Rele tratamente aplicate minorului (art. 306 cod penal). Decizia 13/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 306 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.13
Ședința publică din data de 4 martie 2009
PREȘEDINTE: Rusu Maria
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Frunză Sanda
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în orașul D,-,.A,. 15, județul B, împotriva deciziei penale nr.7.A din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția penală (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat avocat din oficiu C, care substituie pe avocat, pentru inculpatul - recurent lipsă, lipsă fiind partea vătămată - intimată și partea civilă - intimată Spitalul de copii B.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că nu mai sunt cereri de formulat, declară recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat din oficiu C, pentru inculpatul - recurent lipsă, solicită admiterea recursului și reducerea cuantumului pedepsei aplicate, acesta fiind prea mare având în vedere infracțiunea săvârșită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea deciziei recurate ca legală și temeinică. Pedeapsa aplicată a fost corect individualizată avându-se în vedere și scopul pedepsei aplicate de a se preveni săvârșirea de noi infracțiuni.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri care au fost înregistrate pe sistem audio conform disp. art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, din 8 august 2008, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped. de art.306 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, comisă prin aceea că, în repetate rânduri l-a agresat pe fiul său, de 9 ani, iar în seara de 11 martie 2008, l- lovit cu pumnii peste față, trântindu-l cu capul de mobilier și crestându-l cu lama pe spate și abdomen, după care a presărat sare pe rănile produse, leziunile necesitând pentru vindecare 8 - 9 zile îngrijiri medicale.
Investită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Dorohoi, prin sentința penală nr.773 din 13 noiembrie 2008, a condamnat pe inculpatul, fiul lui G și -, născut la 1 decembrie 1970 în D, cu antecedente penale, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.306 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, la 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.2 rap. la art. 64 lit.a teza II, b, d și Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza II, b, d și Cod penal pe o durată de doi ani.
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.
A fost obligat inculpatul să plătească Spitalului de Copii B suma de 1001,27 lei cheltuieli de spitalizare iar statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a rreținut următoarea situație de fapt.
Inculpatul a fost căsătorit și în prezent întreține relații de concubinaj cu numita împreună cu care au trei copii, dintre care partea vătămată care, după naștere, a fost lăsat în maternitate și dat în plasament până la vârsta de 7 ani, după care a fost reintegrat în familia sa naturală.
În familie, partea vătămată a avut parte de un tratament neadecvat, fiind deseori lovit de tatăl său, inculpatul, mai ales când acesta se afla în stare de ebrietate.
În seara de 11 martie 2008 inculpatul s-a întors acasă în stare de ebrietate și, aflând că minorului i s-a furat ghiozdanul, s-a enervat, l-a certat și apoi l-a lovit peste față cu pumnii, l-a trântit cu capul de o ladă de lemn și, cu toate că mama minorului a încercat să-l oprească, fiind și ea lovită de inculpat, l-a tăiat cu lamă pe abdomen și pe spate, a presărat sare pe răni și l-a obligat să intre în dulap, amenințându-l că-l va ține închis acolo și nu-i va da de mâncare.
La insistențele concubinei, după aproximativ 10 minute, inculpatul i-a dat drumul minorului și l-a trimis la culcare.
În urma loviturilor aplicate, la care au asistat și frații minorului, acesta a avut nevoie de 8 - 9 zile de îngrijiri medicale.
Situația descrisă a fost dovedită cu probatoriul administrat, respectiv procesul verbal de constatare, raportul de constatare medico-legală întocmit de SML B, planșe fotografice și declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptei de către inculpat.
La individualizarea pedepsei, s-a avut în vedere gravitatea și împrejurările comiterii faptei și persoana făptuitorului care a recunoscut săvârșirea faptei, este recidivist și are antecedente penale.
S-a mai reținut că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, prin sentința penală nr.460 din 8 noiembrie 2001, a judecătoriei Dorohoi așa cum a fost modificată prin decizia nr.95/A/2002 a Tribunalului Botoșani, pedeapsă din a cărei executare a fost liberat la data de 7 februarie 2005, pedeapsă care îi atrage inculpatului stare de recidivă prev. de art.37 lit.b Cod penal.
A mai reținut prima instanță că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret și față de ceilalți copii, că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptă este mai mare de 4 ani, fiind întrunite temeiurile arestării preventive, măsură dispusă față de inculpat prin sentința apelată și pusă în executare începând cu data de 14 noiembrie 2008.
În ce privește latura civilă a cauzei, inculpatul a fost obligat la achitarea cheltuielilor de spitalizare către partea civilă Spitalul de copii
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în ce privește pedeapsa aplicată, pe care o consideră prea mare, solicitând reaprecierea și reducerea cuantumului pedepsei.
Tribunalul Botoșani, prin decizia penală nr.7/15.01.2009, a admis apelul declarat de inculpatul, a desființat în parte sentința penală nr.773 din 13.11.2008 a Judecătoriei Dorohoi, respectiv a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 14 noiembrie 2008, la 18 dec.2008, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
La luarea acestei hotărâri, instanța a reținut că inculpatul a fost arestat în perioada 14 noiembrie - 18 decembrie 2008, perioadă ce trebuia dedusă din pedeapsa aplicată.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere atât gravitatea faptei și împrejurările în care a fost comisă, cât și persoana inculpatului care, deși a avut o conduită procesuală sinceră, este recidivist în condițiile art.37 lit.b Cod penal. Dintre toate aceste criterii just folosite de prima instanță, se remarcă gravitatea deosebită a infracțiunii, rezultând din modalitatea și împrejurările săvârșirii: chinuirea de către tată a propriului fiu în vârstă de doar 9 ani. Susținerile inculpatului cum că acest tratament inuman s-ar fi datorat conduitei necorespunzătoare a victimei nu pot fi acceptate ca scuză, având în vedere atât vârsta victimei cât și statutul de părinte al inculpatului, care îl obliga să se ocupe de educarea minorului sub toate aspectele și indiferent de conduita acestuia.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că pedeapsa de 5 ani, la care a fost condamnat, este prea mare, solicitând reducerea cuantumului, motivat de faptul că mai are în îngrijire 2 (doi) copii minori iar concubina sa beneficiază de un ajutor social derizoriu, el fiind singurul întreținător al familiei. Totodată arată că regretă fapta săvârșită.
Analizând recursul formulat în cauză, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu întinderea și limitele prev.de art.385/9 Cod procedură penală, se apreciază că este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Față de probatoriul administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și a cercetării judecătorești, rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost cercetat și condamnat.
De altfel, inculpatul,prin prezentul recurs, critică decizia penală pronunțată de tribunal doar sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei, solicitând o redozare a acesteia.
Așa cum rezultă din dispozițiile art.72 al.1 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor, instanța trebuia să țină seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului, de împrejurări care agravează sau atenuează întinderea răspunderii penale.
Deși încălcarea, prin săvârșirea infracțiunii de rele tratamente a unor relații sociale de mare însemnătate, referitoare la viața și integritatea corporală a minorului, punerii în primejdie a dezvoltării fizice, intelectuale și morale a acestuia, în condițiile în care acesta are calitatea de părinte, având deci responsabilitatea privind creșterea și educarea copilului, definește această infracțiune ca având un grad de pericol social ridicat și justifică sancționarea ei cu severitate.
Prin urmare, pedeapsa aplicată trebuie și constituie o replică socială adecvată gravității infracționale, fiind totodată o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare, în conformitate cu disp.art.52 Cod penal.
În atare situație, greutățile familiale invocate de inculpat în susținerea recursului nu constituie un criteriu de individualizare a pedepselor.
Acestea (pedepsele) trebuie să constituie o replică socială adecvată gravității infracțiunii, ele neputând fi stabilite diferențiat, în funcție de greutățile materiale ale infractorilor.
Dacă familia sa are greutăți din cauza privării sale de libertate, aceasta va putea solicita și benefica de ajutorul social al statului, atât bănesc (de care, de altfel și beneficiază concubina sa), dar și prin instituirea unei măsuri de protecție a minorilor, în conformitate cu dispozițiile Legii 272 /2004.
Pe de altă parte, inculpatul va putea solicita întreruperea executării pedepsei în conformitate cu dispozițiile art.455 raportat la art.453 Cod procedură penală atunci când din cauza unei împrejurări speciale, executarea pedepsei în regim de penitenciar ar avea consecințe grave pentru inculpat sau familia sa.
Cum alte motive de recurs care, potrivit legii, pot fi invocate din oficiu de către instanță, nu sunt date, în temeiul art.385/15 al.1 lit.b Cod procedură penală, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 (2) cod procedură penală,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui G și -, născut la 01 decembrie 1970, în municipiul D, județul B, cu același domiciliu,-,. A,.15, județul B, fără forme legale-,.14, județul B, împotriva deciziei penale nr.7 A din 15 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani Secția penală, în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare din recurs, din care 200 lei onorar apărător oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 4 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.RM
Tehnored.VT/13.03.2009
Jud.fond:
Jud.apel:.
Nr.2
Președinte:Rusu MariaJudecători:Rusu Maria, Maierean Ana, Frunză Sanda