Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1776/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 11426/2/2009
2810/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A II A PENAL
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENAL nr. 1776
Ședința public de la 04 decembrie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Leontina Cișmașiu
JUDECTOR - -
JUDECTOR - -
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONAL ANTICORUPȚIE, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de ctre PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONAL ANTICORUPȚIE, împotriva încheierii de ședinț din data de 03.12.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a II a Penal, în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public, a rspuns intimatul - inculpat, personal în stare de arest și asistat de avocați aleși, și, în baza împuternicirilor avocațiale nr. -/-, emise de Baroul Bucure ști - Cabinete individuale.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, dup care:
Constatând c, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedur Penal, trece la dezbateri.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de admiterea recursului, casarea încheierii de ședinț pe care o consider nelegal și netemeinic și pe fond, solicit s se mențin starea de arest preventiv a inculpatului, considerând c, sunt întrunite toate cerințele prevzute de lege, pentru menținerea acesteia. Solicit s se constate c, în mod greșit instanța de fond a revocat arestarea preventiv a inculpatului, având în vedere c nu au intervenit elemente sau temeiuri noi, nu a luat în considerare întinderea în timp a activitții infracționale, poziția nesincer avut de inculpat, cuantumul mare al sumei de bani pretinse și nu în ultimul rând, gravitatea și modalitatea de svârșire a infracțiunii. Pentru aceste considerente, solicit menținerea în continuare a strii de arest preventiv a inculpatului.
Avocat având cuvântul pentru intimatul - inculpat, solicit respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond, pe care, o consider legal și temeinic, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care are în îngrijire dou persoane în vârst de 95 și respectiv 87 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar persoana inculpatului nu prezint un pericol pentru ordinea public.
Avocat având cuvântul, solicit respingerea recursului declarat de Parchet și menținerea soluției instanței de fond, având în vedere c, inculpatul beneficiaz de prezumția de nevinovție, denunțtorul a fost arestat și el între timp, iar din circumstanțele personale ale inculpatului, nu reiese c acesta lsat în libertate, ar reprezenta un pericol pentru ordinea public.
Intimatul - inculpat având cuvântul, arat c este de acord cu cele expuse de ctre aprtorii si, solicitând s fie lsat în libertate.
CURTEA,
Cu privire la recursul penal de faț, constat urmtoarele:
Prin încheierea de ședinț din data de 3.12.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a II-a Penal în dosarul nr-, în baza art. 3002și art. 160 alin. 2 Cod procedur penal a dispus revocarea msurii arestrii preventive a inic. și a dispus punerea în libertate a acestuia dac nu este arestat în alt cauz și a respins ca neîntemeiat cererea inculpatului de înlocuire a msurii arestrii preventive.
Pentru a dispune astfel prima instanț a reținut c, prin rechizitoriul nr. 139/P/2009 din data de 28.08.2009 emis de Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție-Direcția Național Anticorupție, inculpatul a fost trimis în judecat pentru svârșirea infracțiunii de trafic de influenț prev. de ari. 257 Cp. rap. la ari 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificrile și completrile ulterioare).
În fapt, s-a reținut c în ziua de 19.06.2009, inculpatul a pretins de la denunțtorul suma de 50.000 euro, promițându-i c în schimb va interveni pe lâng - primar al comunei Adunații pentru ca acesta în virtutea atribuțiilor de serviciu, inclusiv cele referitoare la calitatea de președinte al comisiei locale de aplicare a Legii 18/1991, s-l pun în posesie cu suprafețele de teren asupra crora i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentința nr. 312 din 23.01.2007 pronunțat de Judec toria Giurgiu în dosarul nr-, definitiv prin decizia civil nr. 633 din 21. 11. 2007 Tribunalului Giurgiu și s-i aprobe schimbul unui teren proprietate personal cu un altul aflat în administrarea Primriei Adunații -, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influenț prev. de art. 257 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificrile și completrile ulterioare).
Prin încheierea de la data de 20.08.2009, pronunțat în dosarul nr-, Tribunalul Bucure ști Secția a II-a Penal a dispus luarea msurii arestrii preventive faț de inculpatul, pe o perioada de 29 zile, reținându-se c sunt îndeplinite condițiile prevzute de art.143 Cp.p. și art. 148 lit.f
C.P.P.Astfel, cum rezulta din dispozițiile art. 136.C.P.P. masurile preventive, intre cea de la alin 1 lit d C.P.P. se înscrie si msura arestrii preventive urmresc asigurarea bunei desfșurri a procesului penal, in vederea realizrii scopului prev de art 1 din același cod. Reprezentând o excepție de la regula de baza a desfșurrii procesului penal in stare de liberate, legea procesual penala a reglementat riguros si limitele, condițiile pentru luarea si menținerea masurilor preventive, garantând astfel dreptul individului la libertate.
Totodat, la aprecierea masurilor preventive, privative sau restrictive de libertate trebuie avute in vedere atât dispozițiile interne, cat si dispozițiile reglementrilor internaționale care garanteaz drepturile persoanelor, întrucât potrivit art 11 alin 2 din Constituția României, tratatele ratificate de Parlament, conform legii, fac parte din dreptul intern, aplicându-se cu prioritate in caz de neconcordanta (art. 20 alin 2 din Convenție), cu excepția situațiilor in care reglementrile interne sunt mai favorabile.
Dispozițiile Convenției pentru Aprarea Drepturilor Omului si Libertților Fundamentale (CEDO) sunt direct aplicabile in România, convenția fiind ratificata de România prin Legea 30/ 1995, in vigoare începând cu date de 21.05.1994
În concluzie, la analiza msurii arestrii preventive, instanța este obligata sa analizeze normele interne in strânsa legtura cu reglementrile la care am referire (internaționale).
Concluzia ca lsarea in libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publica si ca se impune menținerea acesteia trebuie sa se întemeieze pe convingerea magistratului ca aceste liber va comite fapte penale, va fugi sau se va ascunde ori va încerca sa zdrniceasc aflarea adevrului prin influențarea vreunui martor, expert, distrugerea sau alterarea mijloacelor de proba, elemente ce nu au fost dovedite in niciun fel.
Astfel, conduita anterioara buna a inculpatului concretizata in lipsa antecedentelor penale, faptul ca provine dintr-o familie organizata si își asigura existenta din venituri obținute licit si nu în ultimul rând faptul ca a fost finalizata urmrirea penala sunt tot atâtea argumente care conduc la concluzia ca msura arestrii preventive nu se mai justifica in cauza.
Astfel, analizând temeiurile de drept avute in vedere la luarea msurii arestrii preventive instanța constata ca pericolul pentru ordinea publica trebuie constatat in concret si dovedit prin probe, neputând fi prezumat pornind de la gravitatea faptei, reflectata in limitele de pedeapsa prevzuta de lege.
De altfel, chiar daca detenția preventiva inițiala s-ar putea justifica prin necesitatea protejrii opiniei publice, un astfel de temei își produce efectele doar pe un termen limitat, fiind necesar a se demonstra ca punerea libertate ar tulbura in mod real ordinea publica, menținerea msurii fiind legitima doar atâta timp cat ordinea publica este efectiv amenințata, continuarea privrii de liberate neputând fi folosita ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea (cauze. Franței/26.06.1991).
De astfel, CEDO a precizat înc din 1968 (cauza Wenehoff Germaniei din 27.06.1998) care este principiul general in aceasta materie: "detenția preventiva trebuie sa aib un caracter excepțional, starea de libertate fiind cea normala - si ea nu trebuie sa se prelungeasc dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul ca se imputa sau nu din pedeapsa. Aprecierea limitelor rezonabile de luare a detenției privative se face luându-se in considerare circumstanțele concrete ale fiecrui caz, pentru a se vedea in ce msura " exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fr a fi adusa atingere prezumției de nevinovție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecații în stare de libertate (CEDO Labita, llatia/6.04.2000)
In condițiile in care nu exista niciun fel de date care sa ateste riscul sustragerii de la procedurile penale, risc ce nu poate fi msurat numai prin raportare la severitatea pedepsei pe care o risca inculpatul in caz de condamnare si, în egala msura, nu exista nici dovezi in sensul exercitrii de presiuni din partea inculpatului asupra martorilor sau al unor date privitoare la riscul svârșirii unei noi infracțiuni si luând in considerare factorii legați de personalitatea inculpatului, moralitatea sa, domiciliul, profesia, resursele sale financiare, legturile acestuia cu familia instanța privește ca inadecvata msura menținerii arestrii preventive.
Ca atare, in considerare acelor expuse, in temeiul art. 3002si art. 160 alin. 2.C.P.P. a dispus revocarea arestrii preventive si punerea in libertate a inculpatului, daca nu este arestat sau arestat in alta cauza.
Raportat la acestea si fata de împrejurarea ca nu au aprut temeiuri noi, ci dimpotriv cele existente la momentul lurii arestrii preventive nu mai subzist, va respinge ca neîntemeiata cererea de înlocuire a msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu parași localitatea.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - criticând-o ca fiind netemeinic, motivând c instanța de fond, în mod greșit a revocat msura arestrii preventive a inculpatului, întrucât nu au intervenit elemente sau temeiuri noi și nu s-a avut în vedere circumstanțele reale în care acesta a svârșit infracțiunea, cuantumul mare al sumei pretinse.
Curtea examinând încheierea recurat pe baza materialului probator din dosar constat fondat recursul.
La data de 20.08.2009 împotriva inc. s-a luat msura arestrii preventive în condițiile art. 143 Cod procedur penal și art. 148 lit. f Cod procedur penal, printr-o hotrâre judectoreasc definitiv, msur preventiv prelungit ulterior în cauz în mod legal.
Inculpatul a fost trimis în judecat în stare de arest preventiv, pentru svârșirea infracțiunii reținut în sarcina sa, art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și în cursul cercetrii judectorești se constat din lucrrile dosarului c, temeiurile care au determinat arestarea preventiv, art. 148 lit. f Cod procedur penal, inculpatul a svârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și exist probe Cod penal lsarea sa în libertate prezint pericol concret pentru ordinea public nu au încetat în cauza de faț.
Conduita anterioar bun a inculpatului concretizat în lipsa antecedentelor penale, faptul c provine dintr-o familie organizat și își asigura existența din venituri obținute licit nu pot constitui elemente care s justifice temeinicia revocrii msurii arestrii preventive, aceste elemente s-au avut în vedere și la momentul lurii acestei msuri și au existat pe tot parcursul procesului penal pân în prezent și se vor avea în vedere doar la individualizarea pedepsei dac se va dispune condamnarea inculpatului.
În raport de data arestrii preventive a inculpatului 20.08.2009 și data pronunțrii încheierii recurate 3.12.2009 nu se poate susține c aceast msur preventiv a fost prelungit peste limite rezonabile avându-se în vedere și gravitatea faptei pentru care inculpatul este judecat și conduita sa nesincer pân în prezent.
Ca urmare, Curtea constat c în speța de faț, temeiurile care au determinat arestarea preventiv a inculpatului nu au încetat și pentru a se asigura buna desfșurare a procesului penal, acestea impun în continuare privarea de libertate a acestuia, în cauz fiind îndeplinite cerințele art. 160 (3) Cod procedur penal.
Pentru aceste considerente recursul urmeaz a fi admis în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedur penal se va casa în parte încheierea recurat și rejudecând.
În baza art. 3002raportat la art. 160 Cod procedur penal se va constata legalitatea și temeinicia arestrii preventive a inc. și se va menține starea de arest preventiv a acestuia.
Vzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedur penal;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul Parchetului de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Național Anticorupție formulat împotriva încheierii de ședinț din 03.12.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști Secția a II a Penal în dosarul -.
Caseaz, în parte, încheierea recurat și rejudecând:
În temeiul art.300/2 rap. la art.l60/b constat C.P.P. legalitatea și temeinicia arestrii preventive a inculpatului.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului.
Cheltuielile judiciare rmân în sarcina statului.
Definitiva.
Pronunțat în ședinț public azi, 04.12.2009.
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE JUDECTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-12.01.2010
Președinte:Leontina CișmașiuJudecători:Leontina Cișmașiu, Petre Popescu, Florică Duță
