Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 239/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
COMPLET SPECIALIZAT PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR- DECIZIE NR. 239/R/MF
Ședința publică din 16 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
Președinte: dr.- -- președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii de ședință din 15 aprilie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat:
Intimații inculpați, asistat de avocat ales, asistat de avocat ales A și, asistat de avocat ales și asistat de avocat ales, în baza delegațiilor de la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit art. 172 al. 7 Cod Procedură penală, s- a permis apărătorilor să ia legătura cu inculpații.
, A, și, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile.
Procurorul având cuvântul, precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Procurorul având cuvântul, expune motivele de recurs invocate în scris, arătând că în mod netemeinc instanța de fond a apreciat că temeiurile ce au condus la luarea măsurii arestării preventive au încetat odată cu trimiterea în judecată a inculpaților și investirea instanței de fond prin actul de inculpare.
Față de complexitatea și gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, pericolul real concret față de activitatea infracțională subzistă, iar prin lăsarea în libertate se crează premisele că inculpații vor continua acestă activitatea și vor încerca să influiențeze martorii și ar împiedica buna desfășurare a procesului.
Instanța de fond a avut în vedere numai criterii ce țin de circumstanțele personale ale inculpaților, ori acestea urmează să fie avute în vedere la individualizarea pedepselor.
Având în vedere gravitatea faptelor, pericolul social concret, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii, constatarea legalității măsurii arestării preventive și menținerea acesteia, întrucât nu au încetat motivele avute în vedere la luarea acestei măsurii.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Inculpatul a recunoscut fapta, se află la prima abatere și nu se poate merge pe premiza că prin lăsarea în libertate ar mai comite alte infracțiuni, sau că ar influiența martorii.
Inculpatul a fost racolator, nu a folosit mijloace informatice, este singurul copil la părinți, este student în anul II și părinții vor avea mai multă grije de el.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul inculpat, pune concluzii de respingere a recursului declarat de parchet și menținerea încheierii instanței de fond ca leglă și temeinică.
Recursul a fost motivat pe faptul că prin lăsarea în libertate ar influiența martorii și ar împiedica buna desfășurare a procesului.
Această motivare nu poate fi reținută, având în vedere că inculpatul a recunoscut fapta, a dat mai multe detalii decât martorii, iar convorbirile telefonice care constituie probe, nu mai pot fi modificate.
Nu se poate reține nici că este o cauză complexă, având în vedere că într-o lună deja s-a definitivat cercetarea penală.
Dispozițiile art. 136 al. ultim prezintă o seamă de criterii pe care judecătorul le are în vedere la luarea unei măsuri, printre care și circumstanțele personale. Inculpatul este la prima abatere, era subofițer la pompier și a avut o conduită bună în societate.
Cele 30 de zile cât a fost arestat sunt suficiente pentru a conștietiza ceea ce a făcut.
Părțile vătămate sunt persoane străine, ceeea ce ar duce la o perioadă mai mare pentru soluționarea cauzei și nu se mai justifică menținerea arestării.
Pe latura civilă, s-a luat măsura aplicării sechestrului pe bunurile proprii ale inculpatului.
Avocat A, având cuvântul pentru intimatul inculpat, pune concluzii de respingere a recursului și menținerea încheierii instanței de fond ca legală și temeinică.
În cauză nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, inculpatul a recunoscut faptele și deci nu mai are cum să influiențeze probele sau cercetarea penală.
Nu se poate reține nici pericolul social, întrucât prin lăsarea în libertate nu ar mai comite fapte de natură penală.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul inculpat, pune concluzii de respingere a recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Inculpatul este tânăr, are 21 ani, este la prima abatere, urma să fie încadrat la subofițer și este o certitudine că nu va mai comite astfel de fapte.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, pune copncluzii de respingere a recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării.
Inculpatul este student pe ultimul an, are de susținut licența, nu se mai poate reține că prezintă pericol social.
Recurenții inculpați având pe rând ultimul cuvânt potrivit art. 38513al. ultim:
, recunoaște și regretă fapta, solicită să fie judecat în stare de libertate pentru că este student la Facultatea Finanțe Bănci;
, recunoaște fapta, o regretă și solicită să fie judecat în stare de libertate;
recunoaște, regretă fapta și cere să fie judecat în stare de libertate. A fost ofițer la pompieri;
, recunoaște și regretă fapta, solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea camerei de consiliu din 15 aprilie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul penal nr-, a fost revocată măsura arestării preventive a inculpaților, și.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că prin rechizitoriul nr.6/D/P/2007, din 11 aprilie 2008, întocmit de Ministerul Public - Biroul Teritorial Argeș, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv inculpații, și, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2004 și art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 și art.33 lit.a din Codul penal.
Verificând în camera de consiliu, potrivit art.300/1 alin.1 Cod pr.penală, tribunalul apreciat că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, întrucât urmărirea penală s-a finalizat, a fost emis rechizitoriu iar inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată, fiind exclusă posibilitatea ca aceștia să zădărnicească aflarea adevărului sau să influențeze martorii ori să distrugă probele. In plus, în motivarea încheierii instanța a subliniat și faptul că anterior luării măsurii preventive față de inculpați, aceștia erau încadrați în muncă ori într-o formă de învățământ mediu sau superior și că provin din familii organizate și nu au antecedente penale.
Impotriva acestei încheieri, pentru fiecare inculpat în parte, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘa formulat recurs, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținându-se că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, arătând că aceștia, în cazul lăsării lor în libertate, prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recursurile sunt fondate pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că prin rechizitoriul nr.6/D/P/2007 din 11 aprilie 2008, al A, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, cei 4 inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 și art.49 din Legea nr.161/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.33 lit.a Cod penal.
Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală, se reține că inculpații, la începutul anului 2006, au constituit un grup infracțional organizat, bine structurat și au acționat în mod coordonat până la sfârșitul verii anului 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp, săvârșind fapte de fraudă informatică.
Procedând în acest fel, inculpații au cauzat prejudicii patrimoniale unui număr de 25 părți vătămate - cetățeni străini, prin introducerea și modificarea datelor informatice în scopul de a obține beneficii materiale pentru ei și pentru alți coinculpați, care i-au ajutat la săvârșirea acestor fapte, inclusiv licitații fictive pe internet prin intermediul unor magazine virtuale.
Măsura arestării preventive a inculpaților s-a luat constatându-se îndeplinite condițiile prevăzute în art.143 Cod pr.penală, respectiv existența indicilor temeinice că aceștia au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, precum și cazul prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru presupusele fapte săvârșite de inculpați este mai mare de 4 ani și lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Această din urmă condiție este îndeplinită întrucât durata în timp a activității infracțională, presupus desfășurată de inculpați, caracterul organizat al acesteia, justifică că lăsarea acestora în libertate pe durata procesului penal, este de natură să prezinte pericol concret pentru ordinea publică, fiind predictibil un sentiment de insecuritate în opinia publică, generat de rezonanța negativă a faptului că punerea în libertate a persoanelor bănuite de săvârșirea faptelor în discuție, sunt judecați în stare de libertate.
Este tot atât de adevărat că inculpații nu au antecedente penale și că provin din familii organizate, însă, toate aceste date, în raport cu modalitatea în care se presupune că au organizat, coordonat și comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, nu sunt de natură să înlăture existența pericolului concret pentru ordinea publică, atâta timp cât nu au putut să împiedice săvârșirea presupuselor fapte.
Ca urmare acestui fapt, urmează ca în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, să se admită recursurile parchetului, să se caseze încheierea iar, pe fond, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii de ședință din 15 aprilie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul nr-.
Casează încheierea atacată și, pe fond, în temeiul art. 300/1 al. 1 și 3 Cod procedură penală, constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, și, aflați în Arestul A și menține această măsură.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 aprilie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.4
Jud.fond
17 aprilie 2008
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Marioara Dumitru
