Recuzare (art. 51 c.p.p.). Decizia 329/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 329/2009
Ședința publică din 19 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpații, și A împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Sibiu - secția penală în ședința secretă din 21.04.2009 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpații recurenți în stare de arest din Arestul IPJ S asistați de avocat an apărător ales și apărătoarea desemnată din oficiu, avocat.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care avocata desemnată din oficiu solicită a se constata că i-a încetat mandatul și aplicarea dispozițiilor privind plata onorariului provizoriu.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpaților solicită necesară acvirarea dosarului despre care se face vorbire în încheierea recurată.
Reprezentantul parchetului apreciază că recursul poate fi soluționat la acest termen, la dosar existând suficiente elemente în acest sens.
Deliberând, raportat la obiectul cauzei, instanța respinge cererea privind acvirarea dosarului solicitat, apreciind-o ca neutilă și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpaților solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Sibiu. Apreciază că potrivit art. 52 alin. 7.C.P.P. care arată că încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abținerea ca și aceea prin care s-a admis recuzarea nu sunt supuse nici unei căi de atac, în textul de lege nefăcându-se referire la încheierea prin care s-a respins recuzarea. În această situație sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun cu privire la calea de atac a recursului.
Invocă dispozițiile art. 20 din Constituția României care garantează faptul că dreptul comunitar este prioritar dreptului intern și prevederile art. 5 alin.4 din CEDO potrivit căruia pentru fiecare hotărâre se poate exercita cel puțin o cale de atac.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat în cauză, această cale de atac fiind inadmisibilă, încheierea atacată fiind susceptibilă căii de atac odată cu fondul.
Având pe rând ultimul cuvânt, inculpații și, fiecare își însușesc concluziile apărătorului ales și lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Având ultimul cuvânt, inculpatul A solicită admiterea recursului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin încheierea penală din 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- s-a respins cererea de recuzare formulată de inculpații, și A.
În motivare instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 48 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, judecătorul este incompatibil de a judeca, dacă în cauza respectivă "a pus în mișcare acțiunea penală, ori a pus concluzii în calitate de procuror la instanța de judecată, a soluționat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale".
Este adevărat că doi din membrii completului de judecată s-au pronunțat prin încheierea nr. 10/RA/03.03.2009 din dosarul nr- asupra recursului împotriva încheierii nr. 6/27.02.2009 a Judecătoriei Avrig, prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, iar cel de-al treilea s-a pronunțat în recursul declarat împotriva prelungirii arestării preventive - încheierea nr. 17/RA/26.03.2009.
Asupra situației de incompatibilitate a judecătorilor din recurs de a se mai pronunța și ulterior soluționării recursului împotriva arestării preventive, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 7/2007. Potrivit acesteia, judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive, în cursul urmăririi penale, nu devine incompatibil să judece un nou recurs, având ca obiect o altă încheiere prin care s-a dispus în aceeași fază de urmărire penală cu privire la măsura arestării preventive în aceeași cauză.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații, și A.
În susținerea recursului au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Sibiu, apreciind că potrivit art. 52 alin. 7.C.P.P. care nu face referire expresă la situația în care s-a respins cererea de recuzare, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun cu privire la calea de atac a recursului.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicate, instanța reține următoarele:
Din coroborarea dispozițiilor art. 52 alin. 6 Cod procedură penală cu dispozițiile art. 3851alin. 2 Cod procedură penală încheierea prin care instanța respinge cererea de recuzare poate fi atacată cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată.
Rezultă în continuare, din aceleași dispoziții legale, faptul că încheierea de respingere a recuzării poate fi atacată cu recurs numai dacă sentința sau decizia este susceptibilă a fi supusă unui control judiciar.
Recursul declarat de inculpați prezintă două aspecte de inadmisibilitate.
În primul rând, recursul declarat are ca obiect numai încheierea din 21.04.2009, nu și încheierea penală nr. 21/RA/21.04.2009, și, așa cum am arătat mai sus, nu este admisibilă declararea unei căi de atac distincte împotriva încheierii de respingere a recuzării.
În al doilea rând, încheierea nr. 21/RA/21.04.2009 a fost pronunțată în calea de atac a recursului, ceea ce face inadmisibilă existența unei alte căi de atac, hotărârea fiind definitivă.
În ceea ce privește celelalte susțineri ale recurenților, caracterul inadmisibil al recursului împiedică examinarea pe fond a acestora.
În consecință, în baza art. 38515pct. 1 lit. a Cod procedură penală instanța va respinge ca inadmisibil recursul formulat de inculpații, și A împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în ședința secretă din 21.04.2009 - dosar nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală va obliga fiecare recurent la plata sumei de 45 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate, din care suma de 25 lei pentru fiecare, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va înainta din fondurile în contul Baroului de Avocați
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de inculpații, și A împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în ședința secretă din 21.04.2009 - dosar nr-.
Obligă fiecare recurent la plata sumei de 45 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate, din care suma de 25 lei pentru fiecare, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
-semnează președintele -semnează președintele
Curții de apel - -semnează Curții de apel - -semnează
Vicepreședintele Curții Curții de apel - -semnează
na na
Grefier,
Red.
Tehnored. /2 ex.
jud. recurs,
jud. fond
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă, Monica Farcaș, Oana Maria
