Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 40/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr. 7027/2/2009
1788/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.40
Ședința publică din data de 17 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
GREFIER: - -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea sesizării nr. 5146/II/-5/2008 din data de 22.07.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, având ca obiect cererea de transferare pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din republica Turcia, formulată de către persoana condamnată, cetățean condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare prin sentința penală nr. 159/07.02.2006 a Tribunalului București Secția a II-a penală și Sentința penală nr. 296/08.09.2005 a Tribunalului Suceava Secția penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns condamnatul-persoană-transferabilă, personal, în stare de arest preventiv, asistat de apărător din oficiu cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu depune dovada plății cheltuielilor judiciare din partea condamnatului către Tribunalul Suceava.
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond:
Apărătorul din oficiu pentru condamnatul-persoană-transferabilă, solicită admiterea cererii de transfer pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din Turcia, formulată de cetățeanul condamnat la 10 ani închisoare prin sentința penală nr. 159/07.02.2006 a Tribunalul București și sentința penală nr.296/08.09.2005 a Tribunalului Suceava Secția penală.
Solicită a se avea în vedre că este îndeplinită condiția prev de art. 3 lit. b din CEDO și art. 129 lit. b din Legea nr.302/2004, sentința de contopire rămânând definitivă la data de 28.12.2006, prin neapelare. De asemenea, apreciază că est îndeplinită și condiția prev de art. 3 lit. c din CEDO și art. 129 lit. c din Legea nr.302/2004, potrivit legislației turce condamnatul ar fi putut beneficia de liberarea condiționată începând cu data de 01 martie 2008, avându-se în vedere pedeapsa aplicată și data la care a fost arestat.
Din actele dosarului, rezultă că este îndeplinită și condiția dublei incriminări prev de art. 129 lit. e din Legea nr.302/2004 și art. 3 pct. 1 lit. e din CEDO, faptele reținute în sarcina condamnatului având corespondent în legislația penală respectiv art. 403 ind. 1 din Codul penal.
Apărătorul solicită a se avea în vedere declarația persoanei-condamnate data la data de 20.03.2009 prin care și-a manifestat acordul de a fi transferat într-un penitenciar din Turcia, având în vedere că familia sa se află în Turcia.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea cererii de transfer formulată de persoana condamnată, ca neîntemeiată, având în vedere relațiile înaintate de Ambasada din care reiese că în cazul în care condamnatul este transferat în Turcia, este propozabil de eliberare condiționată începând cu data de 01.03.2008, astfel că urmează ca odată ce va fi transferat condamnatul să fie pus de îndată în libertate, pe când în România condamnatul este propozabil pentru liberare condiționată la data de 25.10.2010. Având în vedere dispozițiile art. 140 lit. c din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.222/2008, în cazul în care există indicii că odată transferat condamnatul va fi pus în libertate într-un termen mai scurt față de durata rămasă de executat potrivit legii române, reprezentanta parchetului apreciază că se impune respingerea cererii ca neîntemeiată.
Condamnatul-persoană-transferabilă solicită admiterea cererii de transfer în vederea executării pedepsei pentru într-un penitenciar din Turcia, având în vedre că familia sa se află în Turcia.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față:
Cu adresa nr.5146/II-5/2008, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa investit instanța cu soluționarea cererii de transferare, prin care persoana condamnată a solicitat să continue executarea pedepsei de 10 ani închisoare, ce i-a fost aplicată de instanțele române, într-un Penitenciar din Turcia. A fost anexat dosarul Parchetului, soluționat prin Rezoluția nr.5146/II-5/2008 din 15.07.2009 și au fost solicitate relații de la Ministerul Justiției și Libertăților și de la Ambasada Turcia, privind consecințele asupra pedepsei, în eventualitatea admiterii cererii de transfer formulată de persoana condamnată de cetățenie; de asemenea, au fost comunicate relații de la. B Sector 4, în legătură cu stadiul achitării cheltuielilor judiciare către stat, datorate de persoana condamnată, precum și de la Tribunalul București și Tribunalul Suceava - instanțe care au pronunțat hotărârile de condamnare și au dispus obligarea acestei persoane la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Analizând cererea formulată de condamnatul, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Curtea reține și constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 296/08.09.2005, pronunțată de Tribunalul Suceava, rămasă definitivă prin decizia penală nr.700/07.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, numitul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 26 Cod penal, raportat la art.2 al. 2 din Legea nr. 143/2000 la o pedeapsă de 10 ani.
De asemenea, prin sentința penală nr.159/07.02.2006, pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin decizia penală nr.5196/11.09.2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție numitul a fost condamnat la o pedeapsă de 10 de ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc fără drept, prev. de art.3 al.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal. Prin sentința penală nr.1585/29.11.2007 a Tribunalul București Secția a ll-a Penală, s-a dispus contopirea celor două pedepse de 10 ani închisoare aplicate prin sentințele anterior menționate, întrucât s-a constatat că faptele reținute în sarcina acestuia erau concurente.
Această sentință de contopire a rămas definitivă la data de 28.12.2006, prin neapelare, astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. b din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art. 129 lit. b din Legea nr. 302/2004.
Din situația executării pedepsei comunicată de Administrația Națională a Penitenciarelor, a rezultat că numitul a fost arestat preventiv de la data de 25.02.2004 și executarea pedepsei expiră la data de 24.02.2014. Până la data de 28.04.2009, a executat din pedeapsă 1890 de zile. Este propozabil pentru liberare condiționată la data de 25.10.2010. În consecință, este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. c din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art. 129 lit. c din Legea nr. 302/2004.
În fapt, s-a reținut că a data de 24.02.2004, în baza unei înțelegeri prealabile, împreună cu alți inculpați a introdus în țară, prin punctul de trecere a frontierei G, cantitatea de 43 de kg de heroină, iar în data de 25.02.2004, l-a ajutat pe tatăl său la transportarea și livrarea cantității de 42,533 de kg de heroină.
Din examinarea materialului cauzei, se constată că este îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzute de art. 129 lit. e din Legea nr. 302/2004 și art. 3 pct. 1 lit. e din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg, faptele reținute în sarcina numitului având corespondent în legislația penală, și anume infracțiunea de contrabandă cu droguri și import de heroină, prevăzute de art. 403/1 din Codul Penal - Legea nr. 765.
Din cuprinsul considerentelor expuse în cele ce preced, rezultă că cerințele privind condițiile transferării prevăzute de art.129 din Legea nr.302/2004 sunt îndeplinite și analizând situația condamnatului care a executat din pedeapsa de 10 ani închisoare un număr de 6 ani, în penitenciarele din România, că acesta, exprimându-și acordul să fie transferat în statul de executare - Turcia - al cărui resortisant este, a manifestat preocupare pentru achitarea cheltuielilor judiciare la care a fost obligat de către instanțele române și este propozabil de eliberare condiționată - chiar potrivit legii române - în luna octombrie 2010.
Având în vedere toate aceste argumente, precum și faptul că dispozițiile reglementate de art.140 din Legea nr.302/2004 nu au caracter imperativ, Curtea apreciază că, în cauză, sunt elemente suficiente care să conducă la admiterea cererii formulate de condamnatul - persoană transferabilă.
Va dispune transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din Republica Turcia, în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicată de instanțele române.
Va deduce din pedeapsa de 10 ani închisoare, perioada executată, începând de la 25.02.2004, la zi.
Față de soluția ce se va pronunța, Curtea va face aplicarea art.192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de transfer formulată de persoana condamnată.
Dispune transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din Republica Turcia în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.3 alin.1 și 2 rap. la art.10 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal și respectiv art.26 rap. la art.3 alin.1 și 2 rap. la art.10 din Legea nr.143/2000 prin sentințele penale nr.159 din 7.02.2006 a Tribunalului București și, respectiv nr.296 din 8.09.2005 a Tribunalului Suceava.
Deduce din pedeapsa de 10 ani închisoare, perioada executată, începând de la 25.02.2004 la zi.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 februarie 2010.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu