 din OG nr. 92/1999 prin care s-a ratificat Protocolul adițional la Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptat la Strasboug la 18.12.1997, statul de executate poate, la cererea statului de condamnare, să-și dea acordul pentru transferarea persoanei condamnate fără consimțământul acesteia din urmă, atunci când condamnarea pronunțată împotriva acesteia conține o măsură de expulzare sau orice altă măsură în virtutea căreia acestei persoane, odată pusă în libertate, nu îi va mai fi permis să rămână pe teritoriul statului de condamnare.
Împotriva condamnatului există interdicția pe termen nelimitat de ședere pe teritoriul austriac, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 3 din Protocolul la Convenția europeană asupra persoanelor condamnate, consimțământul persoanelor condamnate nemaifiind necesar.
Prin urmare, Curtea constată ca fiind îndeplinite condițiile speciale de admisibilitate prevăzute în art.116 din Legea nr.302/2004 astfel cum a fost modificată, precum și condițiile transferării prevăzute de art.129 din aceeași lege.
În consecință, va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, va recunoaște sentința penală nr. 032 Hv 36/07g pronunțată de Tribunalul pentru Cauze Penale din Viena la data de 22.05.2007 și va dispune transferarea condamnatului, în baza dispozițiilor art.149 și 145 din Legea nr.302/2004 astfel cum a fost modificată, pentru continuarea executării pedepsei de 7 ani închisoare într-un penitenciar din România.
În cauză va fi dedusă prevenția de la 04.11.2006 la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Recunoaște sentința penală nr. 032 Hv 36/07g pronunțată de Tribunalul pentru Cauze Penale din Viena la data de 22.05.2007, rămasă definitivă.
Dispune transferarea condamnatului, fiul lui și al, născut la data de 07.06.1981 în municipiul R, cu domiciliul în municipiul R,-, județul S, în vederea executării pedepsei de 7 ani închisoare într-un penitenciar din România.
Deduce prevenția de la 04.11.2006 la zi.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 320 lei va fi suportat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 01iunie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.-02.06.2009- 15.06.2009
Dact.EA- 04.06.2009
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu
