Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 06/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

2683/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 06

Ședința publică din data de 03 februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Găgescu Risantea

JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva Deciziei penale nr. 531 din data de 12.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul-inculpat personal, asistat de apărător ales și intimatul-parte-vătămată, lipsind intimata-inculpată, pentru care a răspuns apărător din oficiu și intimatele-părți-vătămate SC SRL, SC SA și SC România SA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul din oficiu solicită a se lua act de încetarea delegației din oficiu pentru intimatul-inculpat și pronunțarea asupra onorariului parțial.

Reprezentanta Ministerului Public precizează că instanța de fond a dispus achitarea inculpaților, iar instanța de apel a respins apelul parchetului formulat pe motivul greșitei achitări a inculpaților, astfel că lasă la aprecierea instanței cu privire la audierea inculpaților, având în vedere că unul dintre motivele de recurs este prev de art. 3859pct. 9 Cod de Procedură penală sens în care solicită casarea cu trimitere spre rejudecare pe motivul nemotivării hotărârii.

Curtea după deliberare, având în vedere cazul de casare indicat de reprezentanta parchetului prev de art. 3859pct. 9 Cod de Procedură penală, apreciază că nu mai este necesară audierea inculpaților și nemaifiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, având în vedere că decizia instanței de apel nu este motivată corespunzător.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs formulat în temeiul art. 3859pct. 18 Cod de Procedură penală arată că acesta va fi luat în considerare de către Tribunalul București la rejudecarea apelului.

Apărătorul ales pentru intimatul-inculpat solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate, apreciind referitor la primul motiv de recurs, că decizia Tribunalul București este temeinic și legal motivată, instanța făcând referire la doctrina și practica instanței care a fost însușită și de către apărător.

În ceea ce privește motivul prev. de art. 3859pct. 18 Cod de Procedură penală consideră că parchetul nu a arătat care sunt motivele erorii de fapt.

Reprezentanta Ministerului Public precizează că instanța s-a aflat într-o gravă eroare de fapt întrucât a apreciat greșit materialul probator administrat în cauză, pronunțând o greșită soluție de achitare în baza dispozițiilor art. 181lit. b Cod de Procedură penală, sens în care există o decizie a Secțiilor Unite astfel că acest motiv de recurs poate fi încadrat în cazul prev. de art. 3859pct. 18 Cod de Procedură penală în sensul că inculpați sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetați, în sensul că inculpatul a indus în eroare partea-vătămată SC SA în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, prin folosirea unor adeverințe de salariu prin care atestau nelegal veniturile, iar inculpata l-a ajutat pe inculpat prin completarea înscrisurilor false. Având în vedere aceste probe precum și natura și gravitatea faptelor săvârșite, nu se poate reține că aceste fapte sunt vădit lipsite de importanță și nu ar prezenta pericolul social al unei infracțiuni. De asemenea să se aibă în vedere că inculpata nu se află la prima abatere, fiind anterior condamnată la o pedeapsă de 400 lei amendă penală pentru infracțiuni la legea cecului.

Pentru aceste motive reprezentanta parchetului solicită admiterea recursului și condamnarea inculpaților la o pedeapsă cu închisoarea cu aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal.

Apărătorul din oficiu pentru intimată solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, menținerea ca legală și temeinică a deciziei Tribunalului București, considerând că decizia este legal motivată.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs privind greșita achitare a inculpaților, apreciază că în mod corect instanța a dispus această măsură considerând că atingerea minimă adusă valorilor sociale apărate de lege și conținutul concret al faptei nu constituie pericolul social al unei infracțiuni.

De asemenea arată că inculpata a avut o atitudine cooperantă, iar prejudiciul a fost foarte mic, astfel apreciază soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Intimatul-parte-vătămată arată că nu este de acord cu sesizarea societății care solicită despăgubiri, având în vedere că el nu a participat la întocmirea actului.

Solicită anularea înscrisurilor întrucât în mod greșit s-a reținut că ar fi girat.

Intimatul-inculpat precizează că a formulat o cerere la executor pentru a se îndrepta cu pretențiile de despăgubiri asupra sa nu asupra lui. Arată că a cumpărat două mașini de la societatea Sc, rămânând de plată o diferență de 10%. De asemenea precizează că nu a avut intenția de a-l prejudicia pe iar adeverințele despre care se presupune că ar fi fost false, au fost semnate de reprezentantul legal al societății, singura vină fiindcă nu avea un contract de muncă înregistrat.

În concluzie solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat luându-și angajamentul că va plăti integral suma de 3936 dolari.

CURTEA

Deliberând, prin sentința penala nr.312/17.04.2009 pronunțata de Judecătoria sector 6 B în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 181Cod penal rap. la art. 91 lit. c Cod penal a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune.

În baza art. 181Cod penal rap. la art. 91 lit. c Cod penal a aplicat inculpatei sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 500 lei.

S-au respins ca neîntemeiate pretențiile civile solicitate de partea civilă.

S-a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă exercitată de partea civilă SC SA.

S-a luat act că părțile vătămate SC SRL și SC ROMÂNIA SA nu s-au constituit părți civile în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat.

În baza art. 192 al. 1 lit. d Cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat la suma de 350 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 24.12.1998 inculpatul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate având ca obiect autoturismul marca în valoare de 30.546 dolari SUA, perioada de creditare fiind de 36 de luni, stabilindu-se o lunară de 656 USD și un rest de plată fără avans de 23.616 USD.

Atât creditul cât și autoturismul au fost asigurate de către SC SRL în favoarea căreia inculpatul a constituit un gaj fără deposedare.

La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare inculpatul a depus o serie de acte, completate cu datele necesare, respectiv: trei adeverințe de salariat, două angajamente de plată pentru garanți și copii de pe buletinele de identitate ale garanților, respectiv a inculpatei și a părții vătămate.

Cu privire la adeverințele de salariat depuse, acestea erau emise de SC SRL la 20 și respectiv 21.12.1998 pe numele inculpaților și a părții vătămate - și atestau faptul că aceștia erau angajați în cadrul firmei respective pe o perioadă nedeterminată, adeverințele fiind semnate de un anume escu care nu a fost identificat și aveau aplicate ștampila societății.

În cuprinsul celor două angajamente de plată ale garanților se menționa faptul că inculpata avea funcția de director, iar partea vătămată funcția de tehnician și că aceștia își asumau obligația de a plăti ratele și penalitățile datorate.

Din adresa nr. 1252/2007 a ITM B rezultă că Se SRL a avut în perioada funcționării un număr de 11 angajați, primul dintre aceștia fiind angajat la 28.12.1999, printre angajați neregăsindu-se inculpații și partea vătămată.

Prin urmare, în decembrie 1998 societatea respectivă nu avea nici un anagajat cu forme legale.

Din adresa ONRC aflată la filele 63-65 rezultă că SC SRL a fost înființată la data de 02.11.1994, în prezent fiind în reorganizare judiciară, iar cei doi inculpați au avut în cadrul societății, calitatea de asociați.

Din raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr. -/ 14.12.2006 rezultă următoarele:

- scrisul ce completează rubricile angajamentului cumpărătorului pe numele, rubricile adeverințelor de salariat întocmite pe numele, (actuală ),; angajamentul întocmit pe numele, au fost executate de;

- scrisul ce completează rubricile angajamentului de plată al garantului întocmit pe numele și.

Se constată astfel că cele trei adeverințe de salariu depuse la dosarul de creditare au fost completate prin inserarea unor împrejurări care nu corespundeau realității privind persoanele angajate și salariile pe care le primeau.

Din declarația inculpatei a rezultat că aceasta a completat cele două angajamente de plată ale garanților, cunoscând faptul că acestea urmau să fie folosite pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare.

Partea vătămată a declarat că a aflat de calitatea de girant după ce a fost chemat în judecată de SC SRL pentru executarea garanției, precizând că nu a fost niciodată angajat al SC SRL nu a avut nici un contract de colaborare, arătând însă că în baza prieteniei pe care a avut-o cu inculpatul, a creat un prototip pentru o mașină de ambalat folosită de SC SRL.

Acesta a precizat că inculpatul nu i-a solicitat niciodată să garanteze ca girant, arătând că daca i s-ar fi cerut probabil ar fi acceptat.

Din sentința comercială nr. 12231/2003 pronunțată de Tribunalul București rezultă că părții vătămate SC SRL i-a fost admisă în parte cererea, inculpații, și partea vătămată fiind somați în solidar la plata sumei de 3936 USD, către aceasta.

Din considerentele sentinței rezultă că suma de bani la care obligat reprezenta obligații de plată a ratelor scadente lunare care nu au fos achitate de inculpatul, motiv pentru care SC România SA a obținut suma respectivă de la SC SRL baza contractului de asigurare de risc financiar.

Întrucât cei doi inculpați nu mai locuiau la domiciliile declarate SC SRL a demarat procedura executării silite imobiliare împotriva vătămate, procedura nefiind finalizată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 B, criticând hotărârea pentru nelegalitate sub aspectul netemeiniciei soluției de achitare a inculpaților si, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 si C.P.P. aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, arătându-se că instanța de fond în mod greșit a susținut ca faptele săvârșite de inculpați nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni in raport cu atingerea minima adusa valorilor sociale apărate de textul incriminator, precum si prin conținutul lor concret si că in raport de valoarea autoturismului de 30.546 USD inculpatul nu si-a îndeplinit obligația de plata a ratelor decât pentru suma de 3936 USD .

Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 B, critica vizând netemeinicia soluției de achitare a inculpaților și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

S-a menționat în apelul Parchetului că instanța de fond în mod greșit a susținut că faptele săvârșite de inculpați nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni.

Prin decizia penală nr.531/12.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală s-a respins ca nefondat apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6

Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București, susținându-se că hotărârea este nemotivată, iar pe de altă parte faptul că s-a apreciat în mod eronat situația de fapt și în acest fel s-a menținut soluția de achitare pronunțată de instanța de fond.

Examinându-se cauza prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală se constată că recursul este fondat.

În cauză este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 9 Cod procedură penală, întrucât hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Într-adevăr, instanța de apel, motivând soluția de respingere a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 Bap reluat întrutotul susținerilor inculpatului din concluziile scrise depuse de acesta la dosarul cauzei (filele 33 -36).

Astfel, spre exemplu la fila 33 dosar tribunal, inculpatul face vorbire despre faptul că "pericolul social al unei infracțiuni apare sub două forme: pericol social generic (abstract sau stabilit de legiuitor) și pericolul social concret (stabilit de magistrați)", iar instanța de apel, în hotărâre (fila 6) reia identic cele spuse în notele scrise, inserând același text în hotărâre.

Mai mult, în decizia tribunalului nu s-a schimbat nici măcar persoana verbului, motivându-se la persoana întâi, consemnându-se, . folosirea de către subsemnatul a unor documente considerate de reprezentantul Ministerului Public falsificate nu este justificată".

Se mai consemnează în considerentele deciziei că "atât din declarațiile date în fața instanței de către inculpați, cât și din declarațiile martorului a rezultat că atât subsemnatul cât și intimata erau recunoscuți ca având calitatea de angajați - directori, iar partea vătămată era angajat tehnician și că noi toți semnam lunar un stat de plată" (fila 6 deciziei tribunalului).

Dealtfel, se observă că notele scrise depuse de inculpatul începând cu fila 33 paragraful 6 și până la fila 36 paragraful 7 sunt copieze în integralitate, regăsindu-se în decizia tribunalului d e la fila 40, paragraful 5 până la fila 41 paragraful 1.

În aceste condiții se apreciază că instanța de apel nu a motivat soluția de respingere a apelului, nu și-a precizat propriile raționamente, rezumându-se la a copia concluziile scrise ale inculpatului.

Procedând în acest mod, tribunalul a paralizat posibilitatea instanței de recurs de a verifica soluția de respingere a apelului.

Este evident că în acest caz al insuficienței sau obscurității motivelor, instanța de recurs are o misiune imposibil de realizat.

Astfel fiind, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. c rap. la art. 3859pct. 9 Cod procedură penală se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, se va casa decizia tribunalului și rejudecând în fond se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Tribunalul București - pentru judecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva deciziei penale nr. 531/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Casează decizia penală nr. 531/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală trimitere cauza pentru rejudecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 B la aceeași instanță.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care 200 lei onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul și 50 lei pentru inculpatul se suportă din fondul Ministerului d e Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 03.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

G -

Red.

Dact./6.02.2010

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Red. -Judecătoria Sector 6 B - Secția Penală

Președinte:Găgescu Risantea
Judecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 06/2010. Curtea de Apel Bucuresti