Șantajul (art.194 cod penal). Decizia 6/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art.194 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.6
Ședința publică din 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Rusu Maria
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Frunză Sanda
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror.
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.213 A din 18 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția penală (dosar nr-).
La apelul nominal au răspuns inculpatul recurent, asistat de avocat ales și partea responsabilă civilmente intimată G, lipsă fiind partea vătămată intimată, partea responsabilă civilmente intimată, reprezentantul Autorității Tutelare din cadrul Primăriei D și al Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat, declară recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul - recurent, arată că decizia atacată este nelegală. Astfel, instanța de apel a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, dar și apelul inculpatului, majorând pedeapsa aplicată acestuia, deci i s-a agravat situația în propria cale de atac. Or, în propria cale de atac nu poate fi agravată situația, deci nu se poate să i se majoreze cuantumul pedepsei de la 1 an și 6 luni la 3 ani închisoare. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea acesteia spre rejudecare la instanța de apel.
Partea responsabilă civilmente - intimată G, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile avocatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Arată că în mod corect au fost admise ambele apeluri, în speță nefiind dat vreun caz de casare. Astfel, instanța de apel a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani aplicată inculpatului pentru o infracțiune concurentă cu cele deduse judecății, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă, din care s-a dedus durata celor două rețineri.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de declarat și că este de acord cu concluziile apărătorului său.
Declarând dezbaterile închise,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 213.A din data de 18.10.2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi și inculpatul., împotriva sentinței penale nr.174 din 17 mai 2007 Judecătoriei Dorohoi.
S-a desființat în parte sentința apelată, iar în rejudecare, în temeiul art.85 Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr.292 din 4 septembrie 2006 Tribunalului Botoșani, s-au repus în individualitatea lor pedepsele de 1 an închisoare și 3 ani închisoare, precum și pedepsele stabilite prin sentința apelată.
În temeiul art.33 lit. a, 36 alin. 1 Cod penal s-au contopit pedepsele de 10 luni închisoare și un an și 6 luni închisoare stabilite prin sentința apelată cu pedepsele de un an închisoare și 3 ani închisoare cu privire la care s-a dispus anularea suspendării condiționate sub supraveghere și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II - a Cod penal și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii din datele de 16 februarie 2006 și 20 septembrie 2006, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în dosarul Judecătoriei Dorohoi nr- inculpatul minor Gaf ost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că în ziua de 21 septembrie 2006 în calitate de elev, în timp ce se afla în curtea Grupului Școlar - din D, inculpatul a fost cel care i-a sustras un telefon mobil părții vătămate în vârstă de 16 ani, cauzându-i un prejudiciu de 649 lei recuperat.
De asemenea, în dosarul nr- al aceleiași instanțe a fost trimis în judecată același inculpat prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, din 26 ianuarie 2007 pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că la 20 septembrie 2006, inculpatul minor a amenințat cu acte de violență și apoi a pretins și a primit de la partea vătămată minoră suma de 30 lei pentru a nu o, fiind prins în flagrant de către organele de poliție, cu banii primiți de la partea vătămată asupra sa.
Prima instanță a dispus conexarea celor 2 dosare, iar prin sentința penală nr. 174 din 17 mai 2007 i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru prima infracțiune și 10 luni închisoare pentru cea de-a doua infracțiune, aplicându-i acestuia pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, făcându-se aplicarea în cauză a disp. art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, criticând sentința pentru nelegalitate doar sub un singur aspect, în sensul că instanța nu a dispus revocarea suspendării pedepsei anterioare de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 292 din 4 septembrie 2006 Tribunalului Botoșani.
În cauză a formulat apel și inculpatul susținând că nu este vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnat.
Tribunalul, reținând că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală atacată și cea pentru care a fost condamnat prin nr.292/2006 a Tribunalului Botoșani sunt concurente, a făcut aplicarea art.85 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute, în regim de penitenciar, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. S-a dedus din această pedeapsă durata reținerii din datele de 16 februarie 2006 și 20 septembrie 2006.
Cu privire la susținerile inculpatului, în sensul că este nevinovat, instanța de apel a reținut că vinovăția acestuia a fost dovedită avându-se în vedere probatoriul administrat în cauză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate. Arată că deși i s-a admis apelul, i s- aplicat o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, încălcându-se astfel principiul consacrat de art. 372 Cod procedură penală, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza în conformitate cu disp. art. 3859al. 3 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este întemeiat, însă pentru următoarele considerente:
Susține inculpatul, în motivarea recursului, că în cauză s-a încălcat principiul non reformato in pejus, consacrat de art.372 Cod procedură penală. Or, prima instanță după aplicarea disp. art.85 Cod penal, art.33, 36 al. 1 Cod penal, a dispus deducerea, din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, a duratei reținerii din 16 februarie 2006 și 20 septembrie 2006, apelul inculpatului corect fiind admis sub acest aspect, astfel încât nu se poate vorbi de o încălcare a principiului mai sus amintit.
Cu privire la infracțiunea de șantaj reținută în sarcina inculpatului, din probele administrate rezultă că în ziua de 19.09.2006, partea vătămată -, în vârstă de 16 ani, a fost amenințat de către inculpat cu acte de violență, în sensul că dacă nu- va da suma de 50 lei, îl va. Totodată i-a cerut telefonul și i-a propus că facă schimb de telefoane, partea vătămată refuzând. Atunci inculpatul i-a pretins banii, spunându-i că nu-i va restitui telefonul și că va lua bătaie dacă nu-i aduce suma de 50 lei. Pentru a scăpa de inculpat, partea vătămată - i-a promis că a doua zi va primi suma solicitată, moment în care acesta i-a restituit telefonul.
În urma sesizării organelor de poliție, a doua zi, pe 20.09.2006, s-a pregătit o acțiune de prindere în flagrant a inculpatului. Partea vătămată a dat inculpatului bancnotele însemnate de poliție, acesta fiind imediat prins de aceștia. În prezența martorilor, s-a procedat la confruntarea seriilor de pe bancnotele găsite asupra inculpatului, stabilindu-se că acestea corespund cu cele înscrise în procesul verbal întocmit de organele de poliție.
Inculpatul susține că a primit banii de la partea vătămată - în contul unei datorii și nu pentru că l-ar fi amenințat cu bătaia și i-ar fi cerut bani pentru a-l lăsa în. Revine asupra acestei declarații și arată că partea vătămată i-a dat banii pentru achiziționarea unui acumulator pentru telefon, variante infirmate de probatoriul administrat în cauză, respectiv depozițiile martorilor -, plângerea părții vătămate.
Față de situația mai sus reținută, în mod corect s-a constatat existența infracțiunii prev. de art.194 alin.1 Cod penal, procedându-se în consecință la condamnarea inculpatului.
Inculpatul a fost reținut de organele de poliție la data de 20 septembrie 2006, fiind pus în libertate la expirarea reținerii, iar la circa 2 ore a săvârșit cea de-a doua faptă.
Cu privire la cea de-a doua faptă, instanța reține că în ziua de 21.09.2006, în jurul orelor 17,00 inculpatul se afla la școală. Observând în mâna părții vătămate un telefon marca Samsung, i l-a cerut pentru a efectua niște convorbiri. Partea vătămată a refuzat inițial predarea telefonului, însă cunoscându-l pe inculpat ca o persoană agresivă, l-a dat, așteptând să-i fie restituit. Inculpatul a chemat imediat un taxi, luând telefonul cu el.
În cursul cercetărilor, părinții inculpatului au achitat contravaloarea telefonului sustras.
În legătură cu această faptă, inculpatul a negat săvârșirea acesteia, susținând că partea vătămată i-a dat telefonul de bună voie și nu l-a putut restitui întrucât a fost reținut de poliție. În cursul urmăririi penale, inculpatul susține o altă variantă, arătând că pe 18 septembrie 2006 făcut schimb de telefoane cu partea vătămată, iar a doua zi l-a rugat să-i mai lase telefonul. A doua zi i-a solicitat o nouă amânare pentru încă o zi, însă a fost reținut de organele de poliție.
Susținerile inculpatului sunt infirmate însă de probatoriul administrat în cauză și care confirmă situația de fapt reținută în rechizitoriu, respectiv declarațiile martorilor, corect reținând prima instanță și cea de apel, că și această fapta reținută în sarcina inculpatului există și a fost săvârșită cu vinovăție
Referitor la pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, acestea au fost just individualizate în raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal.
Verificând condamnarea anterioară a inculpatului, data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 292/2006 a Tribunalului Botoșani, rezultă că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin această sentință este concurentă cu cele ce au făcut obiectul condamnării la prima instanță, corect fiind aplicate disp. art.85 Cod penal, art. 33, 36 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
Prin sentința mai sus-menționată, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, iar în baza art. 85 Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.135/15.03.2006 a Judecătoriei Dorohoi, pedepse ce au fost contopite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea. S-a făcut aplicarea disp. art. 86/1, 110 Cod penal, dispunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, inculpatul fiind obligat să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Botoșani, să nu frecventeze locuri publice și sălile de internet de pe raza municipiului D și să nu intre în legătură cu numiții A și -.
Având în vedere persoana inculpatului, comportamentul său după comiterea faptelor, curtea apreciază că pronunțarea hotărârii constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, nu va mai săvârși infracțiuni, motiv pentru care va proceda la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani, termen care curge de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 262/2006 a Tribunalului Botoșani.
În temeiul art. 863Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a)să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani;
b)să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
De asemenea, având în vedere obligațiile impuse inculpatului prin sentința penală nr. 242/2006 a Tribunalului Botoșani, inculpatul urmează să le respecte și pe acestea.
În temeiul art.71 al. 5 Cod penal va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
Față de cele mai sus reținute, curtea, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală rap. la art. 3859al. 1 pct. 14 Cod procedură penală, va admite recursul declarat de inculpat, va casa în parte decizia penală atacată și va proceda în sensul celor mai sus arătate, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei atacate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Văzând și disp. art. 192 al. 3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul G, fiul lui și, născut la data de 17.01.1989 în D, județul B, cu același domiciliu str.-, nr.59,CNP -, împotriva deciziei penale nr.213 din data de 18.10.2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
Casează în parte decizia penală mai sus-menționată în sensul că:
În temeiul art.86/1 coroborat cu art.110/1 rap. la art.110 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3(trei) ani închisoare, pe un termen de încercare de 4 ani, care curge de la 20.11.2006, data rămânerii definitive a sentinței penale nr.292 din data de 04.09.2006 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-(dosar vechi nr.1799/2006).
În temeiul art.86/3 Cod penal pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a)să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani;
b)să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune și următoarelor obligații:
a1)să nu frecventeze localurile publice și sălile de internet de pe raza municipiului D;
b1)să nu intre în legătură cu numiții A și,
obligații stabilite prin sentința penală nr.292 din data de 04.09.2006 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-(dosar vechi nr.1799/2006).
În temeiul art.71 alin.5 Cod penal suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./28.01.2008
Jud. fond
Jud. apel
Președinte:Rusu MariaJudecători:Rusu Maria, Andronic Tatiana Luisa, Frunză Sanda
