Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 923/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR. 5780/2/2009

1506/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.923

Ședința publică din data de 23 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar

JUDECĂTOR 2: Stan Mustață

JUDECĂTOR 3: Antoaneta

GREFIER -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI

- este reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva Încheierii de ședință din 23.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul -inculpat, în stare de arest, asistat juridic de apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/23.06.2009, depusă la fila 5 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind alte cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, menținerea stării de arest a inculpatului, existând indicii temeinice că inculpatul a participat la săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, în acest sens fiind declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului și convorbirile telefonice purtate între inculpați, de asemenea, în cauză subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, fiind îndeplinite în continuare dispozițiile art.148 lit.a și f din Codul d e procedură penală.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, întrucât nu există indicii temeinice că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este judecat.

Cu privire la infracțiunea de tentativă la omor calificat, consideră că încadrarea juridică este greșită, solicitând a se observa că din conținutul actelor și a certificatului medico-legal aflate la dosarul cauzei nu rezultă în nici un fel că leziunile produse au pus în pericol viața părții vătămate.

Cu privire la infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri, solicită să se aibă în vedere că au fost două găști de cartier care s-au bătut reciproc, prezența inculpatului minor fiind accidentală.

Solicită să se constate că din interceptările convorbirilor telefonice nu rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunile.

Susține că inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală.

Invocă principiul egalității de tratament juridic, în sensul că întrucât în aceeași cauză penală, pentru aceleași infracțiuni, unul dintre inculpați - - este cercetat în stare de libertate, se impune ca și clientul său să fie cercetat în stare de libertate.

Își încheie pledoaria, solicitând Curții să dea eficiență principiului prezumției de nevinovăție și să respingă recursul ca nefondat, starea de libertate potrivit atât normelor interne cât și reglementărilor legale aflate în vigoare în spațiul european fiind regula, iar starea de arest excepția.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, cu privire la certificatul medico-legal, apreciază că nu constituie proba absolută a săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat, în cauză fiind probat că au fost aplicate cu intensitate un număr mare de lovituri vizând îndeosebi zona capului, de către cinci inculpați, care prin aplicarea unor astfel de lovituri, au urmărit și acceptat producerea unui rezultat letal față de partea vătămată.

Consideră că nu se poate invoca un tratament egal cu ceilalți inculpați devreme ce, de exemplu, în cazul lui nu a fost reținut drept temei al arestării art.148 lit.a din Codul d e procedură penală.

Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, aderă la concluziile apărătorului, susține că este nevinovat și solicită judecarea sa în stare de libertate, urmând să se prezinte ori de câte ori va fi chemat.

CURTEA

Prin încheierea din 23.06.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a revocat măsura arestării preventive a inculpatului la momentul constatării legitimității măsurii, potrivit art.3001alin.1 Cod procedură penală, apreciind că la acest moment circumstanțele avute în vede la luarea măsurii arestării s-au modificat semnificativ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs parchetul, pentru motivele consemnate în partea introductivă.

Recursul este fondat.

Prin rechizitoriul Parchetului din data de 22.06.2008 dosar de 2742/P/2008 inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea cercetat sub aspectul săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte prev. de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 lit a și i Cip. și infracțiunea prev. de art.321 alin. 1 fiecare cu aplic art. 75 alin. 1 lit a p si art. 99 alin 3 p si ambele cu aplic art. 33 lit.a p:

În fapt, s-a reținut că la data de 19.07.2008, în jurul orei 21,15 - 21,30, inculpatul împreună cu alte persoane, acționând cu premeditare, și după o prealabilă coordonare, a urmărit autoturismul condus de partea vătămată G până pe -, din B, sector 6, iar în momentul în care partea vătămată a oprit mașina, inculpatul și celelalte persoane l-au blocat (cu autoturismele în care aceștia se aflau, după care - înarmați cu săbii și bâte - au aplicat numeroase lovituri părții vătămate, vizând îndeosebi zona capului.

Prin încheierea dată de Tribunalul București Secția l Penală în dosarul nr- la 29.01.2009 s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, cercetat sub aspectul săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte prev. de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 lit. a și i și Cod Penal infracțiunea prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal fiecare cu aplic. art. 75 alin 1 lit. a Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal și ambele cu aplic. art. 33 lit.a Cod penal.

În prezenta cauză, referitor la îndeplinirea condiției de fond privitoare la existența de probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către inculpat, Curtea reține că la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpatul realitatea acestor date era confirmată de înregistrările convorbirilor telefonice interceptate în dosarul penal nr. 1693/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, declarațiile părții vătămate și recunoașterile efectuate de aceasta de pe planșe foto, acte medicale, declarații ale martorilor.

Deși prima instanță a făcut vorbire de modificarea actuală a circumstanțelor în care inculpatul a fost arestat, este de observat că nu a indicat nici un motiv care să se plaseze în timp după momentul arestării preventive.

Astfel, sunt reanalizate probele administrate pe parcursul urmăririi penale, fiind plasate în contextul dreptului la libertate prev. de art. 5 din CEDO, fapt ce contravine condițiilor legale de revocare a măsurii arestării preventive, neexistând practic nici o circumstanță ulterioară arestării care să justifice revocarea arestului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii din 23.06.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Casează parțial încheierea din camera de Consiliu din 23 iunie 2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, numai cu privire la revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului și rejudecând, în fond:

Menține starea de arest a inculpatului.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red. -

Dact./17.07.2009

Ex.2

Red / Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Președinte:Viorel Adrian Podar
Judecători:Viorel Adrian Podar, Stan Mustață, Antoaneta

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 923/2009. Curtea de Apel Bucuresti