Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 225/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(291/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 225/R
Ședința publică de la data de 10 Februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile
JUDECĂTOR 3: Daniel
GREFIER -
.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GIURGIU, împotriva încheierii de ședință din data de 04 februarie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL GIURGIU - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde intimatul în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care,
Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea recursului declarat de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU, casarea în parte a încheierii recurate și pe fond, în temeiul art. 300/2 rap. la art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Consideră că în prezenta cauză nu s-au schimbat temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestuia, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat, iar aspectul constatat de instanța de fond relevat în urma cercetării judecătorești, nu este suficient pentru a conduce la concluzia că inculpatul nu ar fi săvârșit infracțiunea menționată în actul de sesizare, sau că nu ar mai exista indicii sau probe de vinovăție. Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat, reținându-se că la data de 28.06.2008 a aplicat părții vătămate o lovitură cu un în zona spatelui. Prin efectuarea unei expertize medico - legal s-a constatat că partea vătămată prezenta mai multe plăgi înjunghiate în zona spatelui, menționându-se totodată că aceste plăgi ar fi putut fi produse, prin lovire cu corpuri dure, tăietor înțepătoare (posibil cuțit, topor), lovire de și cu corpuri dure, leziunile constatate punându-i victimei viața în primejdie. În cursul cercetării judecătorești, acest raport de expertiză medico - legală a fost avizat, Comisa menționând însă, în mod expres, că leziunile care au fost verificare nu au fost produse prin lovire cu topor, astfel cum s-a reținut de către procuror ci, prezintă aspectele unor leziuni produse cu cuțitul.
În raport de împrejurarea că este cert că inculpatul a aplicat o lovitură cu un obiect contondent, până la acest moment caracteristicile fizice ale obiectului fiind ale unui topor, nu ale unui băț, astfel cum susține inculpatul, și față de modalitatea de săvârșire a faptei, urmărire produse și constatate asupra sănătății părți vătămate, consideră că, mențiunea din avizul Comisiei de Avizare și Control de pe lângă L, nu constituie o împrejurare nouă de natură să conducă la concluzia că nu s-ar mai menține temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului.
Apărătorul intimatului inculpat, după ce a luat legătura cu acesta, apreciază că, atât timp cât există dubii cu privire la modalitatea de săvârșire a infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat, și nu există probe clare privind săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat ci, eventual de complicitate la omor, în mod corect instanța de fond a apreciat că probatoriul administrat în cursul cercetării judecătorești nu mai relevă aspectele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și a dispus revocarea acesteia cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
Față de cele susținute, solicită respingerea recursului Parchetului, ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate, ca fiind legală și temeinică.
În ultimul cuvânt, intimatul inculpat, arată că a fost un accident, nu a avut decât un băț asupra sa cu care s-a apărat, are cinci copii minori în întreținere și solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 4.02.2009, pronunțată de TRIBUNALUL GIURGIU în dosarul nr-, în baza art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a constatat lealitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și, născut la 11.06.1946, CNP - și s-a menținut arestarea preventivă a acestuia.
În baza art. 3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus revocarea arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și, născut la 26.03.1971, CNP -.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în cursul judecății au fost audiați inculpații, partea vătămată și martorii, și.
Inculpatul Gar ecunoscut în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, recunoaștere ce s-a coroborat cu celelalte probe administrate până în prezent.
In ceea ce-l privește pe inculpatul, prima instanță a arătat că acesta nu a recunoscut comiterea faptei nici în cursul urmăriri penale, nici în cursul cercetării judecătorești, susținând că nu l-a lovit pe partea vătămată.
Partea vătămată a declarat în fața instanței, că nu a fost lovit de G, ci a fost lovit cu grebla în spate de către, cu cuțitul, în omoplat de către, iar cu ul a fost lovit de către, în spate, în zona plămânului stâng.
Prima instanță, a mai arătat că martorii, și au declarat că l-a lovit cu un topor () pe. Martorii, și au învederat instanței că l-a lovit cu cuțitul pe, în timp ce martorul a susținut că numitul G l-a lovit cu cuțitul pe partea vătămată.
Martorul a declarat că l-a văzut pe inculpatul G cu un cuțit în mână, dar nu a văzut dacă acesta l-a lovit pe.
De asemenea, martorii, și au susținut că nu au văzut la inculpatul vreun topor sau și nici nu l-au văzut lovindu-l pe, dar au văzut că inculpatul G, fie 1-a lovit cu cuțitul pe, fie că avea un cuțit în mână.
Prin încheierea de ședință din 18 decembrie 2008, în temeiul art.15 alin.1 lit. coroborat cu art.25 alin.1 lit.a din OG. nr. 1/2000, prima instanță a dispus trimiterea la INML " Minovici" B spre analizare și avizare raportul medico-legal nr. 264//II/2008 întocmit de G, din care rezultă cănumitul prezintă leziunitraumatice corporale ce pot data din 28.06.2008, care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure tăietor-înțepătoare (posibil cuțit, topor) și lovire cu și de corpuri dure și planuri dure, leziuni ce necesită 17-19 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și i-au pus în primejdie viața, interesând în mod deosebit dacă există leziuni produse cu lovituri de topor.
Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML B, întrunită în ședința din 07.01.2009 a aprobat Raportul medico-legal nr. 264/E/H/2008 întocmit la SJML G și privind pe, cu precizarea ca leziunile descrise aucaracteristicile unor leziuni fizice produse prin lovire cu corp tăietor - înțepător, respectiv cuțit, fără a fi descrise alte leziuni tipice producerii cu obiect tăietor - despicător tip topor( aviz nr.E2/14942/2008 din 14.01.2009).
Față de cele reținute mai sus și analizând materialul probator administrat până în prezent prin prisma dispozițiilor legale menționate, tribunalul a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive față de inculpatul impun în continuare privarea de libertate a inculpatului De asemenea, pericolul concret pentru ordinea publică se menține în ceea ce îl privește pe inculpatul G având în vedere că prin modul în care a săvârșit faptele inculpatul s-a produs o stare de temere și insecuritate în comunitatea din care provine.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că probatoriul administrat în cursul cercetării judecătorești nu mai relevă aspectele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive întrucât Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML B, prin avizul nr.E2/14942/2008 din 14.01.2009 a aprobat Raportul medico-legal nr. 264/E/II/2008 întocmit la SJML G și privind pe, cu precizarea că leziunile descrise au caracteristicile unor leziuni fizice produse prin lovire cu corp tăietor - înțepător, respectiv cuțit, fără a fi descrise alte leziuni tipice producerii cu obiect tăietor - despicător tip topor și ca atare, instanța apreciază că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, ceea ce impune, conform art. 160 lin.2 Cod procedură penală, revocarea arestării preventive luată față de inculpatul, declarațiile martorilor care au susținut că acesta l-a lovit cu un topor sau pe nemaifiind confirmate de actele medicale (avizul nr.E2/14942/2008).
Curtea, analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, apreciază calea de atac ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
Prima instanță, după o enumerare și analiză exhaustivă a declarațiilor martorilor în acuzare privitoare la inculpatul, care atestă că acesta avea asupra sa un topor cu care l-a lovit în spate pe partea vătămată, invocând exclusiv avizul Comisiei IML, ajunge la concluzia că acest din urmă înscris situația de fapt dedusă din ansamblul probatoriului. Prima instanță susține că declarațiile martorilor nu sunt "confirmate" de avizul E-.
Curtea apreciază că acest silogism juridic este departe de a fi riguros și, în plus, poate genera incidența art.47 alin 2 Cod procedură penală.
Astfel, declarațiile martorilor indicați de prima instanță, și (94, 99, 100), dar și martorii (98) sau (96), se coroborează cu declarațiile părții vătămate (50) precum și cu concluziile expertizei medico-legale efectuate la data de 30.06.2008 (la două zile de la agresiune).
Mediul specialist atestă în urma unei analizeex propiis sensibusa leziunilor prezentate de partea vătămată că acestea au putut fi produse cu corpuri dure tăietor-înțepătoare (posibil cuțit, topor) și prin lovire cu și de corpuri dure.
Se constată astfel că această expertiză medico-legală atestă și confirmă aspectele rezultate din analiza declarațiilor menționate, ale părții vătămate și martorilor care se referă la lovirea părții vătămate cu cuțit, topor și cu un băț.
Conținutul avizului întocmit la 14.01.2009 aprobă expertiza medico-legală cu sublinierea faptului că aceasta "nu descrie leziuni tipice produse cu obiect tăietor-despicător tip topor"
Această critică a conținutul raportului de expertiză nu este aptă, în această fază procesuală cel puțin, să conducă la înlăturarea mijloacelor de probă ce furnizează informații din care rezultă că inculpatul a lovit partea vătămată în spate cu toporul, si, implicit, la reținerea modificării datelor ce au condus la luarea măsurii preventive.
Este cert din probatoriul administrat că inculpatul a participat la acțiunile îndreptate împotriva părții vătămate, concretizate în leziuni ce i-au pus viața în primejdie, urmând a se determina forma sa de participație și contribuția sa efectivă cu consecințe asupra încadrării juridice. Instanța de fond urmează a obține avizul comisiei superioare IML și a administra, astfel cum rezultă din cuprinsul ultimei încheieri, proba cu martori pentru a putea concluziona cu privire la aceste aspecte.
Ca urmare, subliniind încă dată că simplul aviz al Comisiei de avizare nu are forța juridică sau probantă aptă să înlăture un ansamblu probator ca cel arătat, constând în declarații multiple și coroborate de martori și parte vătămată, în general, iar, în particular, faptul că acesta nici nu își propune acest aspect, ci doar subliniază o lacună ce ține de modalitatea de redactare și motivare a considerentelor raportului medico-legal, Curtea apreciază că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive se mențin și în prezent și impun, în continuare, privarea de libertate.
În ceea ce privește întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, Curtea reține că indubitabil maximul special pentru infracțiunea cercetată este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică rezidă din pluralitatea de infractori, urmarea produsă, rezonanța activității infracționale asupra colectivității din care părțile fac parte și asupra opiniei publice, în general.
În concluzie, în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul declarat, va casa în parte încheierea recurată și va proceda la rejudecare în sensul menționat anterior.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU. Casează, în parte, încheierea de ședință din 4.02.2009 pronunțată de TRIBUNALUL GIURGIU și în fond, rejudecând, menține starea de arest a inculpatului.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /12.02.2009
Dact. AL 2 ex./13.02.2009
Președinte:Niculina AlexandruJudecători:Niculina Alexandru, Francisca Maria Vasile, Daniel
