Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 196/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 1730/2/2009
443/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 196
Ședința din Camera de Consiliu din data de 8 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Constantinescu
GREFIER: ---
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror .
Pe rol fiind judecarea sesizării nr. 564/II-5/2009 din 25 februarie 2009, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, privind persoana condamnată, în vederea recunoașteriisentinței penale din data de 22.10.2007 a Tribunalului Penal de, pronunțată în Dosarul nr. 6 Hv 130/07, în conformitate cu art.145 sau art. 146 din Legea 302/2004, modificată și completată,și a punerii în executare acesteia, în procedura soluționării transferului, într-un penitenciar din România, a susnumitului pentru continuarea executării pedepsei, formulată de autoritățile judiciare din Republica Austria.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu, a lipsit condamnatul - persoană transferabilă, pentru care a răspuns apărătorul din oficiu, în substituirea apărătorului titular din cadrul Baroului B, cu delegația nr.-/27.02.2009.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează prezența la dosar a recipisei de confirmare a realizării procedurii de informare a persoanei condamnate, cât și faptul că au sosit relațiile solicitate de la Ministerului Justiției - Direcția de Drept Internațional și Tratate, prin care se comunică că hotărârea Direcției de Poliție din a devenit irevocabilă și executorie la 26.04.2008.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, în sensul de a se dispune recunoașterea sentinței penale din data de 22.10.2007 a Tribunalului Penal de, pronunțată în Dosarul nr. 6 Hv 130/07 și transferarea persoanei condamnate pentru executarea restului de pedeapsă într-un penitenciar din România. De asemenea solicită să se deducă din perioada pedepsei rămasă de executat, perioada executată din data de 13.02.2008, în această perioadă fiind dedusă și perioada 02.07.2007 - 13.02.2008.
Apărătorul desemnat din oficiu pune concluzii de admitere a solicitării autorităților judiciare din Republica Austria, cu privire la recunoașterea sentinței din22.10.2007 a Tribunalului Penal de și punerea acesteia în executare. Deși condamnatul nu și-a dat acordul în ceea ce privește transferarea, apreciază că aceasta nu este o condiție esențială, iar celelalte condiții prev. de art.29 din Legea nr.302/2004 sunt îndeplinite.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CUR TE
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin adresa nr.564/II-5/2008 din 25.02.2009, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa sesizat această instanță, în temeiul dispozițiilor art.149 alin.4 din Legea nr.302/2004, în vederea recunoașterii sentinței penale din data de 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Penal de in dosarul nr. 6 Hv 130/07 b și punerii în executare a acesteia, în cadrul procedurii de soluționare a cererii formulate de autoritatile judiciare din Republica Austria, de transferare într-un penitenciar din România a condamnatului -cetățean român, fiul lui și, născut la data de 31.07.1980, în municipiul C, județul O,în vederea continuării executării pedepsei aplicate în statul solicitant.
Au fost atasate la dosar cererea autoritatilor austriece,copiile certificate ale sentinței și,respectiv deciziei de condamnare, extrase din Codul penal și Codul d e procedura penala austriece, declarația privind refuzul la transfer a persoanei transferabile, data inclusiv în fața reprezentanților Ambasadei României la Viena, acte care atestă situația sa familială și medicală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată, pe baza informațiilor și documentelor comunicate de statul de condamnare, în aplicarea Convenției Europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, următoarele:
Prin hotărârea din data de 22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Penal de în dosarul nr. 6 Hv 130/07 b, definitivă prin decizia din data de 13.02.2008 a Curții de Apel pronunțată în dosarul nr.9 Bs 26/08 d s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie gravă, prevăzută și pedepsită conform art.142 alin.1, art.143 a doua dispoziție din Codul penal austriac.
În fapt, s-a reținut că la data de 28.12.2006, în localitatea, împreună cu, l-au deposedat prin violenta pe, responsabil de firma, în sediul societății, de bunuri mobile și anume suma de cel puțin 2400 de euro și două telefoane mobile. Partea vătămată a suferit de pe urma agresiunilor vătămări corporale grave-fractura masivului facial care a necesitat o intervenție chirurgicala, traumatism cranio cerebral cu amnezie retrograda, ruptura tendonului maleolei externă piciorului drept, contuzii și escoriatii multiple.
Din durata pedepsei aplicate inculpatului, s-a scăzut timpul reținerii și arestării preventive de la data de 2.07.2007 la zi, condamnatul fiind în prezent încarcerat în penitenciarul din.
În raport de situația de fapt reținută în hotărârea definitiva de condamnare, se constată îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art.129 lit.e din Legea nr.302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și de art.3 pct.1 lit.e din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983.
Astfel, fapta reținută în sarcina condamnatului este incriminata ca infracțiune și de legea penală a statului român, aceasta realizând conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzuta de art.211 alin.1, alin. 2 indice 1 lit.a și e Cod penal, infracțiune pedepsită cu închisoare de la 7 la 20 de ani.
Executarea acestei pedepse a început la data de 2.07.2007, pedeapsa finala rămasă de executat fiind mai mare 6 luni închisoare, fiind îndeplinită așadar condiția prevăzută de art.3 lit.c din Conventia Europeana asupra transferarii persoanelor condamnate si art. 129 lit.c din Legea nr.302/2004 cu modif. ulterioare.
La data de 19.03.2008, condamnatul a arătat în scris în fata unui funcționar din cadrul penitenciarului, unde s-a aflat încarcerat inițial, că nu este de acord cu transferarea într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei,declarand in acelasi sens si la data de 09.02.2009 in fata reprezentantului Ambasadei Romaniei la Viena,Sectia Consulara,Curtea retinand ca nefiind îndeplinită și condiția prev. de art.3 lit.d din Conventia Europeană asupra transferării persoanelor condamnate si art. 129 lit.d din Legea nr.302/2004 cu modif. ulterioare.
Deși nu este îndeplinită în cauza aceasta condiție, Curtea constată că împotriva condamnatului s-a luat măsura interdicției de a se mai afla în Austria pe o perioada nelimitată, prin Decizia nr.1--/FR/08 din data de 09.04.2008, decizie care a rămas definitivă la data de 26.04.2008, așa cum rezultă din documentele trimise de autoritățile austriece la cererea Curții, astfel incit lipsa consimțământului este complinita de îndeplinirea art.3 paragraf 1 din Protocolul din data de 18.12.1997 la Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate.
Curtea constată îndeplinită și condiția prev. de art. 3 paragraf 2 și 3 lit.a si b din Protocol, care impune existența avizului persoanei condamnate în privința transferului, aviz care este depus la dosar.
Curtea constata ca au fost depuse totodata și înscrisurile prevăzute de art.6 punctul 2 lit.d din Conventia Europeana asupra transferarii persoanelor condamnate si respectiv art.6 punctul 2 lit.d din Legea nr.76/1996.
În ceea ce priveste declaratia de acceptare a transferului a statului de condamnare, Curtea apreciază, față de conținutul informațiilor depuse de Ministerul Justitiei și reținând că statul austriac a solicitat odata cu depunerea cererii de transfer si preluarea executarii pedepsei de catre statul de executare, ca aceste documente pot fi considerate ca o acceptare a transferului condamnatului. Referitor la precizarea Ministerului Justitiei relativă la informarea statului de condamnare asupra modalității în care se va realiza executarea, Curtea apreciază că aceasta se impune nu doar la cererea expresa a acestui stat, ci în toate cazurile, fata de dispozițiile art. 4 punctul 5 din Conventia Europeana asupra transferarii persoanelor condamnate si respectiv art.4 punctul 5 lit.d din Legea nr.76/1996, care prevăd obligațiile statelor de a informa condamnatul despre orice demers in legatura cu transferul, fiind dreptul acestuia de a cunoaste modalitatea efectiva în care se va realiza executarea pedepsei, întrucât exista situații când pedeapsa aplicată este incompatibilă prin natura sau durata cu pedeapsa prevăzută în legea statului de executare.
Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile legale pentru transferarea persoanei condamnate, prevăzute de art.129 din Legea nr.302/2004, întrucât condamnatul este cetățean român, hotărârea prin care i-a fost aplicată pedeapsa închisorii cu durata de 10 ani este definitivă, la data primirii cererii de transferare, condamnatul mai avea de executat peste 6 luni din durata pedepsei, iar faptele care au atras condamnarea acestuia constituie infracțiuni, potrivit legii penale a statului român, în pofida lipsei de consimțământ la transfer a persoanei condamnate, motivat de relațiile cu una dintre surorile sale aflata în Austria. Curtea constata ca părinții condamnatului sunt în România, 2 frați ai acestuia sunt în Spania, o soră este în, o altă soră este în Italia și una în Austria, situația familială neimpunând astfel rămânerea sa pe teritoriul Austriei.
Conform înscrisurilor privind executarea, depuse la dosar, condamnatul mai are de executat din pedeapsa aplicată de 10 ani închisoare diferența rămasă de executat după deducerea arestului preventiv din data de 2.07.2007 la zi, pedeapsa urmând să fie considerată executată la data de 01.07.2017
Față de aceste considerente, Curtea va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
În baza art.144 alin.1 lit.a rap. la art.145 din Legea nr.302/2004 cu modificările ulterioare, va recunoaște sentința penală din data de 22.10.2007 a Tribunalului Penal de pronunțată în dosarul 6 Hv 130/07 b, definitivă prin decizia Curții de Apel din data de 13.02.2008, privind pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată și va dispune transferarea condamnatului într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare.
Va deduce din pedeapsă perioada 2.07.2007 la zi.
Va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei la data rămânerii definitive a prezentei.
Va dispune comunicarea prezentei Ministerului Justiției și Libertăților din România, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Justiției din Austria, persoanei transferabile la penitenciar prin fax cu asigurarea traducerii și înștiințarea că poate exercita recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE:
Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
În baza art.144 alin.1 lit.a rap. la art.145 din Legea nr.302/2004 cu modificările ulterioare, recunoaște Sentința penală din data de 22.10.2007 a Tribunalului Penal de pronunțată în dosarul 6 Hv 130/07 b, definitivă prin decizia Curții de Apel din data de 13.02.2008, privind pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată și dispune transferarea condamnatului, cetățean român, fiul lui, născut la data de 31.07.1980 în municipiul C, județul O cu domiciliu în comuna, județul O și fără forme legale în municipiul C,-, județul O, titular al seria nr.- eliberată la data de 26.04.2006 de SPCLEP C CNP -, într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare.
Deduce din pedeapsă perioada 2.07.2007 la zi.
Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei la data rămânerii definitive a prezentei.
Dispune comunicarea prezentei Ministerului Justiției și Libertăților din România, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Justiției din Austria, persoanei transferabile la penitenciar prin fax cu asigurarea traducerii și înștiințarea că poate exercita recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Onorariul traducătorului se va avansa din fondul special alocat Serviciului contabilitate al Curții de APEL BUCUREȘTI, potrivit dispozițiilor legale, pentru numărul de pagini corespunzător traducerilor efectuate.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariu apărătorului din oficiu în cuantum de 320 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iulie 2009.
PREȘEDINTE
- -
GREFIER
- -
Red. -
Dact./10.07.2009
Ex.5
Președinte:Mariana ConstantinescuJudecători:Mariana Constantinescu
