Rejudecarea după extrădare (art.522 ind.1 c.p.p.). Decizia 433/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 433/R/2009
Ședința publică din 7 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Luminița Hanzer JUDECĂTOR 2: Claudia Ilieș Monica Rodina
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 34/A din data de 19 mai 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița N, având ca obiect rejudecarea dosarului nr- al Judecătoriei Bistrița, după extrădare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Întrebat fiind de instanță, inculpatul arată că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul din oficiu al inculpatului arată că are de formulat o cerere în probațiune. Învederează că atât inculpatul cât și Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița au formulat o cerere de revizuire în cauză. Inculpatul a renunțat la cererea formulată, urmând a fi soluționată doar cererea de revizuire formulată de parchet. La dosarul respectiv există două declarațiile a doi martori, numitul și, care au recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina inculpatului. Solicită efectuarea unei adrese către Judecătoria Bistrița unde are loc judecata pentru a se trimite copii de pe declarațiile celor doi martori.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune probei solicitate.
Curtea, deliberând, respinge cererea în probațiune formulată, întrucât nu este utilă, pertinentă cauzei, raportat la procedura de față, respectiv rejudecare după extrădare.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului precizează că după emiterea mandatului de executare al pedepsei a fost emis mandat european de arestare. În cauză s-a formulat o cerere de rejudecare, conf. art. 5222proc.pen. fiind aplicabile regulile de la revizuire. Consideră că prin judecarea cauzei în lipsă i s-a încălcat dreptul inculpatului la apărare. Având termen în cunoștință, inculpatul nu s-a mai prezentat în fața instanței. La momentul pronunțării sentinței penale nu se afla în țară, ci în străinătate, astfel că nu a avut posibilitatea de a declara apel în termen legal. În calea de atac a apelului, putea solicita în probațiune audierea celor două persoane, și. Apreciază că a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului. Solicită admiterea recursului declarat de inculpat, cu consecința trimiterii dosarului primei instanțe în vederea rejudecării.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat. Din probe rezultă că inculpatul a fost prezent în fața instanței de apel și a fost asistat de apărător. Apreciază soluția pronunțată în cauză ca fiind temeinică și legală, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de rejudecare.
CURTEA
Prin sentința penală nr.225 din 27 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr-, în baza art.522/1 rap. la art.406 alin.4 s C.P.P.-a respins ca neîntemeiată cererea de rejudecare după extrădare formulată de petentul.
În baza art.192 alin.2 petentul C.P.P. a fost obligat la plata către stat a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu av..
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin cererea adresată instanței de judecată, petentul a solicitat în baza disp.art. 522/1 Cod procedură penală, rejudecarea dosarului penal nr- al Judecătoriei Bistrița întrucât a fost condamnat în lipsă și totodată anularea mandatului de executare și rejudecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul a fost prezent la termenele de judecată din 22.11.2005, 06.12.2005 (ocazie cu care i s-a luat declarație de inculpat), 24.01.2006, 21.02.2006, 21.03.2006, 18.04.2006, 16.05.2006.
La termenul din 13.06.2006 s-a constatat lipsă de procedură cu acesta, care a fost citat, ca și la fiecare termen, din Penitenciarul Bistrița.
La termenul de judecată din 08.08.2006, avocatul din oficiu al inculpatului a solicitat amânarea cauzei pentru ca acesta să fie citat de la domiciliu, dat fiind faptul că a fost liberat condiționat.
La următoarele termene, întrucât nu s-a prezentat, a fost citat prin publicitate și de la domiciliu cu mandat de aducere.
La termenele din 17.10.2006 și respectiv 18.11.2006 au fost depuse procesele-verbale de executare a mandatelor de aducere, din care rezultă faptul că acesta este plecat în Spania.
Inculpatul a fost din nou prezent la instanță la termenele din 12.12.2006, 23.01.2007, când i s-a acordat termen în cunoștință, fiind din nou prezent în datele de 17.04.2007 și 15.05.2007, având bineînțeles termen în cunoștință.
În această situație instanța nu mai avea obligația de a-l mai cita.
Este real faptul că acesta nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, dar "culpa" îi aparține în exclusivitate, întrucât, așa cum am precizat, avea termen în cunoștință.
Conformându-se dispozițiilor procedurale, instanța de fond i-a comunicat acestuia sentința pe care inculpatul-condamnat nu a atacat-o la instanța superioară.
În baza sentinței de condamnare a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1438/22.11.2007 dar, întrucât acesta nu a putut fi pus în executare, condamnatul fiind plecat din nou în Spania, a fost emis un mandat de urmărire internațională în vederea arestării și extrădării/predării acestuia către România, precum și un mandat european de arestare.
Din adresa nr. -/07/PM din 25.04.2008 emisă de Biroul Național Interpol reiese faptul că numitul "a fost localizat de către autoritățile judiciare spaniole din ".
Din adresa nr. -/PM/RV din 22.12.2008 emisă de aceeași instituție rezultă că acesta a "a fost arestat provizoriu la data de 19.12.2008 de către autoritățile judiciare spaniole, în vederea predării către România", iar prin adresa din 27.01.2009 se precizează că numitul "a fost preluat din Spania la data de 23.01.2009 și introdus în arestul Direcției Generale de Poliție a Municipiului B".
În prezent acesta se află încarcerat în Penitenciarul Bistrița, de unde a formulat și cererea care formează obiectul prezentului dosar.
Cererea de rejudecare după extrădare formulată de petiționarul condamnat, cu motivarea că în procedura penală ce a format obiectul dosarului nr- a fost judecat și condamnat în lipsă la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, fiindu-i încălcat dreptul de a fi prezent în propriul proces, a fost respinsă ca nefondată, reținându-se că, potrivit art. 5221Cod procedură penală a căror aplicare este solicitată de petiționarul condamnat, rejudecarea după extrădare, la cererea condamnatului, are loc numai în cazul persoanelor judecate și condamnate în lipsă.
Pentru a fi respectată voința legiuitorului, interpretarea corectă din punct de vedere gramatical și sistematic a sintagmei amintite nu poate fi decât aceea ce include în sfera de aplicare exclusiv pe inculpații condamnați ce au lipsit pe întreaga durată a procedurii de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii (atât la judecata și pronunțarea în primă instanță, cât și la judecata în apel și recurs, în măsura în care au fost exercitate în cauză aceste căi ordinare de atac).
Prima instanță a precizat că din examinarea lucrărilor dosarului nr- al Judecătoriei Bistrița rezultă, că inculpatul a fost prezent aproape pe tot parcursul cercetării judecătorești în primă instanță - cu excepția unor termene în care nu a fost procedura îndeplinită cu el sau atunci când din mandatul de executare a reieșit faptul că este plecat în Spania - asistat de apărător din oficiu, însă nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, cu toate că avea termen în cunoștință, însă aceasta i-a fost comunicată.
Lipsa ulterioară a acestuia din motive particulare, inclusiv la judecarea pe fond a cauzei (având termen în cunoștință), nu a împiedicat soluționarea în condiții legale a dosarului, prin reprezentarea sa de apărătorul din oficiu.
Ca atare, dreptul la apărare al inculpatului a fost asigurat în cauză prin audierea și prezența sa nemijlocită în faza de judecată în primă instanță și, în permanență, prin avocatul din oficiu, pe parcursul întregii proceduri penale până la definitivarea acesteia, fiindu-i inaplicabile dispozițiile art. 5221Cod procedură penală.
Absența sa de la judecarea cauzei pe fond s-a datorat plecării inculpatului în străinătate, plecare care nu i-a afectat dreptul la apărare, acesta fiind reprezentat de un avocat din oficiu.
Nu se poate accepta susținerea condamnatului că este o persoană judecată și condamnată în lipsă, deoarece a fost prezent la judecată, a avut termen în cunoștință, iar plecarea sa în străinătate anterior condamnării nu are nici o relevanță, condamnatul neputând să-și invoce propria culpă în favoarea sa, în cererea de rejudecare a cauzei.
Luând în calcul faptul că dreptul inculpatului de a fi prezent la judecată este recunoscut în Pactul internațional relativ la drepturile civile și politice și că art. 6 paragraf 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale recunoaște celui acuzat "dreptul de a se apăra el însuși" și "dreptul de a interoga martorii", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că prezența inculpatului este în principiu obligatorie la soluționarea cauzei.
Ca atare, soluția adoptată în cauză este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În speță nu sunt aplicabile prevederile art. 5221. proc. pen. deoarece inculpatul, nefiind judecat și condamnat în lipsă, nu poate beneficia de dispozițiile menționate privind rejudecarea cauzei, motiv pentru care instanța de fond a respins cererea, ca neîntemeiată.
Impotriva acestei sentințe penale a declarat apel,în termen legal, petentul, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei care face obiectul dosarului penal nr- al Judecătoriei Bistrița, în baza disp.art. 522/1 din Codul d e procedură penală.
În motivarea apelului, prin memoriul înaintat, petentul arată că judecata s-a făcut în lipsa sa, ceea ce i-a anulat posibilitatea de a se apăra și de a propune martori, încălcându-se astfel dreptul inculpatului la o egalitate de șanse prin prezența sa la dezbateri, drept recunoscut de Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Prin decizia penală nr.34 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, n temeiul disp.art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul împotriva Sentinței penale nr. 225/27.- a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul penal nr-.
A fost obligat apelantul să plătească statului suma de 220 lei cu titlu cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocațial din oficiu în favoarea av..
Analizând hotărârea primei instanțe prin prisma motivelor de apel invocate și examinând potrivit disp.art.371 alin.2 Cod procedură penală întreaga cauză sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul a constatat că în baza materialului probator administrat, instanța de fond a stabilit o corectă stare de fapt, adoptând o soluție legală și temeinică.
Astfel, potrivit art.522 alin.1 Cod procedură penală, în cazul în care se cere extrădarea unei persoane judecate și condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanța care a judecat în primă instanță, la cererea condamnatului.
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, inculpatul a fost prezent aproape pe tot parcursul cercetării judecătorești în primă instanță - cu excepția unor termene în care nu a fost procedura îndeplinită cu el sau atunci când din mandatul de executare a reieșit faptul că este plecat în Spania, a fost asistat de apărătorul din oficiu pe tot parcursul instrumentării cauzei, însă nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, cu toate că avea termen în cunoștință, iar aceasta i-a fost comunicată.
Lipsa ulterioară a acestuia de la judecată (în condițiile în care avea termen în cunoștință), din motive particulare (plecarea în străinătate) inclusiv la judecarea pe fond a cauzei, îi este imputabilă, și nu a împiedicat soluționarea în condiții legale a dosarului, apărătorul din oficiu punând concluzii la dezbaterea în fond a cauzei.
În consecință, susținerea condamnatului că este o persoană judecată și condamnată în lipsă, nu poate fi primită, în speță nefiind aplicabile prevederile art. 5221. proc. pen. motiv pentru care, în temeiul disp.art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul împotriva Sentinței penale nr. 225/27.- a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul penal nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, apelantul a fost obligat să plătească statului suma de 220 lei cu titlu cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocațial din oficiu în favoarea av..
Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs inculpatul, criticând hotărârea ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că, în mod greșit i-a fost respinsă cererea de rejudecare, având în vedere faptul că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, adevărații vinovați recunoscându-și vina, existând deja pe rolul Judecătoriei Bistrița cererea de revizuire a hotărârii e condamnare.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în vigoare, curtea reține următoarele:
Din actele și lucrările dosarului de fond se reține că inculpatul a fost prezent în fața instanței de fond aproape la toate termenele fixate în cauză, fiind asistat de apărător din oficiu, fiindu-i astfel respectate drepturile procesuale, asupra cărora a fost, de altfel, informat, în ședința publică din data de 6.12.2005, când a fost și audiat și a propus, prin apărătorul său audierea unui martor, probă ce a fost admisă de instanță.
Absența inculpatului s-a datorat plecării sale în Spania și exclusiv culpei sale, inculpatul neinformând instanța asupra adresei reședinței sale din Spania, pentru a putea fi citat.
Astfel, hotărârea de condamnare i-a fost comunicată acestuia la adresele cunoscute din țară.
Față de cele ce preced, curtea apreciază că, în cauză hotărârea pronunțată este temeinică, fiind respectate dispozițiile art.522/1 neexistând C.P.P. motive de rejudecare a cauzei după extrădare. În acest sens invocăm și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, care într-o decizie recentă ( decizia nr.560/2009) a statuat faptul că, rejudecarea se impune în toate cauzele în care instanța constată că inculpatul nu a beneficiat de un proces echitabil în sensul art.6 din CEDO, extinzând astfel efectele art.522/1
C.P.P.Cu toate acestea, în speța de față se apreciază că inculpatului, cu ocazia judecării în fond a cauzei a beneficiat de un proces echitabil, fiindu-i respectate drepturile procesuale și în special dreptul la apărare, iar lipsa sa la ultimul termen de judecată s-a datorat exclusiv culpei acestuia.
Cu privire la apărarea sa referitoare la faptul că alte persoane se fac vinovate de săvârșirea faptei ce i-a fost imputată acestuia, curtea apreciază că aceasta nu are legătură cu prezenta cauză, existând, de altfel, conform afirmațiilor inculpatului, cererea e revizuire a hotărârii de condamnare, pe rolul Judecătoriei Bistrița, procedura legală în asemenea cazuri.
Față de cele de mai sus, curtea, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat.
Va stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Va obliga pe condamnat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 34/A din 19 mai 2009 Tribunalului Bistrița N.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe condamnat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
4 ex./13.07.2009
Jud.fond./
Președinte:Luminița HanzerJudecători:Luminița Hanzer, Claudia Ilieș Monica Rodina
