Rejudecarea după extrădare (art.522 ind.1 c.p.p.). Decizia 246/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 5221Cod Procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIE PENALĂ Nr. 246
Ședința publică de la 02 2009
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Constantin Diaconu
Judecător - -
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, judecarea apelului declarat de condamnatul G împotriva sentinței penale nr. 128 de la 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se apelul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Avocat, pentru apelant, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței, admiterea cererii de rejudecare și trimiterea cauzei la tribunal pentru rejudecare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5221Cod Procedură penală, inculpatul nefiind prezent la nici unul din termenele de judecată.
Totodată, solicită suspendarea executării hotărârii.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal.
Totodată, solicită respingerea cererii de suspendare a executării hotărârii.
Apelantul - condamnat G, arată că își însușește concluziile apărătorului.
CURTEA:
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 128 de la 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală, în dosarul cu nr-, în baza art. 5221Cod Procedură penală, în baza art. 522/1 C.P.P. s- respins cererea de rejudecare formulată de petentul condamnat G - fiul lui și, născut la data de 20.10.1971 în C, județul C, domiciliat în comuna, sat nr. 132, județul C, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Sigurantă C, ca nefondată și, în baza art. 192 al. 2 C.P.P. a fost obligat petentul-condamnat la 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr-, la data de 21.09.2009, petentul condamnat G, prin apărătorul ales, a solicitat rejudecarea cauzei nr. 2931/2005 a Tribunalului Olt, prin care s-a pronunțat sentința penală nr. 237/28.11.2006, definitivă prin decizia penală nr.2730/22.05.2007 a ICCJ. motivând că nu a fost prezent la judecarea dosarului nici la prima instanță și nici în căile ordinare de atac, întrucât a fost plecat din țară până în 2009, când, în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul O l t, a fost arestat în Franța și predat autorităților judiciare române.
Întrucât, în procedura extrădării, statul român i-a garantat rejudecarea cauzei, având în vedere lipsa de la judecată, a solicitat admiterea cererii și totodată suspendarea executării mandatului până la soluționarea rejudecării.
În drept, a invocat dispozițiile art. 522/1 alin. 1 și 2.C.P.P. și art. 408/1 alin. 5.
C.P.P.Analizând actele și lucrările cauzei, precum si cererea formulată de petentul condamnat, în raport cu dispozițiile art. 522/1 C.P.P. instanța de fond reținut că, prin rechizitoriul nr. 47D/P/2005 din data de 9.05.2005 al DIICOT - Biroul Teritorial O l t, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților G și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 și art. 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, în sarcina acestora reținându-se că împreună cu învinuitul au constituit un grup infracțional care se ocupau de racolarea, transferarea și exploatarea persoanelor de sex feminin pe care le obligau să practice prostituția în scopul obținerii de beneficii financiare și materiale.
Totodată, în baza art. 34 și 38.C.P.P. s-a disjuns cauza cu privire la persoana învinuitului care, până la acea dată, nu putut fi identificat, privind săvârșirea acelorași infracțiuni, și nu i s-au putut stabili datele de stare civilă, în vederea continuării cercetărilor, identificării persoanei dar și activității sale infracționale, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Olt la data de 9.05.2005 sub nr. 2931/2005.
Ulterior, prin rechizitoriul nr. 62D/P/2005 din data de 5 2005 al DIICOT - Biroul Teritorial O l t, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, dar în lipsa, a inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și trafic de persoane, fapte prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 și art. 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2000, în sarcina acestuia reținându-se că în fapt împreună cu numiții și Gar acolat, transferat și exploatat mai multe persoane de sex feminin pe care le obligau să practice prostituția, în scopul obținerii de beneficii financiare și materiale, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Olt la data de 6.12.2005 sub nr. 7063/P/2005.
Prin încheierea din data de 31.01.2006 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 2931/2006, în baza art. 37 alin. 1 rap. la art. 33 lit. a a C.P.P. dispus reunirea dosarului nr. 7063/2005 privind pe inculpatul G la dosarul nr. 2931/2005 și judecarea acestora în același timp.
Prin sentința penală nr. 237/28.11.2006, Tribunalul Olta dispus, în baza art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 76 lit. a și 76 lit. b Cod Penal, condamnarea inculpaților G și la câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c
Cod PenalIn baza art. 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplic.art. 74 lit. a și 76 lit. b Cod Penal, a condamnat aceeași inculpați la câte 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, bc C.
p.In baza arz. 33 lit. a și 34 lit. b s Cod Penal-a dispus ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, bc C.
p.În baza art. 88.Cod Penal s-a dedus detenția de o zi de la 17.03.2005 de la ora 22,15 și în continuare durata arestului preventiv de la 18.03.2005 la zi.
În baza art. 350.C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpaților.
In baza art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art. 37 lit. b a Cod Penal fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b,
Cod PenalIn baza art. 71.Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c
Cod PenalÎn baza art. 350.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea de ședință din data de 28.11.2005 a Tribunalului O l
S-a luat act că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.
Au fost obligați inculpații la câte 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare statului, din care pe inculpații și G la câte 100 lei onorariu avocat oficiu.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că faptele celor 3 inculpați - care în cursul lunii februarie 2005 au recrutat și transportat părțile vătămate și, sub pretextul că le vor angaja ca animatoare la Complexul Turistic, în realitate acestea fiind exploatate și obligate să practice prostituția, în scopul de a obține beneficii financiare și materiale de către aceștia și de a se fi constituit anterior într-un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de trafic de persoane - întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 și art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 cu aplic.art. 33 lit. a
Cod PenalÎmpotriva acestei sentințe, a declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, cât și inculpații, aceștia din urmă susținând că sunt nevinovați și că în mod greșit s-a dispus condamnarea lor, iar prin decizia penală nr. 65/16.03.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-au admis toate apelurile declarate, s-a desființat în parte sentința pe latură penală, s-au descontopit pedepsele aplicate celor 3 inculpați și în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. d au C.P.P. fost achitați inculpații pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003.
In baza art. 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplic. art. 4 alin. 2 și art. 13.Cod Penal, au fost condamnați fiecare din inculpații G și la câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod Penal, iar în baza art. 12 alin. 2 lit. a din legea 678/2001 cu aplic.art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 13.Cod Penal și art. 37 lit. b Cod Penal, a fost condamnat inculpatul G la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b
Cod PenalIn baza art. 19 din Legea 678/2001, s-a dispus confiscarea sumelor de 220 euro de la inculpatul, 200 euro de la inculpatul, 50 euro și 400.000 lei ROL de la inculpatul.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate, precum și arestarea preventivă și s-a dedus detenția numai pentru inculpații și de la 28.11.2006 la zi.
Împotriva acestei decizii, a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA - pentru greșita achitare a inculpaților, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003- și greșita individualizare a pedepselor aplicate acestora, dar și inculpații - care au susținut că sunt nevinovați, iar prin decizia penală nr. 2730/22.05.2007 pronunțată de ICCJ în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate recursurile declarate și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților G și timpul reținerii și arestării preventive de la 17.03.2005 la 22.05.2007.
Recurentul inculpat a fost obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu iar inculpații G și G la plata sumei de câte 200 lei cu același titlu.
La data de 23.05.2007, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 399 privind pe condamnatul G care, sustrăgându-se executării pedepsei, a fost dat în urmărire generală, conform dispoziției IGPR nr.S/54034/6.07.2007.
La data de 9.02.2009, constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art. 81 din legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, Tribunalul Olta emis mandatul european de arestare nr. 1/9.02.2009, iar la data de 10.02.2009, în baza art. 66/1 din Legea 302/2004, s-a emis mandatul de urmărire internațională în vederea extrădării condamnatului G, în temeiul cărora, acesta a fost dat în urmărire internațională.
La data de 16.07.2009 condamnatul Gaf ost arestat provizoriu de către autoritățile judiciare franceze, preluat din la data de 29.07.2009 și încarcerat în arestul DGPMB, urmărirea internațională a acestuia fiind revocată începând cu data de 1.08.2009.
În opinia tribunalului, din examinarea dispozițiilor art. 5221Cod Procedură penală, a rezultat că, pentru rejudecarea unei persoane extrădate, este necesară îndeplinirea condiției ca aceasta să fi fost judecată și condamnată în lipsă. Din modul în care legiuitorul a redactat textul, rezultă că rejudecarea poate avea loc numai atunci când atât judecata, cât și condamnarea persoanei extrădate au avut loc în lipsa acesteia.
Pe de altă parte, instanța de fond a reținut că potrivit art. 522/1 C.P.P. cauza "va putea" fi rejudecată, prin aceasta înțelegându-se că nu întotdeauna are loc rejudecarea persoanei extrădate, ci numai atunci când aceasta a fost judecată și condamnată în lipsă, cu nesocotirea dreptului său la apărare.
A mai arătat că petentul condamnat nu a fost prezent la judecată, dar, așa cum s-a putut observa din examinarea acestor înscrisuri, în fața celor trei instanțe judecătorești, doamna avocat a fost împuternicită de chiar, reprezentându-l pe acesta în mod constant și exercitând un drept la apărare efectiv, materializat - pe de o parte - în administrare probei testimoniale și a probei cu înscrisuri, astfel cum rezultă din încheierea pronunțată la data de 13.06.2006 de Tribunalul O l t, în dosarul nr. 2931/2005, când la cererea apărătorului ales al inculpatului, avocat, instanța a încuviințat proba cu martorii și, apreciată ca utilă și concludentă cauzei, dar și proba cu înscrisuri, dispunând emiterea unei adrese către Complexul Turistic, în vederea înaintării unor copii de pe cărțile de muncă ale părților vătămate (311-325dosar), iar - pe de altă parte - în exercitarea căilor de atac, atât împotriva sentinței penale nr. 237/28.11.2006 a Tribunalului Olt (14 dosar nr-), cât și împotriva deciziei penale nr. 65/16.03.2007 a Curții de APEL CRAIOVA (11 dos- al ICCJ).
De altfel, atât cu ocazia dezbaterii apelului cât și a recursului, apărătorul ales al inculpatului G, avocat, a înțeles să depună motive scrise la dosar, căile de atac declarate fiind amplu motivate de fiecare dată (53-56 dos.nr- al CA C, 36-39 dos.nr- al ICCJ), petentul condamnat beneficiind de o apărare efectivă, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și cu posibilitatea exercitării tuturor apărărilor, în condițiile art. 6.
C.P.P.In raport de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că petentul condamnat nu se află în situația prev. de art. 522/1 alin. 1.C.P.P. pentru a beneficia de rejudecarea cauzei, actele și lucrările dosarului fiind în măsură a face dovada împrejurării că acesta a cunoscut de procesul penal pornit împotriva sa prin rechizitoriul nr. 62D/P/2005 din data de 5.12.2005 al DIIICOT - BT O, motiv pentru care a înțeles să-și angajeze apărător ales, pentru exercitarea unei apărări efective, înțelegând totodată să nu participe în mod direct la procedurile judiciare.
In același sens, s-a constatat a fi și conținutul procesului-verbal de executare a mandatului de aducere încheiat la data de 16.02.2006 de organele de poliție din cadrul Postului de Poliție i, sat, jud., locul de domiciliu al inculpatului, unde a fost găsit numitul - tatăl vitreg al inculpatului, iar din discuțiile purtate cu acesta a rezultat că " Gap ărăsit domiciliul în urmă cu 8-10 ani și este plecat în Franța", dar și faptul că "acesta a ținut legătura cu părinții prin telefon, iar de fiecare dată când a sunat, a afirmat că este în Franța, unde muncește" (160 dos.nr. 2931/2005 al Trib.O, vol.1).
Întrucât, din actele și lucrările dosarului a rezultat că petentul condamnat Gaa vut cunoștință de procesul penal, prin care în mod definitiv a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 2 lit. a din legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2.p, art.13 și Cod Penal art. 37 lit. b Cod Penal, prin sentința penală nr. 237/28.11.2006 pronunțată de Tribunalul O l t, și deci, nu se află în situația premisă impusă de condițiile art. 522/1 C.P.P. instanța de fond a respins cererea formulată cu privire la rejudecarea cauzei, ca fiind nefondată.
Referitor la cererea de suspendare a executării hotărârii, tribunalul a constatat constată că aceasta este rămasă fără obiect -pe de o parte, iar pe de altă parte, că o eventuală suspendare motivată a hotărârii ce se execută poate fi dispusă de instanță în condițiile art. 404 alin. 1.C.P.P. care însă exced procedurii instituită de dispozițiile art. 522/1 C.P.P. ceea ce se aplică în mod corespunzător în procedura rejudecării în caz de extrădare, fiind, potrivit alin. 2 al art. 522/1 C.P.P. numai "dispoz. art. 405-408.C.P.P.".
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel condamnatul G, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței, admiterea cererii de rejudecare și trimiterea dosarului la tribunal, pentru rejudecarea cauzei, fiind îndeplinite condițiile prev de art. 5221Cod Procedură penală.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că este fondat.
Singura condiție care trebuire să fie îndeplinită, potrivit art. 5221alin. 1 Cod Procedură penală, este aceea că persoana extrădată sau predată în baza unui mandat european de arestare, să fi fost judecată și condamnată în lipsă.
Din examinarea lucrărilor dosarului, Curtea constată că această condiție este îndeplinită, în sensul că petentul condamnat nu a fost prezent la nici un termen de judecată, atât la instanța de fond, cât și în apel și recurs.
Faptul că a fost reprezentat de un avocat ales, nu are importanță asupra îndeplinirii condiției arătate mai sus, pentru că, pe de o parte nu se poate face diferență între situația unui inculpat reprezentat de avocat ales și situația altui inculpat reprezentat de avocat desemnat din oficiu, iar pe de altă parte, dreptul de apărare nu se confundă cu dreptul de a fi asistat de apărător, ultimul fiind doar o componentă a primului.
Totodată, rejudecarea în caz de extrădare are ca scop garantarea dreptului persoanei extrădate, care a fost judecată și condamnată în lipsă, la un proces echitabil și, în principal, exercitarea dreptului său la apărare într-un nou ciclu procesual, ceea ce presupune posibilitatea acesteia de a fi audiată, de a interoga martorii sau părțile din proces și de a administra probele în apărarea sa, atât cu privire la situația de fapt, cât și în circumstanțiere.
Cu alte cuvinte, chiar dacă situația de fapt și vinovăția inculpatului rămân aceleași în urma probatoriului administrat cu ocazia rejudecării, cererea inculpatului va putea fi admisă exclusiv cu privire la individualizarea pedepsei, dacă probele administrate în circumstanțiere conduc instanța la o altă concluzie în privința tratamentului sancționator.
Ori, potrivit art. 6 din CEDO, din motive ce țin de echitatea procesului, orice acuzat are dreptul să fie informat asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa, să dea declarații, să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării, în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
În aceste condiții, având în vedere că se aplică procedura prevăzută de art. 405 - 408 Cod Procedură penală, instanța de fond avea obligația să procedeze cel puțin la ascultarea inculpatului, dacă acesta era de acord, după care să aprecieze asupra oportunității administrării din nou a probelor efectuate în cursul primei judecăți, sau să-l întrebe pe condamnat dacă are de propus alte probe, fie pe starea de fapt, fie în circumstanțiere și să se pronunțe asupra cererilor formulate.
Numai după aceasta, tribunalul putea să se pronunțe cu privire la cererea de rejudecare, în sensul că avea posibilitatea admiterii acesteia în situația în care considera că starea de fapt este alta, sau ajungea la altă concluzie privind individualizarea pedepsei sau a modalității de executare, fie avea varianta respingerii cererii de rejudecare, dacă situația de fapt, vinovăția inculpatului, pedeapsa stabilită și modalitatea de executare rămân aceleași.
În acest context, tribunalul a examinat doar formal cererea de rejudecare formulată de condamnat, dar avea obligația să verifice temeiurile cererii, deoarece era îndeplinită condiția prev de art. 5221Cod Procedură penală privind judecarea și condamnarea în lipsă a petentului.
Dispoziția din art. 5221alin. 1 Cod Procedură penală "cauza va putea fi rejudecată", trebuie interpretată în sensul că, dacă este îndeplinită condiția judecării și condamnării în lipsă, instanța trebuie să se pronunțe asupra temeiniciei cererii fie prin admiterea ei, dacă o consideră întemeiată, fie prin respingerea ei, dacă apreciază că este nefondată.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod Procedură penală, se va admite apelul, se va desființa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Curtea nu poate pronunța soluția prev de art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod Procedură penală, pentru că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra temeiniciei cererii de rejudecare, ci a examinat doar formal cererea din punct de vedere al îndeplinirii condiției judecării și condamnării în lipsă.
În aceste condiții, dacă instanța de apel s-ar pronunța pentru prima dată asupra temeiniciei cererii de rejudecare, părțile ar fi private de o cale de atac.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond îl va asculta pe condamnat, dacă acesta este de acord, după care va aprecia asupra oportunității administrării din nou a probelor efectuate în cursul primei judecăți și îl va întreba pe condamnat dacă are de propus alte probe, pronunțându-se asupra eventualelor cereri formulate în acest sens.
Numai după aceasta, tribunalul se va pronunța asupra temeiniciei sau netemeiniciei cererii de rejudecare
Curtea va respinge cererea de suspendare a executării hotărârii, deoarece articolul 5221Cod Procedură penală nu prevede această posibilitate, făcând trimitere la articolele 405 - 408 Cod Procedură penală, nu și la articolul 404 Cod Procedură penală, care se aplică doar în cazul revizuirii.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod Procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de condamnatul G - deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C - împotriva sentinței penale nr. 128 de la 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
Desființează sentința penală și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond - TRIBUNALUL O L
Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care, 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, se vor vira din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.: -
Jud. fond:
Dact. 3 ex./ - 10 2009
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Constantin Diaconu
