Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 134/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENAL ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENAL NR. 134/R/2009
Ședința public din data de 2 martie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Livia Mango judector
JUDECTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, împotriva încheierii penale din data de 23 februarie 2009 pronunțat în dosar nr- al Tribunalului Cluj, cauza având ca obiect menținerea msurii arestrii preventive, inculpatul fiind trimis în judecat prin Rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Cluj pentru svârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc în form continuat, prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 penal și cu aplicarea art.37 lit.b penal.
La apelul nominal fcut în cauz, la prima strigare, se prezint inculpatul aflat în stare de arest asistat de aprtor desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațial depus la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care, inculpatul învedereaz instanței c are angajat aprtor ales, în persoana d-nei avocat artând c dorește ca prezenta cauz s fie luat în prezența acesteia.
Reprezentantul Parchetului solicit lsarea cauzei la a doua strigare pentru a se lua legtura cu aprtorul ales.
La a doua strigare, se prezint inculpatul aflat în stare de arest asistat de aprtor desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațial depus la dosar.
Se aduce la cunoștința inculpatului c s-a încercat luarea legturii cu d-na avocat îns nu s-a reușit deoarece la postul telefonic a intrat csuța vocal.
Inculpatul învedereaz instanței c este de acord cu aprtorul desemnat din oficiu și dorește judecarea cauzei în prezența acestuia.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acord cuvântul prților în dezbaterea judiciar a recursului.
Reprezentantul Parchetului solicit admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțat de Tribunalul Cluj și rejudecând cauza s se dispun respingerea cererii de revocare a msurii arestrii și a cererii de înlocuire a msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi localitatea. Apreciaz c msura arestrii preventive a fost luat cu respectarea dispozițiilor legale, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.143 pr.pen. fiind incident în cauz și temeiul prev.de art.148 lit.f pr.pen. Lsarea inculpatului în libertate prezint pericol pentru ordinea public raportat la activitatea infracțional a inculpatului, la gravitatea faptelor svârșite și la persoana inculpatului. Solicit a se avea în vedere c inculpatul a mai fost condamnat anterior la o pedeaps de 4 ani închisoare cu executare pentru același gen de fapte. Acesta a executat trei ani din pedeaps iar dup liberare a comis infracțiunea pentru care este trimis în judecat în prezentul dosar.
Aprtorul inculpatului solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeiic și legal a hotrârii pronunțat de Tribunalul Cluj. Apreciaz c temeiurile care au fost avute în vedere la luarea msurii arestrii preventive nu mai subzist în prezent iar temeiuri noi care s impun menținerea strii de arest nu au aprut. Solicit a se avea în vedere c inculpatul a recunoscut c este consumator de droguri de risc și nu de mare risc, asupra inculpatului gsindu-se doar cantitatea de 0,1 gr de drog. Consider c de la data arestrii s-a împlinit termenul rezonabil artând c de trei termene de judecat nu s-a fcut nimic în dosar întrucât prțile vtmate nu se prezint, ori, acest lucru nu poate fi imputat inculpatului. Odat cu trecerea timpului pericolul social pentru ordinea public se diminueaz. Apreciaz c inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate sau asupra lui s se ia msura obligrii de a nu prsi țara, de menționat fiind faptul c acesta a recunoscut și a semnat un acord cu un centru antidrog, lucru care ar fi benefic pentru inculpat dac ar fi cercetat în libertate. Mai mult, în cauz sunt cercetați și alți inculpați care se afl în stare de libertate astfel c pentru egalitate de tratament se impune același tratament juridic. Cu onorar din.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicit respingerea recursului DIICOT cu consecința cercetrii sale în stare de libertate solicitând s i se acorde o șans.
CURTEA
Prin încheierea penal fr numr din 23.02.2009 pronunțat de Tribunalul Cluj, în baza art. 139 al.2 rap. la art. 160 al.2 și 4 rap. la art.3002a C.P.P. fost admis cererea de revocare a msurii arestrii preventive formulat de ctre inculpatul, prin aprtorul su, și în consecinț a fost revocat msura arestrii preventive luat faț de inculpatul, fiul lui și, la data de 29.05.1981, CNP -, aflat în Penitenciarul Gherla și s-a dispus punerea în libertate a inculpatului, dac nu este arestat în alt cauz.
În temeiul art. 145 Cod Procedur Penal s-a luat faț de inculpatul, fiul lui și, la data de 29.05.1981,msura obligrii de a nu prsi localitatea B, judo B N, fr încuviințarea instanței de judecat, pân la soluționarea definitiv a cauzei, msur prev. de art.145 Cod Procedur Penal.
Inculpatul locuiește în B,-,.59, jud. B Pe durata msurii obligrii de a nu prsi localitatea, inculpatul este obligat s respecte urmtoarele obligații:
a) s se prezinte la instanța de judecat ori de câte ori este chemat;
b) s se prezinte la Poliția mun. B, conform programului de
supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori este chemat;
c) s nu își schimbe locuința fr încuviințarea instanței de judecat;
d) s nu dețin, s nu foloseasc si s nu poarte nicio categorie de arme.
I s-a impus inculpatului ca pe durata msurii obligrii de a nu prsi localitatea s respecte urmtoarele obligații:
- s nu se apropie de ceilalți inculpați cercetați în cauz, de martorii, și și s nu comunice cu acești a direct sau indirect.
I s-a atras atenția inculpatului c în caz de înclcare cu rea-credinț a msurilor sau a obligației ce îi revin, se va lua faț de acesta msura arestrii preventive.
În baza art.192 a1.3 Cod Procedur Penal cheltuielile judiciare avansate de stat au rmas în sarcina acestuia.
Pentru a hotrî astfel instanța a reținut urmtoarele:
Prin rechizitoriul Ministerului Public - - Biroul Teritorial Cluj au fost trimiși în judecat, arestați preventiv, inculpații pentru svârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, în form continuat (12 acte materiale), prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.b Cod penal și pentru svârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc în form continuat (5 acte materiale) prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, cu aplic. art. 16 din Legea nr. 143/2000 și trafic de droguri de mare risc în form continuat (3 acte materiale) prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, cu aplic. art.16 din Legea nr. 143/2000, totul cu aplic.art.33 Cod penal. Alturi de cei doi inculpați au mai fost trimiși în judecat și inculpații a, și, cercetați pentru fapte similare, în stare de libertate.
Inculpatul a fost retinut pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de 23.03.2008, ora 6,45, ulterior fiind arestat, prin încheierea Penal nr.20/C/2008 a Tribunalului Cluj, pentru un termen de 29 de zile, începând cu data de 23.03.2008 și pân la data de 20.04.2008, iar inculpatul a fost reținut pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de 27.03.2008, ora 22,30, iar apoi arestat preventiv pentru 29 de zile, începând cu data de 28.03.2008 și pân la 25.04.2008, prin încheierea Penal nr.22/C/2008 a Tribunalului Cluj. Ulterior msura preventiv a fost prelungit în condițiile legii, prin încheierile penale ale Tribunalului Cluj, de la filele 167 și urmtoarele.
Sub aspectul strii de fapt se reține prin actul de sesizare a instanței c inculpatul în perioada ianuarie 2007 - martie 2008, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut, oferit, deținut și cultivat în același scop diferite cantitți de cannabis (peste 200 gr), semințe de cannabis și trei plante de cannabis, în timp ce inculpatul, în perioada decembrie 2007 - martie 2008 în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a procurat, oferit și vândut mai multor persoane diferite cantitți de cannabis (peste 125 gr), iar în cursul lunii martie 2008 în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a procurat și a vândut unor investigatori sub acoperire 7 comprimate de -, iar în data de 22 martie 2008 fost prins în flagrant în timp ce procura 30 de comprimate de -.
Dup sesizarea instanței, la data de 13.05.2008, msura arestrii preventive a fost verificat la primirea dosarului, la data de 19.05.2008, conf. art.3001Cod Procedur Penal, apoi la datele de 12.06.2008, 17.07.2008, 21.08.2008, 02.10.2008, 19.11.2008 și 10.12.2008, msura arestrii preventive a fost verificat în temeiul art.3002Cod Procedur Penal, în cadrul termenului impus de art.160 alin.1 Cod Procedur Penal.
Prin încheierea ședinței publice din data de 10.12.2008 a fost revocat msura arestrii preventive a celor doi inculpați și s-a luat faț de aceștia msura obligrii de a nu prsi localitatea B, pân la soluționarea definitiv a cauzei, fr încuviințarea instanței de judecat, în cazul inculpatului și msura obligrii de a nu prsi țara, pân la soluționarea definitiv a cauzei, fr încuviințarea instanței de judecat, În cazul inculpatului. Prin decizia penal nr. 779/R/18.12.2008 a Curții de APEL CLUJa fost admis recursul formulat de ctre Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Biroul Teritorial Cluj numai faț de inculpatul, faț de care a fost menținut msura arestului preventiv, hotrârea primei instanțe fiind menținut în raport de cellalt inculpat.
Faț de inculpatul a fost verificat msura arestrii și la termenul din 19 ianuarie 2009, fiind din nou revocat msura arestrii preventive îns prin decizia penal nr.56/R/28.0 1.2009 fost admis recursul DIICOT și a fost menținut msura arestrii preventive faț de inculpatul mai sus amintit.
Faț de actele din dosarul cauzei și mersul procedurilor intreprinse în prezenta cauz, instanța a constatat c msura arestrii preventive luat faț de inculpatul petent, nu mai este temeinic, deoarece temeiurile ce au fundamentat arestarea preventiv a inculpatului nu mai subzist.
Astfel, cu toate c în cauz exist probe certe c s-au comis fapte prevzute de legea penal, ce conduc și la presupunerea rezonabil c au fost comise de ctre inculpat, acestea nu mai sunt suficiente pentru a justifica menținerea msurii arestrii preventive a acestuia.
A fost declanșat cercetarea judectoreasc, inculpatul arestat și inculpații și a au fost de acord s dea declarații, astfel încât instanța a procedat la ascultarea lor. Au fost încuviințați mai mulți martori, fiind deja audiați martorii, R și. Alte probe și indicii existente în cauz, și despre care s-a fcut mai sus vorbire constau în declarațiile inculpaților mai sus amintiți, din faza de urmrire penal, declarațiile celorlalți coinculpați, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rapoartele de constatare tehnico științific, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, declarațiile martorilor mai sus pomeniți, precum și a martorilor, și, etc.
În prezent cercetarea judectoreasc stagneaz practic de patru termene, la datele de 19.11.2008,10.12.2008,19.01.2009 și 23.02.2009 fiind audiat un singur martor, și anume, care nu cunoaște aspecte extrem de relevante în cauz, ceilalți martori lipsind la al treilea termen consecutiv de judecat, deși instanța a dispus, în mod constant, aducerea lor cu mandat. Ori ineficiența sistemului, marcat prin administrarea anevoioas a probatoriului, nu poate fi imputat inculpatului, iar unul din criteriile de apreciere a duratei rezonabile a msurii arestrii, în jurisprudența, este conduita prților în administrarea probatoriului și în exercitarea drepturilor procesuale. Prin urmare, inculpatul și-a exercitat cu bun credinț drepturile procesuale, cauza fiind amânat în mod repetat pentru considerente exterioare conduitei prții în cauz.
Fr a face o analiz de detaliu a probatoriului administrat, pân în acest moment, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, ca și la termenele anterioare când a fost verificat legalitatea și temeinicia msurii arestrii preventive, instanța își exprim îndoiala cu privire la validitatea unor probe. Aceast problem a mai fost ridicat și se refer la legalitatea activitții desfșurate de investigatorii și colaboratorii sub acoperire, în ce msura activitatea acestora a fost autorizat în condițiile legii, și dac și-au depșit ori nu limitele autorizrii. Așa cum am mai artat, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, și pentru a nu face aprecieri de valoare asupra validitții unor probe, instanța nu va putea face în acest moment o apreciere definitiv asupra activitții desfșurate în cauz de ctre colaboratorii și investigatorii sub acoperire. Este real c din declarațiile inculpatului, ar rezulta c acesta a fost provocat la comiterea faptelor de ctre colaboratori sau investigatori, îns instanța va insista la termenele urmtoare pentru verificarea credibilitții și legalitții activitților desfșurate în acest context, un prim pas fiind fcut în acest sens la termenul de judecat din 23.02.2009, când instanța a încuviințat audierea investigatorului sub acoperire cu numele de "", în condițiile art.861 al. 7 Cod Procedur Penal, și anume audierea lor sub o identitate protejat.
Așadar, procedând la o analiz sumar a fondului cauzei, existența infracțiunii de trafic de droguri de risc, este pus serios sub semnul întrebrii. Evident c s-ar putea reține faț de inculpat, acuzația de deținere de droguri în vederea consumului propriu, în form continuat, care nu a fost contestat de ctre acesta, în condițiile punerii în discuție a schimbrii de încadrare juridic.
Pe de alt parte nu se poate s nu remarcm, c deși se reține prin actul de sesizare un numr destul de important de acte materiale, și anume, 12, cantitatea de droguri traficat de ctre inculpat este relativ redus, practic aceasta fiind consumat în procesul analizelor de laborator.
Și în ceea ce privește temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod Procedur Penal, s-a apreciat c acesta nu mai este prezent în cauz, cel puțin în raport de cea de a doua tez din textul de lege mai sus evidențiat. Este real c faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, îns lsarea acestuia în libertate nu prezint un pericol concret pentru ordinea public. De la arestarea inculpatului a trecut un interval de timp de 11 luni de zile, perioad de vreme în care a fost finalizat urmrirea penal, a fost sesizat instanța, a fost declanșat cercetarea judectoreasc. Cu toate acestea cauza este departe de a fi finalizat, existând înc necesitatea administrrii în continuarea a unui amplu probatoriu, care nu a putut fi abordat din cauze neimputabile celui prevenit, așa cum am artat și mai sus.
Curtea European a Drepturilor Omului s-a exprimat, cu valoare de principiu, c trecerea unui interval de timp de la data comiterii faptelor și de la cea a arestrii, permite instanțelor naționale, în funcție de particularitțile concrete ale cauzei, s trag concluzia c pericolul pentru ordinea public reprezentat de cercetarea inculpatului în stare de libertate, nu este actual, s-a estompat, diminuat prin trecerea timpului.
Potrivit art. 5 paragraful 3 din Convenția European a Drepturilor Omului "orice persoan arestat sau deținut, în condițiile prevzute de paragraful 1 lit. c din prezentul articol, trebuie adus de îndat înaintea unui judector sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuțiilor judiciare și are dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau eliberat În cursul procedurii." Una dintre garanțiile conținute de acest articol este dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau de a fi eliberat pe durata procedurii. Curtea European a Drepturilor Omului a precizat, principial, c "detenția preventiv trebuie s aib un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normal - și ea nu trebuie s se prelungeasc dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul c ea se va computa sau nu din pedeaps". în cauzele Labita contra Italiei, Neumeister contra Austriei și Stasaitis contra Lituaniei s-a artat c aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecrui caz, pentru a vedea în ce msur "exist indicii precise cu privire la un interes public real care, fr a fi adus atingere prezumției de nevinovție, are pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecrii în stare de libertate".
În condițiile trsturilor specifice ale acestui caz, evidențiate în încheierile precedente prin care s-a verificat legalitatea și temeinicia msurii arestrii preventive a inculpatului, instanța apreciaz c menținerea strii de detenție nu poate fi justificat întrucât nu exist indicii precise în sensul unei necesitți reale și de interes public, care în pofida prezumției de nevinovție, s prevaleze asupra regulilor privind libertatea individual.
Constatând c faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt cotate, în abstract, cu un grad ridicat de pericol social, instanța nu poate îns s nu observe împrejurrile concrete ale cauzei, relevate de actul de sesizare, din care reiese c inculpatul a traficat droguri de risc, doar pentru consum propriu și le-a vândut ori oferit numai unor investigatori sub acoperire, ori unor cunoștințe relativ apropiate, activitate consacrat în practica instanțelor din alte țri din Uniunea European sub denumirea generic de trafic "mrunt" de droguri.
La termenele anterioare, instanța a artat, în încheierile privind procedura verificrii legalitții și temeiniciei msurii arestrii preventive c, pentru însși protejarea inculpatului, consumator cronic de droguri, este necesar s fie menținut msura arestrii preventive, dat fiind c acesta a fost luat în evidența Agenției Naționale Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog C, propunându-i-se programe integrate de recuperare și consiliere antidrog, pentru care nu exista acordul scris al inculpatului. Aprarea a susținut c, inculpatului i s-a prezentat acordul tip, pentru semnare, înaintea termenului de judecat din data de 10.12.2008, ori acesta aprea ca fiind întocmit din data de 27.07.2008, cu toate c inculpatului nu i-a fost prezentat acest script pentru a-l semna. De la acea dat și pân în prezent, inculpatul nu a desfșurat nicio activitate susținut de, în sprijinul programului în care pare-se, cel puțin teoretic, a fost integrat. Aceast lips de intervenție a instituției abilitate în recuperarea inculpatului nu-i poate fi reproșat acestui a și starea de detenție în care acesta se gsește nu poate s se transforme pentru inculpat într-o pedeaps implicit și Într-un impediment la dezvoltarea unui program de dezintoxicare.
S-a apreciat c revocarea msurii arestrii preventive a inculpatului se impune și din considerente de echitate, unul din principiile generale de drept, în condițiile în care cellalt inculpat cercetat în cauz inițial în stare de arest, și anume inculpatul, a fost pus în libertate, în condițiile în care este cercetat pentru o infracțiune mai grav, cel puțin prin perspectiva limitelor de pedeaps, și are același regim de antecedenț penal cu cel al inculpatului, ambii fiind recidiviști.
În raport de cele mai sus susținute se reține c principiul echitții nu echivaleaz cu cel constituțional al egalitții cetțenilor în fața legii sau cel al egalitții de arme. desemneaz noțiunile de dreptate, neprtinire, cinste, omenie, justiție, conform Explicativ al Române. Prin urmare, principiul echitții își gsește aplicație atât în activitatea legiuitorului cât și în cea a organelor judiciare chemate s aplice dreptul. Din principiul echitții, invocat în raport de situațiile diferite în care au ajuns cei doi inculpați, deducem noțiunea de justiție, ca stare general ideal a societții, pentru asigurarea fiecrui subiect de drept în satisfacerea drepturilor și intereselor legitime decurgând din procedurile în care sunt prti.
În consecinț, în baza art. 139 al.2 rap. la art. l60 al.2 și 4 rap. la art.3002 Cod Procedur Penal instanta a admis cererea de revocare a msurii arestrii preventive luat faț de inculpatul, dispunând în consecint și punerea în libertate a acestui a, dac nu este arestat în alt cauz.
În temeiul art. 145 Cod Procedur Penal s-a luat faț de inculpatul msura obligrii de a nu prsi localitatea B fr încuviințarea instanței de judecat, pân la soluționarea definitiv a cauzei, msur prev. de art.145 Cod Procedur Penal, aceasta fiind în interesul justei soluționri a cauzei de faț, fiind îndeplinite toate condițiile impuse de acest text de lege.
Aprtorul inculpatului a solicitat instanței de judecat în subsidiar revocrii msurii arestrii preventive, s se procedeze în sensul înlocuirii msurii arestrii cu msura preventiv a obligrii de a nu prsi țara. S-a apreciat c în condițiile discutrii condițiilor art.139 alin.2 Cod procedur penal, când se impune a fi revocat o msur preventiv, nu se mai poate vorbi de înlocuirea arestrii cu alt msur preventiv, cele dou soluții fiind ireconciliante și fundamentate pe temeiuri diferite. Nimic nu poate împiedica îns instanța s ia o asemenea msur, subsidiar ca și gravitate celei a arestrii, mai ales când s-a pus în discuție prților eventualitatea înlocuirii uneia cu alta.
Întrucât în cauz sunt prezente condițiile impuse de art.145 Cod Procedur Penal, existând indicii și probe temeinice c s-au comis fapte prevzute de legea penal, așa cum am mai artat, instanța a luat faț de acest inculpat msura obligrii de a nu prsi localitatea de domiciliu, pân la soluționarea definitiv a cauzei. În aceeași ordine de idei, aprtorul inculpatului a solicitat înlocuirea msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi țara, îns raportat la pregtirea școlar a inculpatului, la personalitatea acestuia, la mediul în care triește și în care își desfșoar activitatea cotidian, credem c este mai oportun aplicarea msurii preventive a obligrii de a nu prsi localitatea de domiciliu.
Precizm c inculpatul locuiește în B-,.59, jud. B
Pe durata msurii obligrii de a nu prsi localitatea, inculpatul a fost obligat s respecte urmtoarele obligații:
a) s se prezinte la instanța de judecat ori de câte ori este chemat;
b) s se prezinte la Poliția mun. B, conform programului de
supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori este chemat;
c) s nu își schimbe locuința fr încuviințarea instanței de judecat;
d) s nu dețin, s nu foloseasc si s nu poarte nicio categorie de arme.
Instanța a impus inculpatului ca pe durata msurii obligrii de a nu prsi localitatea s respecte urmtoarele obligații:
- s nu se apropie de ceilalți inculpați cercetați în cauz, de martorii, și și s nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpatului c în caz de înclcare cu rea-credinț a msurilor sau a obligației ce îi revin, se va lua faț de acesta msura arestrii preventive.
În baza art. 192 al.3 Cod Procedur Penal cheltuielile judiciare avansate de stat au rmase în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotrâri, a declarat, în termen legal recurs, DIICOT Serviciul Teritorial Cluj, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinic și legal.
În motivarea recursul su, DIICOT Serviciul Teritorial Cluja învederat instanței c, nu se impunea punerea în libertate a inculpatul, subzistând în continuare temeiurile care au stat la baza lurii msurii preventive, raportat la pericol social deosebit de ridicat a faptelor comise dar și la persoana inculpatului care este recidivist, pedeapsa aplicat acestuia a fost tot pentru comiterea acestui gen de fapte, iar dup liberarea condiționat a sa inculpatul este cercetat în prezentul dosar.
Analizând hotrârea atacat, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrrilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține urmtoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecat, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Cluj, pentru svârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, în form continuat (12 acte materiale), prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.b Cod penal, constând în aceea c, în perioada ianuarie 2007 - martie 2008, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut, oferit, deținut și cultivat în același scop diferite cantitți de cannabis (peste 200 gr), semințe de cannabis și trei plante de cannabis.
Prima instanț, în mod corect a constat c, inculpatul se afl în stare de arest de mai bine de 11 luni, c în cauz este declanșat cercetarea judectoreasc, au fost verificate o serie de probe administrate în cursul urmririi penale, în baza principiului nemijlocirii, existând unele îndoieli cu privire la validitatea unor probe.
Jurisprudența CEDO admite posibilitatea de a li se recunoaște autoritților judiciare naționale o anumit marj de apreciere a dovezilor, deoarece ele se afl bine plasate s evalueze situația de fapt.
Raportat la cele de mai sus, la argumentele aduse de instanța de fond în considerentee hotrârii atacate, la termenul rezonabil definit de art.5 din CEDO, la faptul c, coinculpații sunt judecați în stare de libertate, în vederea respectrii principiului echitții, curtea apreciaz c soluția dat în cauz este una legal și temeinic.
Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefundat recursul declarat.
Va tabili în favoarea Baroului de avocați C, suma de 100 lei onorariu pentru aprtor din oficiu, ce se va plti din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare vor rmâne în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de DIICOT - SERVICIUL TERITORIAL CLUJ împotriva încheierii penale nr. din 23.02.2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 100 lei onorariu pentru aprtor din oficiu, ce se va plti din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare rmân în sarcina statului.
Dat și pronunțat în ședința public din 2 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI,
- - - - -
GREFIER
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Monica Rodina Luminița Hanzer
