Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 77/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 77/R/2009
Ședința publică din data de 5 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Șortan judecător
JUDECĂTORI: Monica Șortan, Săndel Macavei Chitidean Valentin
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinarerecursul declarat de către DIICOT - Biroul Teritorial Sălaj împotriva încheierii penale din data de 28 ianuarie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, cauza privind pe inculpata ( născută ) trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, art. 329 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorii aleși ai inculpatei, av. A și R, ambii cu delegații avocațiale la dosar, lipsă fiind inculpata ( născută ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentanta Parchetului în temeiul art. 385 pct. 2 lit. c pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere motivele de recurs prev. de art. 385/15 pct. 2 lit. c pr.pen. respectiv nulitatea încheierii de ședință din data de 28 ianuarie 2009 referitoare la publicitatea ședinței de judecată.
Constată că instanța de fond a dispus revocarea măsurii arestului preventiv în ședință nepublică, arătând în practica că s-a declarat ședință nepublică datorită obiectului cauzei. Solicită a se avea în vedere că, conform dispozițiilor procedurale, publicitatea ședinței de judecată este regula și nepublicitatea ședinței este excepția. În cauză nu sunt cercetați inculpați minori, dispozițiile art. 94 din Legea nr. 678/2001 nefiind aplicabile și nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 290 alin. 2 și 3.pr.pen. sau art. 25 din Legea nr. 678/2001, întrucât se poate declara ședință secretă la solicitarea părților vătămate, care nu au formulat o astfel de cerere, iar instanța trebuie să arate care sunt motivele pentru care se solicită ședință secretă și dacă sunt valabile pentru tot parcursul cauzei. În aceste condiții, apreciază că instanța de control nu poate verifica în ce temei legal a soluționat instanța de fond această cerere în ședință nepublică. Având în vedere că publicitatea ședinței de judecată în caz de nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Apărătorul inculpatei ( născută ), av. A, față de motivele de recurs apreciază că există două posibilități. Prima posibilitate ar fi aceea de a se solicita înregistrările ședinței de judecată din data de 28 ianuarie 2009, raportat la dispozițiile art. 24, 25 din Legea nr. 678/2001, deoarece a fost personal prezent în fața instanței de fond și părțile vătămate au fost cele care au solicitat, la întrebarea instanței de judecată, declararea ședinței nepublice. Apărătorul inculpatei ( născută ), av. R, solicită a se avea în vedere că cea de-a doua variantă este verificarea încheierilor de la Tribunalul Sălaj unde s-a declarat ședință nepublică, pentru a se verifica dacă instanța nu a dispus caracterul nepublic pe întreg parcursul procesului penal, cu mențiunea că acest lucru s-a pus în discuție.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului de fond, constată că la termenul de judecată din data de 26 noiembrie 2008 - fila 42 dosar de fond, procurorul a fost cel care a solicitat ședință nepublică având în vedere obiectul cauzei, iar apărătorii inculpatei nu s-au opus și instanța de fond, conform dispozițiilor art. 290 alin. 1 admis cererea, dispunând ședință nepublică. Curtea constată că la toate termenele de judecată din fața instanței de fond s-a procedat în aceeași manieră. Față de aceste împrejurări instanța se consideră pe deplin lămurită, astfel că nu se vor solicita înregistrările audio-video de la Tribunalul Sălaj.
Apărătorul inculpatei ( născută ), av. A solicită respingerea excepției ridicată în cauză, apreciind încheierea Tribunalului Sălaj ca fiind dată cu respectarea cerințelor procedural legale.
Apărătorul inculpatei ( născută ), av. R, apreciază că instanța de fond a înțeles să declare ședință nepublică pe tot parcursul cercetărilor, iar conform art. 25 din Legea nr. 678/2001 părțile vătămate sunt cele care solicită declararea ședinței nepublice și nu procurorul. În opinia sa în contextul în care părțile vătămate au fost prezente, procurorul s-a făcut reprezentantul sau purtătorul de cuvânt al acestora.
Reprezentanta Parchetului arată că în principal își menține concluziile raportat și la faptul că obiectul cauzei este revocarea măsurii arestului preventiv.
În subsidiar, dacă se trece peste excepția invocată, arată că susține motivele scrise de recurs, așa cum acestea au fost formulate.
Apărătorul inculpatei ( născută ), av. A, solicită respingerea recursului, menținerea încheierii penale atacate, prin care s-a dispus revocarea mandatului de arestare preventivă conform art. 139 alin. 2.pr.pen. întrucât instanța din oficiu sau la cererea părților, când sesizează o nelegalitate trebuie să se pronunțe pe starea de arest. Consideră că încheierea atacată împărtășește punctul de vedere al apărătorilor în sensul că inculpata de la momentul declanșării procedurilor nu a avut parte de un proces echitabil. Astfel, propunerea de arestare preventivă și încheierea prin care s-a dispus arestarea, raportat la nelegala citare a inculpatei atrage nulitatea încheierii, conform art. 197 alin. 1-4.pr.pen. impunându-se revocarea măsurii preventiv, deoarece conform art. 197 alin. 2.pr.pen. s-a nerespectat dreptul la apărare al inculpatei. Din dosarul de urmărire penală rezultă că urmărirea penală se începe pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 în iunie 2005, iar singurele proceduri de citare cu inculpata din întreg dosarul de urmărire penală sunt cele de la filele 24, 34 și 37. Astfel, la data de 14 octombrie 2005 se întocmește un proces verbal de căutare de către polițiștii DIICOT - fila 24, prin care organele de urmărire penală,sesizate fiind de procurori să o aducă pe inculpată de la domiciliu din T, constată că aceasta nu a locuit niciodată la adresa indicată de procuror, respectiv T,-,. E,. 4, jud. T, ci în T,-1,. E,. 4, jud. Mai mult, începând cu 1992 inculpata a părăsit teritoriului României și din 1993 are domiciliu în Austria. La data de 25 noiembrie 2005 procurorul a formulat propunerea de arestare preventivă a inculpatei, pronunțându-se în acest sens de către Tribunalul Sălajo încheiere, prin care se apreciază legal îndeplinită procedura de citare, menținându-se adresa din T,-,. E,. 4, jud.
Constată că în motivele scrise Parchetul arată că la fila 27 Biroul de Evidență Informatizată a Persoanei T precizează, printr-o adresă, care este domiciliul corect al inculpatei, respectiv T,-1,. E,. 4, jud. T, adresa fiind datată 20 octombrie 2005. În condițiile în care procurorul cunoștea încă de la data de 14 octombrie 2005 că adresa inculpatei este greșită, solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 177 alin. 4.pr.pen. care la acea dată erau în vigoare și conform cărora în cazul învinuiților sau inculpaților cărora nu li se cunoaște adresa se citează prin afișare la Consiliul Local. La filele 39, 40 dosar de urmărire penală se află ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de proxenetism, iar pe această ordonanță apare adresa corectă, iar ulterior pentru emiterea mandatului european de arestare se reține adresa de domiciliu corectă. În aceste condiții, apreciază că nu se poate invoca propria culpă cât timp exista dovada greșitei citări de la o altă adresă. Solicită a se avea în vedere fila 13 deciziei penale nr. 94/A/2008 de admitere a apelului, unde se reține că procedura de citare cu inculpata din data de 24 octombrie 2005 era viciată, iar mandatul european se emite la o lună de zile, precum și dispozițiile art. 6 paragraf 3 din CEDO.
Pentru aceste motive, prin hotărârea care se va pronunța azi, solicită a se îndrepta ilegalitățile din dosar, având în vedere și că în motivele scrise de recurs se reține că organele de urmărire penală au solicitat arestarea în lipsă arătând că inculpata se sustrage. Raportat la acest aspect, deși la data formulării propunerii de arestare preventivă temeiul prev. de art. 148 lit. a pr.pen. era în vigoare, procurorul a solicitat arestarea inculpatei în baza art. 148 lit. h ( actualmente f ) pr.pen. neexistând dovezi că s-a sustras. Solicită menținerea în integralitate a încheierii atacate, revocarea măsurii arestului preventiv și revocarea mandatului european de arestare.
Apărătorul inculpatei ( născută ), av. R, apreciază că obligația organelor de urmărire penală de citare a inculpatei este un component al dreptului la apărare; procedura de citare fiind viciată înseamnă că și dreptul la apărare a fost viciat. Conform art. 177 alin. 4.pr.pen. - în vigoare la acea dată, dacă inculpata ar fi fost citată prin afișare la Consiliul Local procedura de citare ar fi fost acoperită, deși dacă se cunoștea că aceasta domiciliază în străinătate exista posibilitatea unei comisii rogatorii. Dacă și mandatul de arestare cuprinde o adresă greșită, deși la acea dată se cunoștea adresa corectă, solicită a stabili că procedura de citare este viciată și astfel mandatul european este lovit de nulitate. În măsura în care se va constata că mandatul de arestare național este nul, pe cale de consecință solicită a se constata că și mandatul european de arestare este nul. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii penale atacate.
CURTEA
Prin încheierea elaborată în ședință nepublică la data de 28 ianuarie 2009 de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr-, în final s-a admis cererea inculpatei și s-a dispus revocarea mandatului de arestare preventivă nr.55/2005 a Tribunalului Sălaj și a mandatului european de arestare emis la data de 16.02.2007 pe numele acestei inculpate.
Concret, s-a redat că din analiza dosarului nr.3035/2005 a Tribunalului Sălaj, rezultă că s-a dezbătut propunerea de arestare preventivă vizând inculpata, în prezența unui avocat din oficiu și în lipsa acesteia, s-a dispus arestarea sa, pronunțându-se încheierea nr.41/C/2005 cu mandat de arestare aferent nr.55/U/2005 a Tribunalului Sălaj.
În cazul în care inculpatul lipsește este necesar în a se certifica îndeplinirea procedurii de citare cu acesta, ori din dosarul de urmărire penală rezultă că ultimul domiciliu al inculpatei a fost T-,.E,.4, aceasta trebuia citată de la ultimul domiciliu iar dacă nu se cunoaște domiciliu, citația se afișează la sediul consiliului local. Este real că inculpata nu mai locuia la acea adresă, însă și în aceste condiții trebuia citată de la acest ultim domiciliu cunoscut in condițiile în care domiciliul din străinătate al acesteia nu se cunoștea.
Cu toate acestea instanța a ignorat în totalitate citarea inculpatei, și hotărând arestarea sa în lipsă și fără citarea sa i s-a încălcat dreptul la apărare.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către DIICOT Biroul Teritorial Sălaj, prin care s-au invocat atât aspecte de ordin procedural cât și de fond.
Ca și aspect procedural s-a invocat nulitatea absolută a încheierii atacate întrucât fără niciun fel de justificare pertinentă și legală, instanța de fond, la termenul din 28.01.2009, a procedat la dezbaterea cauzei în cadrul unei ședințe nepublice. Instanța de fond a dispus revocarea măsurii arestului preventiv în ședință nepublică, arătând în practica că s-a declarat ședință nepublică datorită obiectului cauzei. Solicită a se avea în vedere că, conform dispozițiilor procedurale, publicitatea ședinței de judecată este regula și nepublicitatea ședinței este excepția. În cauză nu sunt cercetați inculpați minori, dispozițiile art. 94 din Legea nr. 678/2001 nefiind aplicabile și nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 290 alin. 2 și 3.pr.pen. sau art. 25 din Legea nr. 678/2001, întrucât se poate declara ședință secretă la solicitarea părților vătămate, care nu au formulat o astfel de cerere, iar instanța trebuie să arate care sunt motivele pentru care se solicită ședință secretă și dacă sunt valabile pentru tot parcursul cauzei. În aceste condiții, apreciază că instanța de control nu poate verifica în ce temei legal a soluționat instanța de fond această cerere în ședință nepublică. Având în vedere că publicitatea ședinței de judecată în caz de nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Ca și aspecte de fond, s-a redat împrejurarea că nelegal s-a dispus revocarea mandatului de arestare cu motivarea că soluționarea propunerii de arestare s-a realizat fără citarea inculpatei,aceasta având domiciliul în mun.T-,. E,.4 iar din referatul de propunere de arestare rezultă că adresa este T-,.E,.4. Concret, din adresa nr.5921/2005 a Serviciului de evidență a persoanelor rezultă că în registrul de evidență inculpata figurează cu domiciliul în T-,.E,.4. Există și un proces verbal întocmit de către ofițeri din cadrul T în care se indică un alt domiciliu al inculpatei, respectiv T-,.E,.4. Din același proces verbal reiese că inculpata a fost căutată de organele de poliție la ambele adrese stabilindu-se însă că s-a mutat în Austria, considerându-se că procedura de citare a fost îndeplinită atâta vreme cât organele de poliție au procedat la căutarea inculpatei de la ambele adrese.
Instanța de recurs redă următoarele:
Invocarea unor aspecte de ordin procedural privitoare la natura ședinței de judecată înăuntrul căreia s-a dezbătut pricina de față, denotă din partea recurentei DIICOT Biroul Teritorial Sălaj fie o necunoaștere a întregului mers al dosarului, al demersurilor procesuale intreprinse, fie chiar o anumită stare de rea credință; în contextul în care chiar procurorul de ședință, aparținând acestei structuri, a solicitat la primul termen de judecată a cauzei, declararea ședinței nepublice, cu argumentele aferente, respectiv natura infracțiunilor supuse cauzei - trafic de persoane. Acest eveniment s-a produs la data de 26.11.2008, pentru ca la termenele ulterioare din 17.12.2008 și din 28.01.2009 să se reia expres poziția judecătorului cauzei de declarare a ședinței nepublice, cu aceeași argumentație, vizând obiectul cauzei, și cu consemnarea explicită a poziției apărătorilor inculpatei și reprezentantului DIICOT în sensul că nu formulează obiecțiuni.
Așadar, argumentele obiective invocate chiar în solicitarea procurorului au condus la declararea ședinței nepublice, aspect menționat la fiecare din termenele de judecată, neexistând astfel niciun fel de suport în a se critica hotărârea pe temeiuri ce țin de o eventuală nulitate absolută.
Sub auspiciile unei aceleași stări ce a fost evidențiată, s-au formulat și motivele substanțiale de recurs,vorbindu-se de împrejurarea că instanța de fond ar fi făcut trimitere la adresele vizând două domicilii privitoare la persoana inculpatei, din T, de unde aceasta din urmă a și fost căutată de organele de poliție încheindu-se proces verbal aferent, existând astfel așa-zise argumente în a considera că procedura de citare a fost îndeplinită.
Subliniem însă că trimiterea la acele două adrese de domiciliu ale inculpatei din T nu au avut legătură cu motivarea instanței de fond, în aprecierea neîndeplinirii procedurii de citare cu inculpata în cadrul dezbaterii propunerii de arestare preventivă a sa. Practic motivarea simplistă a instanței de fond este aceea că, cu ocazia dezbaterii propunerii de arestare preventive, s-au ignorat în totalitate normele vizând citarea inculpatei, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare.
Această din urmă afirmație a instanței de fond are o justificare totală, în funcție de analiza dosarului în cadrul căreia s-a analizat propunerea, respectiv cel cu nr.3035/2005 a Tribunalului Sălaj, de unde rezultă,la modul cert, că procedura de citare nu a fost îndeplinită în niciun fel, de la nicio adresă, fără nici cele mai mici investigații, și într-un astfel astfel de cadru s-a pronunțat o soluție de admitere a propunerii de arestare.
Deși Tribunalul Sălaja pronunțat,în funcție de cele mai sus redate, o soluție justă, se impun a se aduce acesteia anumite corective raportat la dispozitivul său, în contextul în care ne aflăm în fața unui recurs din partea organului judiciar DIICOT, ce se ocupă și cu respectarea unei depline legalități.
Astfel, pe considerentele art. 385/15 pct. 2 lit. d proc.pen.,constatându-se neîndeplinită procedura de citare cu inculpata, în cadrul procedurii de dezbatere a propunerii de arestare preventivă, sancțiunea juridică aferentă nu este aceea de revocare a mandatului de arestare preventivă emis și ulterior a mandatului european de arestare, ceea ce se revocă,constatându-se că s-au încălcat prevederile legale, este instituția juridică a măsurii arestării preventive, pe considerentele art.139 al.2 pr.pen. Evident că,într-o astfel de situație, toate formele procedurale emise în continuare, vizând mandatul de arestare și ulterior mandatul european, nu mai au suport în a fi acoperite legal.
Așadar, pe considerentele art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen. se va admite recursul DIICOT, pentru formalism și rigoare juridică, urmând a se revoca măsura arestării preventive a inculpatei, dispusă prin încheierea nr.41/2005 a Tribunalului Sălaj.
Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către DIICOT- BIROUL TERITORIAL CLUJ, împotriva încheierii penale din 28 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalului Sălaj în dosarul nr- și rejudecând:
Revocă măsura arestarii preventive a inculpatei ( născută ) fiica lui și, născută a 15.09.1989 în T jud.T, cetățenie română, studii medii, cu domiciliul din România, în T-,.E,.4 jud.T, și cu domiciliul din Austria în Viena (1100), 9. dispusă in lipsa acesteia prin încheierea penală nr. 41 din 21 noiembrie 2005 Tribunalului Sălaj, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 55 din 21 noiembrie 2005.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.SM/MR
06.02.09/3 EX.
Președinte:Monica ȘortanJudecători:Monica Șortan, Săndel Macavei Chitidean Valentin
