Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.102/A/2009

Ședința publică din data de 26 octombrie 2009

Instanța constituit din:

PREȘEDINTE: Valentin Chitidean JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar

JUDECĂTOR: - - -

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin

PROCUROR:.

S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpații, și împotriva sentinței penale nr. 492/30.09.2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor:

- înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 alin. 3, 4, 5.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 75 lit. a pen.;

- înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, în formă de participație a complicității, prev. și ped. de art. 26 raportat la art. 215 alin. 3, 4, 5.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 75 lit. a pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av., în substituirea av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, apărătorul ales al inculpatului, av.N, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și apărătorul ales al inculpatului, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, în substituirea av., lipsă fiind inculpații și, părțile civile SC " Distribution" SRL B, SC SRL, SC SRL A, SC SRL, SC SRL, SC SA Actualmente SC SA, SC SA, SC SERV SRL și SC 95 SRL și partea responsabilă civilmente SC SRL T prin administrator SC și Valorificare.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar procesul-verbal din care rezultă imposibilitatea executării mandatului de aducere privind pe inculpatul, acesta nefiind găsit la adresa indicată.

Apărătorul inculpatului depune la dosar în copie, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu din 18.11.2005, din cuprinsul căruia rezultă că infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în fața Judecătoriei Giurgiu reprezintă acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii continuate de înșelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire, ce face obiectul prezentului dosar și nu fapte concurente cu acestea. Totodată, depune la dosar, în copie, decizia penală nr.122/A din 25.11.2008 a Curții de Apel Cluj, potrivit căreia încălcarea principiilor procesului penal atrage casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. Solicită în probațiune acvirarea dosarului Judecătoriei Giurgiu în care s-a pronunțat sentința penală nr.2796 din 14.11.2006, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev.de art.215 alin.4 pen. pentru a demonstra că faptele pentru care a fost cercetat sunt acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii din prezentul dosar, având în vedere că unul din motivele de apel vizează încălcarea dispozițiilor art.335 alin.2 pr.pen.

Reprezentantul Parchetului arată că se poate solicita o copie după sentința Judecătoriei, care să poarte viza rămânerii definitive a hotărârii. Nu este necesar să se trimită tot dosarul.

Apărătorul inculpatului nu se opune acvirării dosarului indicat, apreciind că mijloacele de probă administrate în acel dosar sunt relevante.

Apărătorul inculpatului lasă la aprecierea instanței acvirarea dosarului Judecătoriei Giurgiu.

Deliberând, instanța respinge ca inadmisibilă cererea formulată de apărătorul inculpatului, având în vedere că cererea vizează în esență, să se constate că inculpatul a mai comis un act material care se susține că intră în conținutul infracțiunii continuate compusă din actele materiale în prezentul dosar, ori, în apelul inculpatului, nu se poate agrava situația acestuia.

S-a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată conform procesului-verbal depus la dosar.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelurilor.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, respectiv Tribunalului Cluj, deoarece judecata s-a făcut cu nesocotirea și încălcarea gravă a tuturor principiilor ce guvernează procesul penal. Instanța de fond a încălcat în mod nepermis principiul dreptului la apărare, principiul dreptului la un proces echitabil, principiul nemijlocirii și contradictorialității și principiul aflării adevărului. Nu s-a procedat conform art.300 pr.pen. nu s-a verificat regularitatea actului de sesizare, nu s-a procedat la citirea rechizitoriului în ședință publică și nu i s-a adus la cunoștință inculpatului învinuirea ce i se aduce. Sentința primei instanțe este lovită de nulitate, situație ce impune desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare. Nu au fost audiați toți martorii din rechizitoriu, de altfel, instanța de fond nici nu a dispus nimic cu privire la aceștia. Martorii care au fost încuviințați au fost citați, însă nu s-au prezentat, iar instanța nu a dat citire declarațiilor acestora și nici nu a dispus renunțarea la aceștia. Pentru aceste motive, apreciază că cercetarea judecătorească este deficitară, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare. Judecătorul de la instanța de fond face referire la declarațiile martorilor din faza de urmărire penală, însă aceștia nu au fost audiați nemijlocit de instanță, astfel că dreptul la apărare al inculpatului a fost viciat. La dosar exista fișa de cazier a inculpatului din care rezulta că acesta a fost condamnat anterior de Judecătoria Giurgiu pentru înșelăciune, faptă comisă în aceeași perioadă, instanța fondului având obligația de a solicita dosarul și în temeiul art.335 alin.2 pr.pen. să desființeze sentința și să judece toate actele materiale ale infracțiunii de înșelăciune. Sentința atacată nu satisface cerințele art.356 pr.pen. se limitează a prelua starea de fapt din rechizitoriu, fără a se face o analiză pertinentă a probațiunii administrate. Cercetarea judecătorească defectuoasă se poate constata și în ceea ce privește judecarea laturii civile a cauzei. S-a reținut că inculpații au creat un prejudiciu de 308.183,85 lei, însă au fost obligați la plata sumei de 284.135,64 lei, fără nicio motivare. Pentru toate aceste motive, apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Apărătorul inculpatului susține memoriul depus la dosar, solicitând, în esență, admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. Sentința primei instanțe este lovită de nulitate, fiind dată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale care guvernează judecata în primă instanță. Nu s-a verificat regularitatea actului de sesizare, nu s-a dat citire rechizitoriului și nu i s-a adus la cunoștință inculpatului învinuirea ce i se aduce. Cercetarea judecătorească este defectuoasă, în sensul că deși au fost citați martorii din rechizitoriu, la termenul din 16 septembrie 2008 s-a acordat cuvântul pe fond, fără a se dispune în vreun fel cu privire la martorii lipsă. De asemenea, audierea martorilor și a fost pur formală, aceștia limitându-se a afirma că-și mențin declarațiile date în faza de urmărire penală. Nu s-a făcut o analiză a probațiunii administrate în mod direct de către instanță pentru soluționarea laturii penale sau civile. Se preia doar starea de fapt din rechizitoriu, fiind încălcate astfel dispozițiile art.356 pr.pen. A fost încălcat dreptul inculpatului la apărare și la un proces echitabil, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, având în vedere nelegala citare a inculpatului la Tribunalul Cluj. Inculpatul nu a fost prezent la niciun termen de judecată, însă cu toate acestea se arată că are termen în cunoștință. De altfel, între termenele de judecată din 20.11.2007 și 11.12.2007 inculpatul nu a fost citat deloc. La ultimul termen de judecată, când s-a dat cuvântul pe fond, procedura de citare prin afișare era viciată, nefiind aplicată ștampila instituției. Hotărârea instanței de fond este nelegală și nemotivată, raportat la faptul că deși au fost încuviințați martori, instanța, în momentul neprezentării acestora, nu revine cu procedura de citare și nici nu dă citire declarațiilor acestora, acordând cuvântul pe fond. Mai mult, arată că s-a solicitat de avocat schimbarea încadrării juridice din înșelăciune în complicitate la această infracțiune, însă instanța nu s-a pronunțat cu privire la această cerere. Prima instanță a făcut și o greșită individualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului acesteia, apreciind că se poate aplica o pedeapsă într-un cuantum redus.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Aspectele invocate de inculpați nu justifică trimiterea cauzei spre rejudecare. Din încheierea de ședință nu rezultă că s-a dat citire actului de sesizare, dar aceasta este o nulitate relativă și trebuie dovedită vătămarea, ceea ce nu s-a făcut. Dreptul la apărare al inculpaților a fost asigurat. S-au emis citații, s-au întocmit mandate de aducere pentru a se prezenta inculpații, însă numai 2 dintre ei s-au prezentat, dar și inculpatul lipsă a fost asistat de apărător ales. Instanța s-a preocupat să audieze martorii, dovadă fiind numeroasele termene de judecată acordate în cauză în acest sens. Au fost citați martorii cu mandate de aducere, însă nu s-a putut asigura prezența acestora. Este adevărat că nu s-a dat citire declarațiilor martorilor din faza de urmărire penală, dar nici nu s-a solicitat acest lucru. În privința inculpatului, arată că acesta s-a prezentat la termenul din 19.06.2007, având termen în cunoștință, după care nu s-a mai prezentat. Deși avea termen dat în cunoștință, a fost citat cu mandat de aducere, pentru a fi prezent la audierea martorilor. Cu privire la martorii și, s-a consemnat doar că-și mențin declarațiile pentru că altceva nu-și aminteau, dar ceilalți martori au fost audiați amănunțit, apărătorii având posibilitatea să le adreseze întrebări. Sunt neregularități în dosar, dar acestea nu atrag restituirea cauzei la prima instanță. În ceea ce privește vinovăția inculpaților, aceasta a fost pe deplin dovedită prin probele administrate. Apreciază că ar fi admisibil apelul inculpatului pentru reducerea pedepsei, având în vedere că acesta a fost singurul care a avut o atitudine sinceră.

Apărătorul inculpatului, în replică, arată că cercetarea judecătorească trebuie să se facă cu respectarea normelor procedurale.

Apărătorul inculpatului arată că inculpatul recunoaște săvârșirea faptei, doar că dorește să aibă parte de un proces echitabil.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că în prezent locuiește la adresa menționată pe cartea de identitate și care apare pe declarația dată la termenul de astăzi. Cu privire la apelul declarat, achiesează concluziilor formulate de apărătorul său ales.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.492 din 30.09.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, în conformitate cu dispozițiile art.334 pr.pen. s-au respins cererile formulate de inculpații prin apărătorul său ales G, prin apărătorul său desemnat din oficiu în substituirea avocatului și, prin apărătorul său ales de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestora din infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, incriminată de art.215 alin.3,4 și 5.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.75 lit."a" pen. în infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, incriminată de art.26 pen. raportat la art.215 alin.4 pen. în ceea ce-i privește pe inculpații și și respectiv în infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 pentru toți cei trei inculpați.

II.1. În temeiul art.215 alin.3,4 și 5.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.75 lit."a" pen. raportat la art.74 lit."c", art.76 alin.1 lit."a" și art.76 alin.2 pen. inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 01 octombrie 1963 în municipiul T, județul C, domiciliat în municipiul T,-,.8, județul C, de cetățenie română, studii medii, administrator la."" SRL T, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, cu antecedente penale, CNP: -, posesor al seria - nr.- eliberată de Poliția Municipiului T, la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a " teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principal.

II.2. În temeiul art.85 alin.1 pen. s-a anulat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, incriminată de art.215 alin.4 pen. dispusă prin sentința penală nr.2796/14.11.2006 a Judecătoriei Giurgiu și s-a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mei grea, aceea de 7 ani închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenție și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a " teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principale.

II.3. În temeiul art.71 pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit."a" teza a II-a, "b" pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.

III.1 În temeiul art.215 alin.3,4 și 5.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.75 lit."a" pen. și art.37 lit."a" pen. inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23 martie 1967 în municipiul C-N, județul C, domiciliat în municipiul T,-,.7, județul C, fără forme legale în municipiul T,-, județul C,de cetățenie română, studii medii, director de marketing-publicitate, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, cu antecedente penale, CNP: -, posesor al seria - nr.- eliberată de Poliția Municipiului Taf ost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a" teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principale.

III.2. În temeiul art.36 pen. raportat la art.33 lit."a" pen. s-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentința penală nr.1350/26.06.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală nr.487/08.05.2008 a Curții de Apel Timișoara și infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa finală de 2 ani închisoare prin sentința penală nr.659/06.09.2006 pronunțată în dosarul nr.2881/2005 al Judecătoriei Turda, definitivă prin decizia penală nr.390/20.06.2007 a Curții de Apel Cluj se află în concurs real cu prezenta infracțiune.

III.3. S-au descontopit și s-au repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului ce au fost contopite prin sentința penală nr.659/06.09.2006 pronunțată în dosarul nr.2881/2005 al Judecătoriei Turda, definitivă prin decizia penală nr.390/20.06.2007 a Curții de Apel Cluj, în pedepsele componente, după cum urmează: 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.37 lit.a pen. și 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215/1 pen.

III.4. În temeiul art.34 lit."b" pen. art.36 alin.2 pen. s-au contopit pedepsele de: 10 ani închisoare, aplicată prin prezenta sentință penală, de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1350/26.06.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală nr.487/08.05.2008 a Curții de Apel Timișoara și 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.659/06.09.2006 pronunțată în dosarul nr.2881/2005 al Judecătoriei Turda, definitivă prin decizia penală nr.390/20.06.2007 a Curții de Apel Cluj, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, fără aplicarea unui spor, în final: 10 ani închisoare.

III.5. În temeiul art.7 din Legea nr.543/2002 s-a dispus revocarea beneficiului grațierii privind condamnarea acestui inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.243/24.02.2000 a Judecătoriei Cluj -N definitivă prin decizia penală nr.789/18.09.2000 a Tribunalului Cluj iar în temeiul art.83 pen. s-a menținut revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare anterior menționate care se va executa alături de pedeapsa rezultantă de la pct.III.4, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de: 11 ani închisoare în regim de detenție 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a " teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principale.

III.6. În temeiul art.71 pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit."a" teza a II-a, "b" pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.

III.7. În temeiul art.36 alin.3 pen. combinat cu art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa finală aplicată acestui inculpat timpul detenției efectuate începând cu data de 02 septembrie 2005 și până la data de 29 noiembrie 2005.

III.8. În temeiul prevederilor art.420 și art.449 pr.pen. s-a dispus anularea mandatelor de executare emise anterior și, s-a dispus emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei finale stabilite prin această hotărâre.

IV.1 În temeiul art.26 pen. raportat la art.215 alin.3,4 și 5.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.75 lit."a" pen. raportat la art.74 lit."c", art.76 alin.1 lit."a" și art.76 alin.2 pen. inculpatul, fiul lui și, născut la data de 11 iunie 1964 în municipiul T, județul C, domiciliat în municipiul T,-,.9, județul C, fără forme legale în municipiul C-N,-,.9, județul C, de cetățenie română, studii medii, administrator la."" SRL C-N, stagiul militar satisfăcut, divorțat, doi copii minori, cu antecedente penale, CNP: -, posesor al seria - nr.- eliberată de Poliția Municipiului Taf ost condamnat la pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave în forma de participație a complicității și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a " teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principale.

IV.2. În temeiul art.85 alin.1 pen. s-a anulat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, incriminată de art.215 alin.4 pen. prin sentința penală nr.20/21.01.2004 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc definitivă prin decizia penală nr.140/11.05.2004 a Tribunalului Harghita și a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, incriminată de art.215 alin.4 pen. prin sentința penală nr.3006/17.12.2004 a Judecătoriei Giurgiu definitivă prin neapelare și s-a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mei grea, aceea de 6 ani și 6 luni închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de: 6 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a " teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principale.

IV.3. În temeiul art.71 pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit."a" teza a II-a, "b" pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art.346 alin.1 pr.pen. raportat la art.14 alin.3 lit."b" pr.pen. cu aplicarea art.998, art.999 cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată de părțile civile: SC SRL B, cu sediul în municipiul B,-, sector 1, SC SRL cu sediul în comuna,-, jud.I, SC SRL A, cu sediul în municipiul A,-, jud.A, SC SRL, cu sediul în municipiul C-N,-, C, SC SRL, cu sediul în municipiul C-N,-,.1,jud.C, SC SA actualmente SC SA Z, cu sediul în municipiul Z,- jud.S, SC SA, cu sediul în municipiul C-N,--5, C, SC SERV SRL, cu sediul în municipiul C-N,-,.A,.16, jud. C și SC - SRL, cu sediul în comuna, sat, jud.A și, pe cale de consecință, inculpații, și au fost obligați în solidar cât și pe aceștia în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL T prin administrator SC ȘI VALORIFICARE, cu sediul în municipiul T,str.- -, nr.3 A, --1,.7, jud. C să achite despăgubiri civile, după cum urmează:

- suma de 95622,11 lei către partea civilă SC SRL B,

- suma de 7839,72 lei către partea civilă SC SRL,

- suma de 24355,81 lei către partea civilă SC SRL A,

- suma de 14974,78 lei către partea civilă SC SRL,

- suma de 4929,34 lei către partea civilă SC SRL,

- suma de 38556 lei către partea civilă SC SA actualmente SC SA Z,

- suma de 19457,98 lei către partea civilă SC SA,

- suma de 29285,90 lei către partea civilă SC SERV SRL și,

- suma de 49114 lei către partea civilă SC - SRL.

VI. În temeiul art.189 pr.pen. s-a stabilit onorariu avocațial din oficiu în sumă de 150 lei, onorariu ce s-a suportat din fondul Ministerului Justiției și care s-a avansat în favoarea Baroului de Avocați C, av. pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu inculpatului în faza de cercetare judecătorească.

VII. În temeiul art.191.pr.pen. inculpații au fost obligați în solidar cu partea responsabilă civilmente să achite fiecare câte 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.552/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Clujs -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților: -, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, prev. de art.215 alin.3, 4 și 5.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen. -, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, prev. de art.215 alin.3, 4 și 5.pen. cu aplic. art.41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen. și art.37 lit.a pen. și, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, în forma participație a complicității, prev. de art.26 rap. la art.215 alin.3, 4 și 5.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen.

În esență, prin actul de trimitere în judecată s-a reținut că inculpații - în calitate de administrator al "" SRL T, - care, în calitate de manager al "" SRL T și, care, în baza unei înțelegeri prealabile cu ceilalți doi inculpați în perioada martie-aprilie 2004, prin acte repetate, săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu prilejul derulării de relații comerciale cu societățile furnizoare " Distribution" SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, " SA, "" SRL, " 95 " SRL și " " SA, a indus în eroare părțile vătămate, emițând pentru plata mărfurilor livrate file CEC și bilete la ordin trase asupra Bank și, cunoscând că pentru valorificarea instrumentelor de plată nu există acoperirea necesară, emitentul intrând în interdicție bancară, au urmărit obținerea de foloase materiale injuste cauzând posesorilor instrumentelor de plată un prejudiciu total de 308.183,85 lei.

În declarațiile date în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești inculpatul - a adoptat o atitudine procesuală sinceră, de natură a se afla adevărul și pronunțarea unei soluții corecte în cauză recunoscând fapta reținută în sarcina lui însă susținând că a fost un simplu executant fiind determinat de ceilalți doi inculpați să comită actele materiale anterior descrise ( 155-164), inculpatul a adoptat o atitudine procesuală nesinceră, de natură a împiedica aflarea adevărului și pronunțarea unei soluții corecte în cauză iar inculpatul a recunoscut parțial fapta reținută în sarcina lui. (26)

Examinând învinuirea adusă inculpaților -, - și, în baza actelor și lucrărilor dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie, respectiv: plângerea părții vătămate " Distribution" SRL B (2-6,vol.II p); declarațiile reprezentantului părții vătămate, (7-9,10-12, vol.II,p); contractul de distribuție nr.15/19 ianuarie 2004 (13-17, vol.II,p); bilete la ordin refuzate la plată (21,22,28,32,33,vol.II,p); borderouri de încasare și justificarea refuzului de plată (23-37, vol.II,p); facturi fiscale emise de " Distribution" SRL B în perioada 22 februarie 2004 - 23 aprilie 2004 (77-88,vol.II,p); documente privind situația "" SRL, comunicate de (122-130,vol.II,p); copii ale certificatului de înregistrare și actului constitutiv ale "" SRL (131-133,vol.II,p); copia înscrisului denumit "Declarație", semnat de inculpatul - (18,vol.II,p); situația stocurilor existente în depozitul "" SRL la 28 aprilie 2004 (20,vol.II,p); documente comunicate de către Bank privind deschiderea contului: fișă specimen de semnătură (48,vol.I,p); formular eliberare numerar (50-52,vol.I,p); delegația dată inculpatului pentru operațiuni pe cont (40,vol.I,p); istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin (53-58,67-71,vol.I,p); istoricul incidentelor majore de plată prin file CEC (59-67, 142-154, vol.I,p); extrasele de cont ale "" SRL la banca trasă Bank (77-141,vol.I,p); somații privind interdicția bancară (155-303,vol.I,p); raport de constatare tehnico-științifică asupra scrisului (304-317,vol.I,p); contract de comodat încheiat între inculpatul și "" SRL (327-330,vol.I,p); contract individual de muncă privind pe inculpatul - (331-332, vol.I); copia contractului privind pe (333-336, vol. I); copii ale contractelor individuale de muncă ale angajaților "" SRL ( 327-360, vol. I); copii ale actelor din dosarul nr. 2881/2005 al Judecătoriei Turda, privind pe inculpatul - (473-481, vol.I,p); declarațiile martorilor: - (363, vol.I p și 275 vol.I instanță); - (364,vol.I p și 276 vol.I instanță); Celia- (366, vol.I p și 277, vol.I instanță); ( 371, vol. I); - (375, vol.I și 180 vol.I instanță); - (376, vol.I p și 181 instanță); - ( 379, vol. I); G ( 382, vol.I); - (387,vol.I p și 278 vol.I instanță); (389,vol.I p și 279,vol.I instanță); (391,vol.I,p și 280, vol.I instanță); - (393,vol.I,p); (39-40,41,vol.III, p și 281, vol.I, instanță), (42,44,vol.III,p), (282, vol.I instanță), (16,vol.II instanță), (73-74,75-76,vol.IV,p); procese-verbale de confruntare între inculpații - și - (395-401,vol.I,p); - și (402-407,vol.I); - și învinuita - (408-410,vol.I,p); declarațiile inculpaților: (412-419,420-427,vol.l); - (430-434,435-447,486-487, vol. I), (450-451,452-458,vol. I); - (461-462,463-466,vol.I p și 274 instanță); plângerea părții vătămate " " SRL (2, vol.III), declarația reprezentantului părții vătămate, (13-14, vol.III), contractul de colaborare comercială nr.101/25 februarie 2004 (9-11), vol.III); filele CEC seria - 302 nr.- și respectiv -, trase asupra Bank (3,4, vol.III), factura fiscală emisă de SC SRL (12, vol.III), declarația martorului (15-16, vol.III), documente comunicate de către Bank privind deschiderea contului; formular eliberare numerar (50-52, vol.I), istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin (53-58, 67-71, vol.I), istoricul incidentelor majore de plată prin file CEC (59-67, 142-154, vol.I), plângerea părții vătămate SC " " SRL (21-22, vol.III), declarația reprezentantului părții vătămate, (13-14, vol.III), filele CEC seriile - 302 nr.-, - 302 nr.-, - 302 nr.-, - 302 nr.-, - 302 nr.- și - 302 nr.- trase asupra Bank (23, 24-25,30,31-32, vol.III), justificarea refuzului de plată (26-35), facturile fiscale emisă de SC " " SRL (45-49, vol.III), documente comunicate de către Bank privind deschiderea contului: fișă specimen de semnătură (48, vol.I), formular eliberare numerar (50-52, vol.I), istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin (53-58, 67-71, vol.I), istoricul incidentelor majore de plată prin file CEC (59-67, 142-154, vol.I), plângerea părții vătămate SRL (57,vol.III), declarația reprezentantului părții vătămate, (63-64,67-68 vol.III), contract de vânzare cumpărare nr.725/2004 (65,vol.III), fișa clientului SRL (66,vol.III), filele CEC seriile - 302 - (58,vol.III), - 302 - (60,vol.III), - 302 - (78,81,vol.III), - 302 - (82,vol.III), trase asupra Bank și respectiv, - 303 - (59, vol.III), - 303 - (75,vol.III), trase asupra, justificarea refuzului de plată ( 75-80); facturile fiscale emisă de " " SRL (70-74,vol. III); copii ale încheierilor civile (81,82, vol.III); istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin ( 53-58, 67-71, vol. I); istoricul incidentelor majore de plată prin file cec ( 59-67, 142-154, vol. I), proces-verbal de sesizare din oficiu (2, vol. IV,p); " " SRL C-N formulează pretenții civile în sumă de 4.929,34 lei, prejudiciul nefiind recuperat (5,vol.V,p), declarația reprezentantului părții vătămate, (6,7-8,vol.IV,p); contract de vânzare cumpărare nr.40/31 martie 2004 (10-12,vol.IV,p); împuternicirea de completare a filei CEC (28,vol.IV,p); fișa clientului "" SRL (34, vol.IV); fila CEC seria - 302 - trasă asupra Bank (15,vol.IV,p); justificarea refuzului de plată (16, vol.IV,p); facturile fiscale emise de " " SRL, fișe alimentări firme (31-46,vol.IV,p); formular eliberare numerar (50-52,vol.I,p); istoricul incidentelor majore de plată prin file CEC ( 59-67, 142-154, vol. I); somații privind interdicția bancară (155-303, vol.I), plângerea părții vătămate "" ( 3-4, vol. IV); declarația reprezentantului părții vătămate, (9, contract de vânzare cumpărare nr.849/2004 (58-59, vol.IV); filele CEC - 302 - și, respectiv, - 302 -, trase asupra Bank, cu scadențe la datele de 30 aprilie 2004 și respectiv 03 mai 2004 (62,63,64,65,vol.IV,p), justificarea refuzului de plată (75-80, vol. IV); filele CEC seriile - 303 nr. - și - 303 nr. -, având înscrise dată a emiterii 05 mai 2004, respectiv 7 mai 2004, trase asupra BRD (66,68,vol.IV); facturile fiscale emisa de "" ( 60-63, vol. IV); copii ale încheierilor civile (71-72,vol.IV); istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin (53-58, 67-71, vol.I,p), plângerea părții vătămate SC, precizări la plângere (2,8-9,vol.V,p), constituirea de parte civilă (3,vol.V), contract de vânzare-cumpărare nr.764/16 aprilie 2004 (10,vol.V), copii xerox ale filelor CEC seriile - 302 - și - 302 - (pentru factura -/16.04.2004), cu scadență în datele de 3 și respectiv 4 mai 2004; seriile - 302 - și respectiv - 302 - (pentru factura -/20.04.2004), cu scadență la datele de 6, respectiv 7 mai 2004; seria - 302 - (pentru factura -/21.04.2004) cu scadență la data de 5 mai 2004 (12-16, vol.V), facturile fiscale emise de SC (11,17,18, vol.V), copii ale încheierilor civile și proceselor-verbale de executare silită (f,5-6,24-26,28,30,32,34-35, vol.V), documente comunicate de către Bank privind istoricul incidentelor (45-93, vol.V) și extrasele de cont (94-175, vol.V), istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin ( 53-58, 67-71, vol. I); istoricul incidentelor majore de plată prin file cec ( 59-67,142-154, vol. I); somații privind interdicția bancară (155-303,vol.I), plângerea părții vătămate " Serv" SRL C-N (4-5,vol.VI,p); declarația reprezentantului părții vătămate ( 5-7, 8-9, vol. VI); filele cec seriile - 302 -, seria - 302 -, seria - 302 -, - 302 -, - 302 - ( 10, 11, 12, 20,21 vol. VI); copii ale facturilor fiscale emise de "" SRL ( 28,32, vol. VI); declarația olografă a inculpatului - (37, vol.VI); istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin ( 53-58, 67-71, vol. I); istoricul incidentelor majore de plată prin file cec ( 59-67,142-54, vol. I); extrasele de cont ale "" SRL la banca trasă Bank ( 77-141, vol. I); somații privind interdicția bancară ( 155-303, vol. I), plângerea părții vătămate " 95 " SRL (6,7,11,13, vol.VII), declarația reprezentantului părții vătămate (37-38,vol.VII), acte constitutive ale " 95 " SRL ( 39-46, vol. VII); filele cec seriile - 302 -, seria - 302 -, seria - 302 - și - 302 - (24,29,20,22,vol.VII); borderou de încasare și justificare refuz (21-33,vol.VII); copii ale facturilor fiscale emise de " 95 " SRL (14,17,vol.VII); documente comunicate de către Bank privind deschiderea de cont (69,vol.VII), istoricul incidentelor (123-175,vol.VII) și extrasele de cont (191-253,vol.VII); extrase de cont comunicate de Banca Transilvania - Sucursala T (254-262,vol.VII); istoricul incidentelor de plată cu bilete la ordin ( 53-58, 67-71, vol. I); istoricul incidentelor majore de plată prin file cec ( 59-67, 142-154, vol. I) și, fișele de cazier judiciare a celor trei inculpați (411,429,449,459, vol.I,p și 93-98,vol.II), instanța a reținut următoarea stare de fapt:

comise cu titluri de valoare au ajuns în ultima perioadă la parametrii care pun în pericol existența unor societăți comerciale și credibilitatea mediului de afaceri din România. Deși au fost concepute în scopul impulsionării relațiilor comerciale, unele titluri de valoare au fost transformate în factori peturbatori prin care se încearcă obținerea unor foloase necuvenite sau amânarea efectuării plăților pe perioade îndelungate. Se înființează societăți comerciale în vederea comiterii unor fraude, iar cele care nu pot realiza profituri se reprofilează pe emiterea de cecuri sau bilete la ordin fără acoperire, după care își lichidează patrimoniul sau își încetează activitatea, devenind în acest mod inabordabile sub aspect civil și nesancționabile sub aspect penal.

Aceste conjuncturi au permis continuarea activităților infracționale sau cel puțin frauduloase pe perioade îndelungate de timp, fapt care a determinat cauzarea de prejudicii multor agenți economici, fără a exista posibilitatea recuperării ulterioare a pagubelor. Încă de la primele fapte era evident că emitenții cecurilor își creau societățile numai în scopul fraudării partenerilor de afaceri, întrucât aveau sedii nereale sau chiar fictive, nu aveau angajați, nu țineau evidențe contabile, nu depuneau bilanț, nu dispuneau de patrimoniu ori de fond de comerț, nu făceau operațiuni prin conturile bancare, încasau banii în numerar și îi deturnau în scopuri personale.

Inculpații și se cunosc de mai mult timp, fiind prieteni. În cursul lunii noiembrie 2003, la propunerea inculpatului, cei doi au hotărât înființarea unei societăți comerciale care să aibă ca principal obiect de activitate comercializarea de produse alimentare. Cei doi au apelat la serviciile unui avocat în vederea constituirii societății, în persoana martorei -.

Inițial, intenția inculpaților a fost de a avea calitatea de asociați ai viitoarei societăți, însă datorită faptului că inculpatul nu a putut obține cazierul fiscal, s-au decis ca inculpatul să aibă calitatea de unic asociat și administrator, cu toate că, în realitate, ambii inculpați urmau să administreze societatea și să participe la beneficiile și pierderile acesteia. Precizăm că în acea perioadă inculpatul avea calitatea de administrator al "" SRL T, fiind angajat o perioadă de timp la această societate, însă întrucât firma a înregistrat incidente bancare activitatea comercială nu mai putea fi desfășurată, astfel explicându-se necesitatea înființării unei noi societăți.

Martora - a întocmit actul constitutiv al "" SRL, cu sediul social în T,-, --1.7, jud. C (imobil aparținând bunicii inculpatului ). Societatea a fost înregistrată la. C la data de 26 noiembrie 2003, fiind eliberat certificatul de înmatriculare.

Din declarația martorei - și a inculpatului rezultă că inculpatul este cel care a avansat sumele de bani necesare pentru constituirea societății, fapt pe care acesta din urmă îl contestă.

Precizăm că din actele dosarului rezultă faptul că inculpatul l-a cunoscut anterior pe inculpatul, întrucât a fost angajat al societății "Pro " SRL, administrată de către. a declarat că ideea înființării unei societăți a aparținut în realitate inculpaților și, acesta din urmă susținând că va ajuta financiar noua societate, punând la dispoziție mijloace de transport pentru desfacerea produselor, personal calificat provenit de la vechea sa societate, precum și prin stabilirea de relații comerciale cu diferiți clienți cu care colaborase anterior.

"Pro " SRL a fost înființată aproximativ în cursul anului 2002, avându-i ca asociați pe inculpații și învinuita -, care se aflau în relații de concubinaj și aveau împreună un copil minor. "Pro " SRL a intrat în stare de încetare de plăți, fiind declarat falimentul, astfel că era interesat să participe la activitatea ce va fi desfășurată de "" SRL. Dat fiind faptul intrării în faliment a societății sale, a solicitat celorlalți doi inculpați ca cesiunea părților sociale să se facă în favoarea concubinei sale, -, în această modalitatea asigurându-și participarea la beneficii, fără însă a figura ca având vreo calitate în societate.

După înființarea societății "" SRL, la cererea inculpatului, a fost redactat la data de 3 decembrie 2003 un act adițional la contractul de societate, prin care asociați ai "" SRL erau inculpatul și învinuita -, cota de Participare la beneficii și pierderi fiind în proporție de 90% pentru învinuita - și 10% pentru inculpatul; calitatea de administrator al societății rămânea dobândită de către inculpatul. Actul adițional nu a fost însă înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului, în evidențele acestei instituții nefigurând așadar calitatea de asociat a învinuitei -.

Potrivit înțelegerii, la data de 1 decembrie 2003, inculpatul a dat spre folosință, cu titlu gratuit, către "" SRL, autoturismul "", cu numărul de înmatriculare -, fiind încheiat contractul de comodat de la filele 327-330. De altfel, inculpatul și-a respectat promisiunea în ce privește contribuția la funcționarea societății, punând la dispoziție și alte mijloace de transport, conducători auto și agenți de vânzări, foști angajați ai "Pro " SRL.

Pentru desfășurarea activității, inculpatul a făcut demersuri în vederea închirierii unui spațiu de depozitare și birouri, situat pe raza municipiului C-N, în incinta fostei societăți "" ( 1 Mai nr. 4-5).

"" SRL a deschis cont la Bank - Sucursala C, inculpatul fiind singurul care avea specimen de semnătură în bancă și care a ridicat carnete CEC trase asupra acestei instituții pentru "" SRL. Întrucât inculpatul - era singurul dintre inculpați care deținea o calitate formală în cadrul societății, acestuia îi revenea sarcina de a semna actele ce emanau de la firmă, fiind singurul reprezentant legal. Înțelegerea inculpaților a fost în sensul că și urmau să se ocupe de coordonarea activității comerciale (achiziționarea de produse, încheierea de contracte de colaborare cu furnizori și clienți, desfacerea produselor și încasarea contravalorii acestora), iar inculpatul avea atribuții în relațiile cu instituțiile și, în principal, problemele bancare; învinuita - s-a ocupat de contabilitatea primară (facturare, evidențe, încasări de la agenții comerciali, etc). Inculpatul a fost angajat al "" SRL, potrivit contractului individual de muncă înregistrat la. C sub nr. 51894, începând cu data de 7 ianuarie 2004; calitatea în care acesta a fost angajat a fost aceea de "manager", sub care de altfel s-a și prezentat în fața clienților ( 331-332).

Inculpatul declară că, în realitate, nu a avut niciodată putere de decizie în cadrul societății, întreaga activitate fiind desfășurată de către inculpații și, personal fiind folosit exclusiv pentru semnarea documentelor bancare; practic, inculpatul susține că cei doi inculpați erau administratorii de fapt ai societății, fiind principalii responsabili privind modul în care s-a desfășurat activitatea.

Inculpatul nu a deținut nici o calitate în societate, nefiind înregistrat contract de muncă, deși la dosarul cauzei există, la fila 333, în copie, un exemplar al unui contract ce nu a fost semnat de și nici înregistrat la. Cu toate acestea, la data de 10 februarie 2004, inculpatul a completat o delegație prin care inculpatul era autorizat să efectueze operațiuni pe contul societății, inclusiv depunere și retragere numerar ( 40). Înscrisul la care ne referim dovedește, evident, faptul că a participat efectiv, împreună cu coinculpații, la activitățile desfășurate pe seama "" SRL

Activitatea comercială efectivă a debutat la data de 8 decembrie 2003, firma funcționând în fapt aproximativ 4-5 luni de zile, respectiv până în cursul lunii mai 2004, când, datorită numeroaselor incidente bancare generate de lipsa de disponibil în cont, societatea a intrat în interdicție, încetându-și activitatea. În prezent "" SRL este declarată în insolvență, fiind desemnat administrator judiciar SC și Valorificare Active Filiala C-N SRL - în dosarul nr. 5142/2004 al Tribunalului Cluj (326,vol.I).

Din datele comunicate de către instituția bancară trasă rezultă că "" SRL a intrat în interdicție de a emite file CEC începând cu data de 27 aprilie 2004, fiind emise somații cu privire la obligațiile trăgătorului și durata interdicției (155-303). Totodată, potrivit istoricului incidentelor de plăți comunicat de - Centrala Incidentelor de Plăți, rezultă că în perioada 14 ianuarie 2004 -18 mai 2004, "" SRL a înregistrat un număr de 61 de incidente de plată cu bilete la ordin ( 53-58), iar în perioada 27 aprilie 2004-18 mai 2004 societatea a înregistrat un număr de 81 de incidente majore la plăți prin CEC (f, 59-67). Rezultă, așadar, că la mai puțin de o lună de la debutul activității, "" SRL a înregistrat primele incidente de plată, în contul bancar neexistând disponibil pentru acoperirea instrumentelor emise.

Analiza extraselor de cont pentru perioada decembrie 2003 - mai 2004 indică operațiuni minime și sporadice în contul bancar, în principal fiind efectuate depuneri și ridicări de numerar, încasările prin virament bancar fiind extrem de reduse ( 77-141). Aceste probe atestă faptul că alimentarea contului era controlată de către inculpați, neexistând practic posibilitatea încasării sumelor datorate de clienții "" SRL direct în cont; în consecință, lipsa disponibilului este urmarea directă a nealimentării sale de către inculpați prin depuneri de numerar. De altfel, din declarațiile inculpaților și probele testimoniale rezultă că încasările erau predate de către agenții de vânzări către inculpații, - și învinuitei -, aceștia înmânând inculpatului - doar sume necesare acoperirii instrumentelor de plată scadente. Cu toate că exista o evidență clară a instrumentelor de plată, încasările au fost folosite în alte scopuri decât pentru asigura provizia în contul bancar. Din declarația inculpatului - rezultă că după data intrării în interdicție nu au mai fost depuși bani în contul bancar, cu toate că s-au mai realizat încasări, toate sumele rezultate fiind însușite de inculpatul, același inculpat susține că, în mare parte, sumele de bani rezultate din valorificarea mărfii achiziționată, au fost folosite pentru stingerea datoriilor acumulate de firmele inculpatului, însă nu poate prezenta acte doveditoare întrucât documentele au fost distruse de către același inculpat (417 verso, vol. I).

Pe parcursul derulării contractelor comerciale cu diferiți furnizori, prin folosirea ca mijloc de plată a unor bilete la ordin și file CEC trase din contul "" SRL fără a exista disponibil în cont s-a urmărit obținerea de foloase materiale injuste și s-a produs prejudicierea beneficiarilor cecurilor. Raportat la datele cauzei, reținem că fapta a fost comisă în participație de către inculpați, fiind lipsită de relevanță față de activitățile efectiv desfășurate împrejurarea că inculpații și cu nu aveau calitatea de administratori sau asociați ai societății.

Inculpatul - a susținut în toate declarațiile date că într-o mare proporție veniturile realizate din vânzarea mărfurilor au fost destinate a stinge datorii anterioare ale inculpatului, respectiv ale "Pro " SRL. În primele declarații, aceste susțineri sunt confirmate și de către inculpatul -, acesta revenind însă ulterior asupra poziției inițiale.

În fapt, relațiile comerciale și respectiv actele materiale de inducere în eroare a părților vătămate (furnizori ai "" SRL), au fost comise după cum urmează:

1. Fapta comisă în dauna părții vătămate " Distribution" SRL

În cursul lunii ianuarie 2004, inculpatul - a încheiat un contract de distribuție cu partea vătămată " Distribution" SRL, având ca obiect livrarea de apă minerală, produse agroalimentare și conserve. Contractul nr. 15/19 ianuarie 2004 fost încheiat de șeful reprezentanței din A-lulia, pentru plată stabilindu-se o scadență de 35 de zile de la fiecare livrare, iar ca modalitate de plată s-a convenit folosirea de file CEC ( 13-17, vol.II).

Numitul declară că a contactat telefonic "" SRL, urmare a ofertei de colaborare făcute de această firmă, purtând discuții cu inculpatul, care s-a prezentat ca director de vânzări al societății, convenind ca în vederea încheierii contractului de distribuție reprezentantul furnizorului să se deplaseze la depozitul "" SRL din C-

În data de 19 ianuarie 2004, s-a deplasat la punctul de lucru din C-N, negociind contractul cu inculpatul -, care s-a prezentat drept manager al societății și viitor asociat. Inculpatul - a fost prezent la discuții, însă contractul a fost semnat de către inculpatul -.

În perioada 20 februarie 2004 - 23 aprilie 2004, au fost efectuate un număr de 12 livrări, în valoare totală de 133.501,10 RON, în fiecare situație fiind eliberate file cec sau bilete la ordin semnate și ștampilate și având toate mențiunile completate integral. Ca dată a emiterii era înscrisă data scadenței, corespunzător fiecărei facturi fiscale (77-88, vol.II). Din declarația reprezentantului părții vătămate rezultă că a însoțit mijloacele de transport în cazul fiecărei livrări, instrumentele de plată fiindu-i înmânate personal de către inculpații - (în marea majoritate a cazurilor) și, uneori, de către inculpatul -. Acesta a precizat că în cazul primelor livrări au fost făcute plăți parțiale, în numerar, sumele achitate fiind însă de valoare redusă raportat la valoarea totală a fiecărei facturi, pentru restul sumelor fiind folosite instrumente de plată.

Inițial, reprezentanții "" SRL au achitat facturile conform prevederilor contractuale, fapt ce a creat convingerea furnizorului că sunt buni-platnici, astfel că livrarea de mărfuri a continuat, fiind onorate toate comenzile inițiate de către inculpații - și. Numitul declara că pe parcursul colaborării, la un moment dat, inculpatul a solicitat livrarea unei cantități de aproximativ 20 tone de orez; față de solicitarea sa de a fi achitată contravaloarea mărfii în proporție de aproximativ 50% la livrare, pentru restul sumei acceptându-se emiterea unei file CEC, inculpatul a declarat că nu este de acord, modificând cantitatea astfel încât să nu fie necesară plata în avans. Se arată, de asemenea, faptul că, începând cu luna martie, comenzile de marfă au fost din ce în ce mai frecvente, societatea acumulând debite ridicate înainte de a/ungerea la scadență a instrumentelor de plată emise anterior ( 7-12, vol. II). Practic, reprezentantul părții vătămate descrie o modalitate specifică de realizare a infracțiunii de înșelăciune în forma specială a emiterii de instrumente de plată fără a exista acoperire în contul bancar, constând în crearea unei aparențe de bonitate financiară și conduită corectă în afaceri, scopul fiind determinarea furnizorului de a livra cantități importante de marfă fără achitarea acesteia la livrare și fără ca ulterior să se asigure disponibil în cont.

Concret, "" SRL, prin cei doi inculpați, - și -, a eliberat un număr de 5 bilete la ordin trase asupra Bank, după cum urmează: 4 BO emise la 21 februarie 2004 pentru suma de 4748,65 RON fiecare, cu scadențe la datele de 5 aprilie 2004 și, respectiv, 9 aprilie 2004 ( 21, 22, vol.II), 14 aprilie 2004 și 16 aprilie 2004 ( 32,33, vol.II); 1 BO emis la data de 5 martie 2004, pentru suma de 1422,8 RON, cu scadență la data de 9 aprilie 2004 ( 28, vol.II), însă toate aceste instrumente de plată au fost refuzate de bancă, pe considerentul lipsei totale a disponibilului în contul trăgătorului.

Au fost emise, în perioada februarie - aprilie 2004, un număr de 9 file CEC din carnetul de file cu seria -.302 banca trasă fiind Bank și respectiv o filă CEC cu seria -.303, banca trasă fiind - Agenția T (39-70, vol.II). Filele CEC au fost completate la rubrica "Data emiterii" de către inculpații - și -, înscriindu-se datele scadențelor cuprinse în perioada 21 aprilie 2004 - 19 mai 2004.

Toate instrumentele au fost refuzate la plată, inițial refuzul fiind justificat prin lipsa totală a disponibilului, iar începând cu data de 27 aprilie 2004, data intrării în interdicție a "" SRL, refuzul a fost justificat și pe această cauză.

Din totalul mărfii facturate și livrate de către partea vătămată " Distribution" SRL, în sumă de 133.501,1 RON, a fost achitată suma de 21.887,62 RON. Pentru debitul de 95.622,11 RON, au fost emise instrumentele de plată precizate mai sus și refuzate integral, această sumă reprezentând prejudiciul cauzat părții vătămate prin infracțiune.

Inculpatul - a declarat că nu a alimentat contul bancar cu toate că a cunoscut emiterea instrumentelor de plată, susținând că nu i-au fost puse la dispoziție sumele necesare, obținute de către inculpații - și din valorificarea mărfii.

Probele testimoniale administrate în cauză (ne referim la declarațiile angajaților "" SRL) relevă faptul că mărfurile au fost valorificate în mare parte, prețul fiind încasat în numerar și predat inculpaților, -, iar în lipsa acestora, învinuitei -. De asemenea, extrasele de cont reflectă faptul că operațiunile bancare erau reduse, alimentarea contului realizându-se prin depuneri de numerar pentru a exista provizia necesară executării instrumentelor de plată (77-141, vol.I). Așadar, lipsa disponibilului în contul bancar este consecința directă a nealimentării acestuia de către inculpați, care au acționat în acest mod cu toate că au cunoscut existența debitului față de partea vătămată și datele la care urmau să fie introduse la plată instrumentele bancare.

Având în vedere că pe parcursul urmăririi penale inculpatul - a negat implicarea sa în săvârșirea infracțiunii, susținând că nu a emis file CEC în favoarea părții vătămate, în mod corect în cauză organele de urmărire penală a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice asupra scrisului de completare și a semnăturilor depuse pe filele CEC și biletele la ordin. Astfel, specialistul criminalist a concluzionat că scrisul de completare depus pe cele cinci bilete la ordin a fost executat de către inculpatul -, iar semnătura a fost, probabil, executată de către același inculpat. Din același act rezultă că scrisul de completare depus pe filele CEC emise în favoarea părții vătămate a fost executat de către inculpatul - și de către inculpatul -, fiind indicată seria și numărul fiecărui instrument la care se face referire. În ceea ce privește semnătura emitentului, se precizează că, dat fiind că acesta prezintă caracteristici grafice comune, instabile, fiind improprii unor examene grafice pertinente. Concluzia expertului este că structura, modul de execuție și lipsa elementelor grafice care să confere individualitate sugerează că ar fi putut fi executate de către un scriptor încercând deghizarea semnăturii autentice sau pentru a realiza o imitație liberă.

Această din urmă concluzie se coroborează cu susținerile inculpatului -, care a declarat că a semnat personal instrumente de plată ori de câte ori i s-a cerut de către inculpații - sau, dar precizează și faptul că inculpatul - i-a cerut să-și simplifice semnătura, astfel încât să poată fi executată de către acesta din urmă în situațiile în care el nu ar fi fost disponibil. La fel, din declarația martorei rezultă că știe din relatările inculpatului - împrejurarea modificării semnăturii, pentru a fi asemănătoare cu cea a inculpatului - ( 393-394, vol.l).

După constatare refuzului de plată, reprezentanții părții vătămate au încercat să ia legătura cu inculpații, neputându-se însă stabili contactul telefonic, motiv pentru care, la data de 28 aprilie 2004, s-a deplasat la punctul de lucru din C-N, unde se afla inculpatul -, care i-a comunicat că activitatea firmei a încetat. Pentru recuperarea debitului, a solicitat un retur de marfă, sens în care a procedat la identificarea mărfurilor furnizate de partea vătămată și care se mai aflau în acel moment în depozitul societăți; s-a întocmit un înscris privind stocurile identificate, ce cuprinde mențiunea olografă a inculpatului -, cu referire la obligația de a păstra în custodie marfa pentru a fi restituită părții vătămate până în data de 29 aprilie 2004 ( 20, vol.II). Cu toate acestea, a doua zi (29 aprilie 2004), reprezentantul părții vătămate a constatat că depozitul a fost închis, neputând fi preluată marfa neachitată.

Partea vătămată " Distribution" SRL Baf ormulat pretenții civile în cauză în sumă de 95.622,11 RON, reprezentând prejudiciul cauzat prin emiterea de instrumente de plată pentru care nu exista acoperire în contul bancar ( 2-6, vol. II).

2. Fapta comisă în dauna părții vătămate " " SRL, com., jud.

La data de 25 mai 2004, " " SRL a formulat plângere penală împotriva inculpaților - și -, în calitate de manager și respectiv asociat unic ai C, "" SRL, solicitând tragerea la răspundere a acestora pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma emiterii de file CEC fără a exista acoperire în contul bancar.

La data de 25 februarie 2004 fost încheiat contractul de colaborare comercială nr.101 între " " SRL, reprezentată de martorul (director vânzări) și "" SRL, reprezentată de inculpatul -, în calitate de administrator, având ca obiect livrarea de produse alimentare (ciocolată). Martorul arată că negocierea contractului, condiții și termen de plată, s-a făcut cu inculpatul -, care a și semnat contractul, cu toate că în cuprinsul acestuia se menționa numele administratorului societății distribuitoare. Modalitatea de plată convenită a fost emiterea de file CEC, acordându-se termen pentru achitare 28 de zile de la livrare, ( 9-11,15-16, vol. III).

Din declarația reprezentatului " " SRL, rezultă că au fost emise file cec completate integral, semnate și ștampilate de către inculpatul - și remise conducătorului auto, cu prilejul fiecărei livrări, fiind date asigurări cu privire la existența disponibilului în contul bancar. Iniția, acestea au fost onorate la plată, după care, în luna martie 2004, au fost livrate mărfuri în valoare de 10.600 RON și, respectiv, 7.839,72 RON, neachitate.

Numitul a precizat că pentru marfa în valoare de 10.600 RON, neachitată, partea vătămată și-a acoperit debitul, modalitatea concretă fiind de preluare de produse de la punctul de lucru al "" SRL, astfel că nu formulează pretenții cu privire la aceasta ( 13 verso, vol. III).

În schimb, se indică faptul că pentru marfa livrată cu factura -/30 martie 2004, în valoare de 7.839,72 RON, "" SRL, prin inculpatul -, a emis filele cec seria - 302 nr. - și respectiv -, trase asupra Bank ( 3, 4, vol. III). Factura conține mențiunea expresă a modalității de plată, respectiv prin file cec cu scadență la 28 de zile de la livrare.

În luna mai 2004, cele două file CEC au fost introduse la plată, fiind refuzate pe motivul lipsei totale de disponibil în contul trăgătorului ( 3-6, vol. III) însă inculpatul - declară că în ceea ce privește relația comercială cu partea vătămată, personal nu a purtat nici o discuție cu reprezentanții acestei firme, comenzile fiind efectuate de inculpatul, care împreună cu inculpatul s-au ocupat de distribuirea produselor. În același timp, inculpatul recunoaște că a semnat cele două file CEC mai sus menționate, în același sens fiind și concluzia conținută în raportul de constatare tehnico-științifică.

Deși inculpatul nu a recunoscut implicarea în activitatea "" SRL, aceasta rezultă cu evidență din împrejurarea de fapt incontestabilă că pentru marfa neachitată, în valoare de 10.600 RON a fost pusă la dispoziția părții vătămate marfă aparținând SC "" SRL, al cărei administrator este inculpatul.

Partea vătămată " " SRL s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.839,72 lei, reprezentând paguba efectiv suferită ca urmare a lipsei disponibilului în cont (14, vol.III).

3. Fapta comisă în dauna părții vătămate SC " " SRL

La data de 11 iunie 2004, " " SRL a formulat plângere penală împotriva inculpatului -, în calitate de asociat unic ai "" SRL, solicitând tragerea la răspundere a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma emiterii de file CEC fără a exista acoperire în contul bancar.

În cursul anului 2004 s-au derulat raporturi comerciale între " " SRL și "" SRL, pentru mărfurile livrate fiind emise un număr de șase file CEC în valoare totală de 24.335,81 RON, care, fiind depuse la banca trasă, au fost refuzate la plată din lipsa disponibilului în cont.

Din probele administrate rezultă că martorul, agent comercial al părții vătămate, a stabilit condițiile de colaborare cu inculpatul -, care s-a prezentat ca fiind administrator al "" SRL, fără a fi încheiat un contract scris între cele două părți; s-a convenit ca plata mărfii să se facă prin folosirea de file CEC cu plata la un termen de 21 zile de la livrare. Martorul a precizat că inculpatul - nu a participat la această discuție, abia ulterior, pe parcursul derulării relației, a cunoscut că acesta este administrator al firmei.

Inițial, au fost efectuate livrări pentru care au fost emise patru sau cinci file CEC onorate la plată, care au fost completate integral și semnate de către inculpatul -.

Ulterior, " " SRL a livrat marfă în valoare totală de 24.335,81 RON, conform facturilor fiscale emise în perioada 24 martie - 14 aprilie 2004 (45-49, vol.II), pentru care au fost emise filele CEC cu seriile - 302 nr.-, - 302 nr.-, - 302 nr.-, - 302 nr.-, - 302 nr.- și - 302 nr.- (23, 24-25,30,31-32, vol.III). Instrumentele de plată avea înscrisă ca dată a emiterii data scadenței facturilor, respectiv în intervalul 05.05.2004 - 20.05.2004. Martorul precizează că aceste din urmă instrumente au fost predate în parte de către inculpatul -, iar ultimele trei sau patru file i-au fost înmânate de către inculpatul -.

La introducerea în circuitul bancar, instrumentele au fost refuzate la plată din lipsa totală a disponibilului și datorită intrării în interdicție a trăgătorului (26-35, vol.III).

După constatarea refuzului, martorul, director al punctului de lucru din C-N al societății vătămate, i-a contactat telefonic pe inculpații - și, ulterior pe -, care au invocat lipsa de încasări de la clienți, susținând că vor acoperi debitul, fapt ce nu s-a realizat în realitate.

Reprezentantul legal al SC " " SRL, a declarat că formulează în prezenta cauză pretenții civile în numele societății în sumă de 24.355,81lei (43 verso, vol.III).

4. Fapta comisă în dauna părții vătămate " " SRL C-N:

În cursul anului 2003, " " SRL C-N, administrată de către a derulat relații comerciale, furnizând mărfuri societăților "" SRL și "Pro " SRL, administrate de către inculpatul. Relația s-a desfășurat prin intermediul inculpatului -, angajat, în calitate de director vânzări, la "Pro " SRL.

Numita a învederat faptul că, la scurt timp după ce raporturile comerciale cu cele două societăți s-au încheiat, în cursul lunii februarie 2004, fost contactată de către inculpatul -, care s-a prezentat la sediul societății însoțit de inculpatul -, recomandat drept coasociat și administrator al "" SRL împreună, părțile au convenit ca practic să continue vechea relație comercială, de această dată, însă, prin intermediul "" SRL, numita precizând că mărfurile erau transportate cu autoturisme ce aparțineau fostelor societăți ale inculpatului.

Astfel, la data de 15 aprilie 2004 fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.725, între cele două societăți, semnat de inculpatul -, convenindu-se ca plata să se facă într-un termen de 18-25 zile de la livrare, iar ca mijloc de plată să fie utilizare file CEC. au debutat efectiv anterior întocmirii contractului, respectiv în luna februarie 2004 și s-au derulat inițial fără incidente. a declarat că în fiecare situație inculpatul - i-a predat personal file CEC completate, ștampilate și semnate de către acesta.

Ulterior, în cursul lunii aprilie 2004, fost livrată marfă în valoare totală de 14.974,78 RON, conform facturilor emise în perioada 1 aprilie 2004-26 aprilie 2004 (70-74, vol.III), pentru plata mărfii au fost emise un număr de șase file CEC, după cum urmează; seriile - 302 - (58, vol.III), - 302 - (60, vol.III), - 302 - (78,81, vol.III), - 302 - (82, vol.III), trase asupra Bank și, respectiv, - 303 - (59, vol.III), - 303 - (75, vol.III), trase asupra

Toate instrumentele de plată mai sus descrise, cu scadență în intervalul 29 aprilie 2004 - 12 mari 2004, au fost refuzate la plată de către instituțiile trase, pe motivul lipsei disponibilului în cont și respectiv a intrării în interdicție bancară în acest sens fiind depuse la dosarul cauzei, în original, un număr de 3 file CEC, precum și hotărâri civile prin care s-a solicitat investirea cu formulă executorie a instrumentelor refuzate (81, 82, vol.III).

Reprezentantul părții vătămate, a precizat că la începutul colaborării a verificat personal dacă societatea emitentă a înregistrat incidente de plată, acceptând colaborarea dat fiind răspunsul negativ al băncilor. De asemenea, aceasta precizează că nu a cunoscut lipsa disponibilului în cont, fiind convinsă de bonitatea financiară a societății.

Partea vătămată SC Impoex SRL, prin reprezentant legal, a formulat pretenții civile în prezenta cauză în sumă de 14.974,78 lei. (57,vol.III)

5. Fapta comisă în daune părții vătămate SC SRL C-

În cursul lunii martie 2004, C "" SRL a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.40/31 martie 2004, " " SRL C-N furniza produse, respectiv combustibil, durata contractului fiind până la 31 ianuarie 2005 (10-12, vol.IV).

Reprezentantul legal al furnizorului, și, asociat, au arătat că, inițial, au fost contactați telefonic de către inculpatul -, cu care a stabilit condițiile contractuale și care ulterior s-a și prezentat la firmă, susținând că este persoana cu care urmează să ia legătura în legătură cu derularea contractului, martora arată că nu l-a cunoscut pe inculpatul - și nici nu a purtat discuții telefonice cu acesta (6,7-8,73-74,75-76, vol.IV).

După negocierile telefonice, la firmă s-a prezentat numita, în calitate de jurist al SRL, căreia i-au fost înmânate două exemplare necompletate de contract pentru a fi prezentate administratorului societății. Martora a declarat că a remis contractul inculpatului - care, după câteva zile, i l-a prezentat semnat, împreună cu o filă cel în alb și o convenție potrivit căreia beneficiarul cecului era împuternicit ca în caz de neplată a valorii facturilor în termen de 10 zile de la scadență, să completeze instrumentul și să-l introducă în circuitul bancar (389-390, vol.I). Este vorba despre contractul aflat la filele 10-12 în vol.IV și respectiv a convenției existente la fila nr.28, vol.IV, fila CEC eliberată având seria - 302 - trasă asupra Bank.

Astfel, potrivit înțelegerii, " " SRL a furnizat combustibil (fiind alimentate autovehiculele SRL) și fiind întocmite facturi fiscale la termenele stabilite. Din declarația martorei rezultă că reprezentanții "" SRL nu au ridicat toate facturile și nu și-au onorat obligația de plată la termenele stabilite. Conform fișei analitice, a fost livrat combustibil în valoare totală de 41.831.581,30 ROL (34, vol.IV), marfă neachitată la scadența facturilor. Înregistrând întârziere la plată, a luat legătura cu beneficiatul, ocazie cu care a discutat cu inculpatul, care a asigurat-o că la începutul lunii mai 2004 se va face plata, fapt ce nu a avut loc.

În aceste condiții, la data de 12 mai 2004 fost completată fila CEC cu suma de 4.929, 34 lei și introdusă la plată, la data de 14 mai 2004 fiind înregistrat refuzul, pe motivul lipsei totale a disponibilului, intrare în interdicție bancară și anulare a instrumentului (15-16, vol.IV).

- mai mult, din fila partenerului rezultă că "" SRL nu a făcut nici o plată către furnizor, continuând alimentarea cu combustibil și după data intrării în interdicție, respectiv 27 aprilie 2004, împrejurare pe care însă nu a comunicat-o beneficiarului cecului.

Inculpatul - a declarat că nu cunoaște date privind colaborarea cu partea vătămată, susținând că fila CEC a fost remisă de către martora cu titlu de garanție (433 verso,vol. I) însă inculpatul - a declarat că inculpatul - este cel care a încheiat contractul de vânzare-cumpărare și a semnat fila cec cu acordul său. (416, vol.I).

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, rezultă fără echivoc că scrisul de completare depus pe fila CEC a fost executat de către -, iar cu privire la semnăturile depuse la poziția "Semnătura trăgătorului" nu pot fi exprimate concluzii certe, întrucât nu prezintă suficiente elemente grafice; totodată, în conținutul raportului se face referire la posibilitatea executării de către un scriptor încercând deghizarea semnăturii autentice sau pentru a realiza o imitație liberă ( 316,317, vol. I).

Partea vătămată " " SRL C-N s-a constituit parte civilă în prezenta cauză penală cu suma de 4.929,34 lei, reprezentând prejudiciul suferit și nerecuperat (5,vol.V).

6. Fapta comisă în dauna părții vătămate "" SA Z (în prezent având denumirea schimbată în " " SA Z)

La data de 9 decembrie 2004, "" a solicitat tragerea la răspundere penală a reprezentanților "" SRL pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma emiterii de cecuri fără a exista acoperire, arătând că în favoarea acestei societăți au fost emise un număr de patru file CEC pentru suma totală de 38.556 lei, refuzate la plată din lipsa disponibilului (34,vol. IV).

Având în vedere probele administrate, rezultă că între părți a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 849/14 aprilie 2004, având ca obiect livrarea de produse de morărit și panificație către "" SRL. În cuprinsul contractului, în privința condițiilor și modalităților de plată, se stipulează că se vor utiliza file CEC, termenul de plată fiind de maxim șapte zile de la livrare, iar la Cap. XII - art. 18 (Clauze speciale) se precizează că în situația în care cumpărătorul solicită amânarea prezentării la bancă a unui CEC aceasta se va face doar în urma cererii scrise adresate vânzătorului, cu indicarea motivelor și a datei la care se va putea introduce instrumentul la plată (13-14, vol. IV),

Totodată martora, angajată în funcția de șef birou comercial la punctul de lucru Moara C, a învederat faptul că relația comercială a fost stabilită între aceasta și inculpatul -, care a purtat efectiv negocierile, cu toate că la discuții a fost prezent și inculpatul -. - mai mult, contractul încheiat a fost semnat de -, dată fiind calitatea sa de administrator. Martora a mai declarat că în realizarea livrărilor inculpatul - era cel care transmitea comanda telefonic, transportul mărfii fiind asigurat cu mijloacele proprii ale "" SRL iar cu ocazia fiecărei livrări au fost eliberate file CEC completate integral, semnate și ștampilate de către emitent.(77-78, vol.IV)

Inițial, la data semnării contractului, 14 aprilie 2004, fost livrată o primă cantitate de 10 tone de produse de morărit, pentru care inculpatul - a completat personal o filă CEC, încasată.

În data de 22 aprilie 2004, la punctul de lucru s-a prezentat inculpatul -, care a comandat cantitatea de 10 tone produse de morărit, fiind emise facturile fiscale - și -/22 aprilie 2004, în valoare totală de 12.852 lei, pentru care au fost emise două file CEC, seria - 302 - și, respectiv, - 302 -, trase asupra Bank, cu scadențe la datele de 30 aprilie 2004 și respectiv 03 mai 2004 ( 62, 63, 64, 65, vol. IV).

Anterior ajungerii la scadență a acestor livrări, în data de 26 aprilie 2004, inculpatul - a comandat cantitatea de 20 tone produse de morărit, fiind emise facturi în valoare de 25.704 RON ( 60, 61, vol. IV). Pentru plata mărfii, au fost emise două file CEC trase asupra C, cu seriile - 303 nr. - și - 303 nr. -, având înscrise dată a emiterii 05 mai 2004, respectiv 7 mai 2004 ( 66,68, vol. IV).

La termenele scadente au fost introduse la plată instrumentele, refuzate integral pentru lipsa totală a disponibilului și datorită intrării în interdicție bancară a trăgătorului ( 64,68, vol. IV).

Inculpatul - a susținut că nu cunoaște detaliile colaborării cu "" SA, întrucât - este cel care a semnat contractul, precum și instrumentele de plată. Cu toate acestea, din concluziile raportului de constatare rezultă fără dubiu că scrisul de completare de pe cele două file CEC trase asupra Bank a fost executat de către -, semnăturile neprezentând suficiente elemente (317,vol.I).

Partea vătămată "" SA (actualmente " " SA.) s-a constituit parte civilă în prezenta cauză penală cu suma de 38.556 lei. (4,vol.IV).

7. Faptă comisă în dauna părții vătămate "" SA C-

La data de 6 mai 2004, "" SA a formulat plângere împotriva reprezentanților "" SRL pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma emiterii de cecuri fără acoperire, arătând că pe parcursul derulării unui contract comercial au fost emise în favoarea societății un număr de cinci file cec, în valoare totală de 43.506,19 RON, pentru plata mărfii livrate, refuzate de banca trasă din lipsă disponibil ( 2, vol. V).

Având în vedere probele administrate, a rezultat că la data de 16 aprilie 2004 inculpatul - a contactat-o pe martora, director comercial al "" SA, prezentându-se ca manager al "" SRL. inculpatul s-a prezentat la sediul părții vătămate în data de 16 aprilie 2004, însoțit de -, purtând împreună negocieri cu martora, concretizate în contractul de livrare nr. 764/2004 (10,vol.V) iar conform convenției părților, pentru produsele alimentare achiziționate beneficiarul urma să emită file cec, acordându-se termen de plată de 15 zile de la facturare.

În perioada 16 aprilie 2004 - 21 aprilie 2004, "" a livrat marfă în valoare totală 43.506,19 RON, fiind emise facturile fiscale aferente ( 11,17,18, vol.V). Pentru plată au fost emise un număr total de cinci file CEC, după cum urmează: seriile - 302 - și - 302 - (pentru factura -/16.04.2004), cu scadență în datele de 3 și respectiv 4 mai 2004; seriile - 302 - și respectiv - 302 - (pentru factura -/20.04.2004), cu scadență la datele de 6, respectiv 7 mai 2004; seria - 302 - (pentru factura -/21.04.2004) cu scadență la data de 5 mai 2004. Facturile poartă mențiunea expresă a seriei și numărului instrumentelor de plată emise.

Martora a declarat că toate filele CEC au fost completate integral și, respectiv, semnate și ștampilate, de către reprezentanții "" SRL, aceasta precizând totodată că, dată fiind valoarea mare a livrărilor și formularea de noi comenzi în cantități ridicate, de făină, a efectuat verificări la instituția bancară trasă, ocazie cu care i s-a comunicat că au fost înregistrate incidente la plată cu bileta la ordin. În aceste condiții, martora a încercat să-l contacteze pe inculpatul -, propunându-i găsirea unor modalități de stingere a datoriei, dar a fost refuzată, dându-i-se asigurări că filele CEC vor fi executate la scadență. Cu toate acestea, la termenele stabilite, filele CEC remise au fost refuzate la plată, de altfel rezultând că în data de 27 aprilie 2004 SC "" SRL a intrat în interdicție bancară.

Partea vătămată SC "" SA a reușit însă recuperarea parțială a prejudiciului, ca urmare a investirii cu formulă executorie a filelor CEC, încheierile fiind puse în executare de către executorul judecătoresc la data de 12 mai 2004, motiv pentru care în prezenta cauză penală aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 19.457,98 lei. (3,vol.V).

Inculpatul - a recunoscut că a emis patru dintre cele cinci file CEC, iar fila CEC seria - 302 nr.- a fost emisă de către inculpatul. De asemenea, acesta a mai arătat că a cunoscut faptul că la momentul emiterii nu exista provizia necesară și a recunoscut că marfa a fost integral valorificată prin încasarea contravalorii acesteia, însă sumele de bani ajungeau în mare majoritate la inculpatul, care se ocupa de depunerile bancare. După intrarea în incidență bancară, nu au mai fost efectuate alimentări ale contului (41-43,vol.V). Inculpatul - a susținut că nu a eliberat nici o filă CEC în favoarea părții vătămate, admițând că a participat la negocieri în calitatea sa de director de vânzări (433, vol.I).

8. Fapta comisă în dauna părții vătămate " Serv" SRL C-

La data de 24 mai 2004, reprezentanții SC "" SRL au solicitat cercetarea și tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.4 Cod penal și art.84 din Legea nr.59/1934, arătând că în cursul lunilor aprilie-mai 2004, cu prilejul derulării unor relații comerciale, au fost emise un număr de 5 file CEC trase de către "" SRL, în valoare totală de 29.285,9 RON, care, introduse la plată, au fost refuzate integral din lipsă disponibil.

Având în vedere probele administrate în cauză a rezultat că la începutul lunii aprilie 2004 numitul, administrator al " Serv" SRL, s-a deplasat la punctul de lucru al "" SRL pentru a stabili condițiile unei viitoare colaborări comerciale. arată că s-a întâlnit cu învinuitul, care s-a prezentat drept director al societății, și cu inculpatul, administrator al acesteia, convenind livrarea de făină de produsă de către partea vătămată, pentru plata mărfii stabilindu-se folosirea de file cec plătibile în termen de 14 zile de la livrare.

Primind asigurări asupra seriozității societății și a mijloacelor financiare, reprezentantul părții vătămate a livrat la data de 6 aprilie 2004 o primă cantitate de făină (15 tone), în valoare totală de 19.099,5 RON ( 28, vol. VI) pentru plata căreia au fost emise trei file cec, respectiv seria - 302 - (purtând data emiterii 22 aprilie 2004), seria - 302 - (purtând data emiterii 28 aprilie 2004) și seria - 302 - (purtând data emiterii 30 aprilie 2004) - 10, 11, 20, vol. VI. Instrumentele de plată au fost completate integral de către inculpatul și predate reprezentantului societății vânzătoare la momentul livrării.

Anterior ajungerii la scadența termenului de plată pentru prima factură, în data de 8 aprilie 2004 fost livrată o nouă cantitate de marfă, în valoare de 10.168,4 RON, pentru plata căreia au fost emise filele CEC - 302 - (cu termen 10 mai 2004) și - 302 - (cu termen la 12 mai 2004), de această dată instrumentele fiind completate în totalitate de către inculpatul, motiv pentru care toate cele cinci file CEC au fost introduse în circuitul bancar, la termenele stabilite, însă acestea au fost refuzate, în principal pe motivul lipsei disponibilului în contul bancar, iar ulterior intrării în interdicție, și pe acest motiv (13-25, vol.VI).

Inculpații și au recunoscut că împreună au stabilit condițiile de colaborare cu partea vătămată, folosind ca mijloc de plată emiterea de file CEC. Inculpatul a susținut că, practic, rolul său în desfășurarea raporturilor comerciale s-a rezumat la emiterea celor trei file CEC aferente primei facturi, neavând nici o implicare în distribuirea mărfii și respectiv încasarea prețului, aceste activități fiind desfășurate de către inculpații și. Totodată inculpatul a mai învederat faptul că cei doi i-au dat asigurări cu privire la faptul că încasările vor fi folosite pentru alimentarea contului bancar, așa încât nu vor exista probleme la plată. În schimb inculpatul a declarat că nu cunoaște amănunte cu privire la modul în care s-a derulat relația cu partea vătămată, modul în care a fost valorificată marfa și motivele neplății. Declarație însă ce a fost total infirmată de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică care a stabilit fără dubiu că filele CEC emise pentru plata mărfii livrate la data de 8 aprilie 2004 (seriile - 302 - și - 302 K-) au fost completate de către inculpatul, semnăturile de la rubrica emitentului neprezentând suficiente caracteristici pentru a se stabili autorul scriptural. (317,vol. I).

Reprezentantul părții vătămate, arată că nu a fost achitată nici o sumă de bani pentru plata mărfii, iar după înregistrarea refuzului la plată, deși a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, nu a reușit aceasta datorită multitudinii de situații în care inculpații au procedat similar, acumulând debite majore față de mai mulți furnizori, motiv pentru care " Serv" SRL, prin reprezentantul său legal, s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 29.285,90 lei, prejudiciul fiind direct cauzat prin săvârșirea faptei (4-5,vol.VI).

9. Fapta comisă în dauna părții vătămate " 95 " SRL, jud.

În cursul lunii martie 2004, numitul, administrator al " 95 " SRL, a debutat colaborarea cu SRL, convenindu-se livrarea în mai multe tranșe de făină, pentru plata căreia beneficiarul urma să emită file CEC plătibile din contul deschis la Bank. În perioada 19 martie 2004 - 21 aprilie 2004, au fost efectuate un număr total de cinci livrări, în valoare totală de 127.092 RON. Reprezentantul părții vătămate precizează că transportul se efectua cu mijloacele sale, la livrare fiind înmânate file CEC corespunzătoare fiecărei facturi, completate, semnate și ștampilate de către administratorul SRL, inculpatul, singura mențiune înscrisă de către beneficiarul cecului a fost data emiterii, calculată, potrivit înțelegerii, la 15 zile de la livrare (37-38, vol.VII).

Din totalul mărfurilor livrate, partea vătămată a încasat suma de 77.978 RON, folosindu-s file CEC achitate, fapt ce a determinat continuarea livrărilor.

În schimb, la data de 20 martie 2004, fost livrată cantitatea de 20 tone făină, fiind emisă factura fiscală -, pe care se face mențiunea expresă privind plata prin file CEC (17, vol.VII). pentru plată au fost emise filele CEC cu seria - 302 - și respectiv seria - 302 -, având înscrise ca dată a emiterii 19 aprilie, respectiv 20 aprilie 2004 (24, 29, vol.VII), valoarea totală a celor două file CEC a fost de 25.466 RON, corespunzător valorii livrării din factura indicată.

La data de 21 aprilie 2004, în aceleași condiții, a fost livrată marfă în valoare de 25.225 RON, conform facturii - (cu mențiunea termenului de plată la 15 zile - 14, vol. VII), pentru plata căreia au fost emise filele cec seria - 302 - și - 302 -, cu scadențe la data de 4 mai, respectiv 6 mai 2004 ( 20,22, vol. VII).

La împlinirea termenului, beneficiarul a introdus instrumentele în circuitul bancar, constatând că în contul trăgătorului nu există provizia necesară pentru plată. Astfel, fila CEC în valoare de 12.733 RON, emisă la 19 aprilie 2004, fost plătită parțial, fiind acceptată pentru suma de 440 RON și refuzată pentru suma de 12.293 RON ( 29-31, vol. VII); fila CEC emisă la 20 aprilie 2004 fost refuzată pentru suma de 11.593 RON (acceptată la plată suma de 1.140 RON) ( 24- 28, vol. VII). Cele două file CEC având data emiterii în cursul lunii mai 2004 (aferente ultimei livrări) au fost refuzate integral din lipsă totală de disponibil ( 20-23, vol. VII).

Cu privire la prezenta faptă, inculpatul a declarat că relația comercială a fost stabilită de către inculpatul, admițând însă că a avut cunoștință de condițiile concrete de desfășurare a activității, cu care a fost de acord, inclusiv în ce privește folosirea de file CEC. În schimb inculpatul a susținut că de întreaga activitate de distribuție s-a ocupat în principal inculpatul, constatând că o parte dintre veniturile realizate de către "" SRL au fost folosite de către acesta pentru stingerea datoriilor acumulate anterior, în numele "Pro " SRL. În declarația dată inițial, a precizat că marfa cumpărată de la partea vătămată a fost vândută către diverși clienți la un preț mai mic decât cel de achiziție, susținând că aceasta s-a făcut pentru a putea intra pe piață (63, vol.VII). Mai mult, inculpatul susține, în cursul cercetărilor, că o parte din marfa provenind de la " 95 " SRL a fost direcțională de către inculpatul către " " SRL G, în vederea stingerii, prin compensare, a unei datorii anterioare a "Pro " SRL; marfa astfel livrată (in valoare de aproximativ 25.000 lei) nu a fost încasată; similar, inculpatul a folosit mărfurile aparținând "" SRL pentru stingerea unei datorii către "" V, fapt care a determinat imposibilitatea asigurării disponibilului în cont, nefiind efectuate încasări câtă vreme marfa a fost dată în compensare ( 418, vol. I). Dealtfel, în primele declarații, inculpatul a confirmat susținerile inculpatului, arătând că sume semnificative din încasări au fost folosite de către pentru stingerea datoriilor anterioare, operându-se compensări cu marfa cumpărată de către "" SRL și au fost emise file CEC în numele "" SRL și beneficiul "Pro " SRL, fără însă să existe relații comerciale care să justifice plata (446-447,vol.I). Ulterior, inculpatul a revenit asupra acestor declarații, susținând că nu cunoaște date privind contribuția inculpatului la activitățile desfășurate în numele "" SRL.

- mai mult, inculpatul relatează faptul că în cursul lunii februarie 2004 s-a efectuat plata unei sume de bani din contul "" SRL, ca urmare a prezentării unei file CEC către un furnizor, pe care acesta nu-l cunoștea și cu care nu avusese relații comerciale. Ori, inculpatul a susținut că a stabilit că în fapt folosea file cec emise de "" SRL pentru a stinge datoriile acumulate de "Pro " SRL către diferiți furnizori. (63, vol. VII)

În fine un ultim aspect în ceea ce privește susținerile inculpatului constă în faptul că acesta nu a fost în măsură să prezinte acte doveditoare ale acestor operațiuni, deoarece "documentele contabile cât și cele primare au fost distruse de către inculpatul după începerea cercetărilor".

Reprezentantul părții vătămate, a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 60.000 lei (38 verso, vol.VII), însă instanța a reținut că valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune este de 49.114 lei, reprezentând suma refuzată la plată de către instituția bancară.

Conform dispozițiilor art.62 pr.pen. în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe. Ca atare, comiterea cu vinovăție a unei fapte prevăzute de legea penală și care prezintă pericol social trebuie să fie stabilită pe bază de probe, convingerea de vinovăție trebuind să fie certă, astfel încât să fie trasă la răspundere, potrivit vinovăției, doar acea persoană care a comis o infracțiune.

În consecință, în raport de textul menționat, cu referire la dispozițiile art.17 alin.2 și art.52 pen. precum și art.1 pr.pen. scopul procesului penal trebuie realizat în așa fel încât să armonizeze interesul apărării sociale cu interesele individului.

În cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, au fost administrate probe în raport de care instanța a reținut starea de fapt anterior descrisă conformă cu realitatea și care dovedesc cert vinovăția inculpaților.

Susținerile inculpaților, în sensul că fapta reținută în sarcina acestora nu sunt dovedite, sunt infirmate de întreg materialul probator administrat în cauză, și anume: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor audiați atât în cursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești și nu în ultimul rând declarațiile inculpaților.

În ceea ce privește solicitarea inculpaților - și - cu privire la schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, incriminată de art.26 pen. raportat la art.215 alin.4 pen. nu are suportul juridic necesar pentru a fi admisibilă întrucât în speță sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de legiuitor în art. 215 alin. 3,4 și 5.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen. respectiv, infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave.

Astfel, din vastul probatoriu administrat în cauză, rezultă fără echivoc că atât inculpatul (în calitate de administrator al ""SRL T) cât și inculpatul - (în calitate de manager al "" SRL T) au săvârșit nemijlocit acțiunea specifică laturii obiective a infracțiunii în forma sa specială, constând în emiterea de file CEC în numele "" SRL Instanța a reținut că sintagma "emiterea de file CEC" presupune completarea formularului cu mențiunile obligatorii și, consecutiv, predarea cecului către beneficiar, fapte ce pot fi săvârșite de orice persoană, cu condiția îndrituirii acesteia de către trăgător. În consecință, raportat la datele speței, dată fiind înțelegerea existentă între acești doi inculpați.

Ca urmare, aceștia au indus în eroare părțile vătămate, emițând pentru plata mărfurilor livrate file CEC și bilete la ordin trase asupra Bank și, cunoscând că pentru valorificarea instrumentelor de plată nu există acoperirea necesară, emitentul intrând în interdicție bancară, urmărind obținerea de foloase materiale injuste și cauzându-le posesorilor instrumentelor de plată prejudicii semnificative.

În ceea ce privește solicitarea tuturor inculpaților cu privire la schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 nu are suportul juridic necesar pentru a fi admisibilă întrucât în speță sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de legiuitor în art. 215 alin.3,4 și 5.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen. respectiv, infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave.

Astfel, pentru existența infracțiunii prevăzute de art.215 alin.4 pen.mai este necesară condiția prevăzută în partea finală a acestui text și anume dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului. Această cerință esențială determină însă dificultăți cu privire la stabilirea momentului în care se epuizează infracțiunea, pentru că emitentul are posibilitatea să achite contravaloarea cecului la diferite intervale de timp, inclusiv dobânzile sau penalitățile de întârziere. Se pune însă problema stabilirii momentului în care se epuizează conținutul infracțiunii și se poate declanașa începerea urmăririi penale sau punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a persoanei vinovate. Astfel, acest moment ar putea fi localizat începând cu refuzul băncii de a efectua plata filei cec din cauza inexistenței banilor în contul bancar.

Atât la infracțiunea prevăzută de art.215 alin.4 pen. cât și la cea prevăzută de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 stabilirea persoanei vinovate sub aspect penal se poate realiza numai prin analizarea concretă a activității desfășurate de fiecare participant, în corelație cu reprezentarea pe care o avea despre situația financiară a societății și inexistența sumelor necesare în contul bancar.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune cu cecuri reglementată în art.215 alin.4 pen. pentru existența acesteia sunt necesare mai multe elemente: în primul rând, ea implică inducerea în eroare a beneficiarului cecului prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv a faptului că există provizia necesară în bancă la momentul emiterii cecului. Mijlocul de inducere în eroare trebuie, pentru a fi considerat fraudulos, să aibă aparența unor mijloace de amăgire, să inspire, de regulă, încredere și să scutească de efectuarea altor diligențe pentru verificarea celor afirmate. Deci, în plan subiectiv trebuie demonstrată intenția frauduloasă a emitentului.

În al doilea rând, mijloacele frauduloase trebuie să aibă ca scop dobândirea unui folos material injust pentru sine sau pentru altul.

În fine, ultima condiție esențială o reprezintă procedura unei pagube, a unui prejudiciu material de natură patrimonială în sarcina beneficiarului.

Atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară s-a statuat că în situația în care beneficiarul cecului are cunoștință în momentul emiterii că nu există disponibil necesar acoperirii acestuia la tras, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, lucru firesc din moment ce beneficiarul își asumă practic riscul insolvabilității emitentului și, pe cale de consecință, lipsind inducerea în eroare, răspunderea penală este exclusă în ceea ce privește înșelăciunea prevăzută de art.215 alin.4 pen. (în acest sens a se vedea decizia nr.IX/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Secțiile Unite)

În această situație mecanismul infracțional cunoaște două elemente succesive, și anume: autorul îi prezintă că va plăti la termenul acordat, deși cunoaște că aceasta nu se va întâmpla (fiind deci un fapt mincinos), și urmărește prejudicierea partenerului; pentru a întări convingerea persoanei vătămate, făptuitorul emite fila cec spre a-i confirma credința (falsă) că va avea posibilități de executare în caz de neplată (garanția).

Consecințele deosebit de grave se referă la cele de natură patrimonială și constau într-o pagubă materială mai mare de 2 miliarde lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității. Paguba respectivă poate fi cauzată prin emiterea unui singur cec ori alt instrument de plată a cărui valoare depășește sumele de mai sus, dar în practică, paguba poate fi cauzată și prin emiterea mai multor cecuri sau alte instrumente de plată la diferite intervale de timp.

Așadar, în speță sunt îndeplinite toate acele trăsături tipice și esențiale specifice elementelor obiective și subiective ale infracțiunii de înșelăciune incriminată de art.215 pen. și nicidecum a infracțiunii prevăzute de Legea cecului în art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.

În consecință, faptele săvârșite de cei trei inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, incriminată de art.215 alin.3, 4 și 5.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen. în ceea ce-i privește pe și - și respectiv a infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, în forma participației a complicității, incriminată de art.26 rap. la art.215 alin.3, 4 și 5.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen. în ceea ce-l privește pe.

Având în vedere considerentele anterior expuse, n temeiul art.334 pr.pen. instanța a respins cererile formulate de inculpații prin apărătorul său ales G, prin apărătorul său desemnat din oficiu în substituirea avocatului și, prin apărătorul său ales de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestora din infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, incriminată de art.215 alin.3,4 și 5.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.75 lit."a" pen. în infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, incriminată de art.26 pen. raportat la art.215 alin.4 pen. în ceea ce-i privește pe inculpații și și respectiv în infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 pentru toți cei trei inculpați.

Astfel, aceste conduite materiale, de netăgăduit în raport cu probele administrate, nu pot configura o gravă eroare în reținerea stării de fapt, după cum nici nu pot justifica lipsa unui element constitutiv al infracțiunii deduse judecății, de natură să atragă o soluție de achitare a inculpaților.

În consecință, singura soluție care se justifică este cea de condamnare a inculpaților, și nu de achitare.

de față, demonstrează faptul că relațiile comerciale pot fi ușor perturbate de infractori fără pregătire sau fără dotări deosebite. Faptele de acest gen și de o anvergură extrem de mare (prejudiciu total de 308.183,85 lei) sunt frecvente și viciază mediul de afaceri din România. este nefavorabil la nivel macroeconomic în contextul aderării României la Uniunea Europeană, care preconizezază stabilitate economică și mediu de afaceri neviciat.

În drept:

1. Fapta inculpatului - care, în calitate de administrator al "" SRL T, împreună cu inculpații - și, în perioada martie-aprilie 2004, prin acte repetate, săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu prilejul derulării de relații comerciale cu societățile furnizoare " Distribution" SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, " SA, "" SRL, " 95 " SRL și " " SA, a indus în eroare părțile vătămate, emițând pentru plata mărfurilor livrate file CEC și bilete la ordin trase asupra Bank și, cunoscând că pentru valorificarea instrumentelor de plată nu există acoperirea necesară, emitentul intrând în interdicție bancară, urmărindu-se obținerea de foloase materiale injuste și pricinuindu-se posesorilor instrumentelor de plată o pagubă totală de 308.183,85 lei, prezintă toate acele trăsături tipice și esențiale specifice elementelor obiective și subiective ale infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 3,4 și 5 din Codul penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 75 lit. a Cod penal.

Instanța a reținut că acest inculpat a mai fost condamnat prin sentința penală nr.2796/14.11.2006 a Judecătoriei Giurgiu la o pedeapsă de 6 închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, incriminată de art.215 alin.4 pen. cu suspendare condiționată, conform art.81, art.82 pen. (97, vol.II dosar instanță) motiv pentru care față de acest inculpat sunt incidente dispozițiile art.85 alin.1 pen. privind anularea beneficiului suspendării condiționate a executării acestei pedepse de 6 luni închisoare.

2.Fapta inculpatului - care, în calitate de manager al "" SRL T, împreună cu învinuiții - și, în perioada martie-aprilie 2004, prin acte repetate, săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu prilejul derulării de relații comerciale cu societățile furnizoare " Distribution" SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, "" SA, "" SRL,. 95 " SRL și " " SA, a indus în eroare părțile vătămate, emițând pentru plata mărfurilor livrate file CEC și bilete la ordin trase asupra Bank și, cunoscând că pentru valorificarea instrumentelor de plată nu există acoperirea necesară, emitentul intrând în interdicție bancară, urmărindu-se obținerea de foloase materiale injuste și pricinuindu-se posesorilor: instrumentelor de plată o pagubă totală de 308.183,85 lei, prezintă toate acele trăsături tipice și esențiale specifice elementelor obiective și subiective ale infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, incriminată de art. 215 alin. 3,4 și 5 din pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.75 lit.a pen. și art.37 lit.a pen.

Instanța a reținut conform fișei de cazier judiciar existentă la dosar (95-96, vol.II dosar instanță) că acest inculpat a suferit mai multe condamnări după cum urmează: prin sentința penală nr.1350/26.06.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală nr.487/08.05.2008 a Curții de Apel Timișoara la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, incriminată de art.215/1 pen. iar în baza art.357 alin.2 lit.a pr.pen. i s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată 02.09.2005 - 29.11.2005, acesta fiind arestat la data de 02.09.2005 și liberat condiționat la data de 29.11.2005, cu un rest de 1593 zile închisoare; prin sentința penală nr.659/06.09.2006 pronunțată în dosarul nr.2881/2005 al Judecătoriei Turda, definitivă prin decizia penală nr.390/20.06.2007 a Curții de Apel Cluj același inculpat a mai fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.37 lit.a pen. iar în baza art.7 din Legea nr.543/2002 s-a dispus revocarea beneficiului grațierii privind condamnarea acestui inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.243/24.02.2000 a Judecătoriei Cluj -N definitivă prin decizia penală nr.789/18.09.2000 a Tribunalului Cluj.

În temeiul art.83 pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare anterior menționate care va fi executată de pedeapsa de care se va executa alături de pedeapsa 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.37 lit.a pen. aplicată prin sentința penală nr.659/06.09.2006 pronunțată în dosarul nr.2881/2005 al Judecătoriei Turda, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 2 ani închisoare.

Având în vedere, fișa de cazier judiciar actualizată a acestui inculpat ce a fost anterior detaliată instanța a reținut că față de acesta sunt incidente prevederile art.37 lit."a" pen. privind recidiva postcondamnatorie determinată de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, pronunțată prin sentința penală nr.243/24.02.2000 a Judecătoriei Cluj -N, definitivă prin decizia penală nr.789/18.09.2000 a Tribunalului Cluj.

În conformitate cu dispozițiile Legii nr.543/2002, această pedeapsă a fost integral grațiată, însă această grațiere a fost condiționată cu termen de încercare de 3 ani dar având în vedere că în cursul termenului de încercare al grațierii condiționate acest inculpat a comis infracțiunea ce face obiectul prezentului dosar, în speța de față vor fi incidente dispozițiile art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea beneficiului grațierii condiționate.

De asemenea instanța a reținut că prin sentința penală nr.659/6.09.2006 pronunțată de Judecătoria Turda, definitivă prin decizia penală nr.21/A/2005 a Tribunalului Cluj, acest inculpat a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, condamnare survenită ulterior săvârșirii prezentei infracțiuni, motiv pentru care vor fi incidente dispozițiile art.34 pen. și art.36 pen. urmând a se efectua operațiunile de contopire corespunzătoare pentru infracțiunile concurente.

3. Fapta inculpatului care, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații - și -, reprezentanți ai "" SRL T, în perioada martie-aprilie 2004, prin acte repetate, săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu prilejul derulării de relații comerciale cu societățile furnizoare " Distribution" SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, " " SRL, "" SA, "" SRL, " 95 " SRL și " " SA, a acordat ajutor material la inducerea în eroare a părților vătămate în favoarea cărora au fost emise pentru plata mărfurilor file cec și bilete la ordin trase asupra Bank și, cunoscând că pentru valorificarea instrumentelor de plată nu există acoperirea necesară, emitentul intrând în interdicție bancară, urmărindu-se obținerea de foloase materiale injuste și pricinuindu-se posesorilor instrumentelor de plată o pagubă totală de 308.183,85 lei, prezintă toate acele trăsături tipice și esențiale specifice elementelor obiective și subiective ale infracțiunii de înșelăciune în formă calificată, comisă în formă continuată, ce a produs consecințe deosebit de grave, în forma de participație a complicității, incriminată de art. 26 rap. la art. 215 alin, 3, 4 și 5 din Codul penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 75 lit. a Cod penal.

Inculpatul are antecedente penale care însă nu atrag starea de recidivă, acesta fiind condamnat după cum urmează: prin sentința penală nr.436/02.12.1991 a Judecătoriei Turdaa fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu suspendare condiționată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.296 pen. Legea nr.12/1990, prin sentința penală nr.20/21.01.2004 a Judecătoriei Odorheiul Secuiesc, definitivă prin decizia penală nr.140/11.05.2004 a Tribunalului Harghitaa fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, incriminată de art.215 alin.4 pen. și, prin sentința penală nr.3006/17 decembrie 2004 Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, incriminată de art.215 alin.4 pen. cu suspendare condiționată conform art.81, art.82 pen. (93-94, vol.II dosar instanță), motiv pentru care față de acest inculpat sunt incidente dispozițiile art.85 alin.1 pen. privind anularea beneficiului suspendării condiționate a executării acestor pedepse de 3 ani și respectiv 2 ani închisoare.

Toate infracțiunile au fost comise cu vinovăție sub forma intenției directe și prezintă gradul de pericol social specific infracțiunii, urmând să fie antrenată răspunderea penală.

Instanța a apreciat însă că depozițiile inculpaților au fost contrazise în mod evident de întreg materialul probator administrat în faza de urmărire penală și în faza de judecată. Dincolo de contradicțiile evidente care se regăsesc în declarațiile inculpaților, este de remarcat poziția constantă a tuturor părților vătămate și a martorilor atât pe parcursul urmării penale cât și în faza de judecată, aceștia arătând în mod detaliat modul de comitere a faptelor de către inculpați.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au stabilit se va ține seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor, rezultat din împrejurările în care au fost săvârșite, conceperea unor scheme pentru a avea aparența respectării legislației, cu implicarea unui număr mare de persoane juridice în activitatea ilicită și consecințele produse și cele care s-ar fi putut produce. De asemenea s-au avut în vedere și limitele de pedeapsă stabilite de lege și circumstanțele personale ale celor trei inculpați, care au antecedente penale, și care au avut o atitudine procesuală ce poate fi caracterizată cel puțin în cazul inculpatului de rea-credință.

Ca urmare, în urma individualizării judiciare a pedepselor, potrivit criteriilor prevăzute de art.72 din Codul penal, trebuie aplicată câte o pedeapsă într-un cuantum care să poată îndeplini funcțiile și să poată realiza scopul acesteia, în contextul în care infracțiunile au fost săvârșite și al caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp.

În cazul în care, ca în speță, acțiunea inculpaților este caracterizată prin unitatea de timp și de loc, pe baza aceleiași rezoluții infracționale, numărul subiecților pasivi caracterizează pericolul social al faptelor săvârșite și constituie element de circumstanțiere în individualizarea judiciară a pedepselor.

Infracțiunile de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave au ajuns în ultima perioadă la parametrii care pun în pericol existența unor societăți comerciale și credibilitatea mediului de afaceri din România. Deși au fost concepute în scopul impulsionării relațiilor comerciale, unele titluri de valoare au fost transformate în factori perturbatori prin care se încearcă obținerea unor foloase necuvenite sau amânarea efectuării plăților pe perioade îndelungate.

Astfel, se înființează societăți comerciale în vederea comiterii unor fraude, iar cele care nu pot realiza profituri se reprofilează pe emiterea de cecuri sau bilete la ordin fără acoperire, după care își lichidează patrimoniul sau își încetează activitatea, devenind în acest mod inabordabile sub aspect civil și nesancționabile sub aspect penal iar reducerea excesivă a pedepsei pentru autorii unei asemenea infracțiuni, cu impact social deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită a lor și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției așa încât, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea inculpaților impresia că pot persista în sfidarea legii.

Pe de altă parte s-a constatat eficiența redusă a sistemului judiciar, care nu reușește să prevină ori să limiteze faptele de acest gen, lăsându-i pe infractori să își continue activitatea infracțională, întrucât hotărârile definitive de condamnare se situează la distanțe mari față de momentul comiterii ori al descoperirii infracțiunilor, ca și în speța de față, având în vedere că fiecare din cei trei inculpați are mai multe condamnări pentru comiterea unor infracțiuni similare de înșelăciune însă cu toate că instanțele de judecată au dat dovadă de clemență aplicându-le pedepse cu închisoarea derizorii și cu suspendarea condiționată a executării acestora, inculpații au înțeles șansa ce le-a fost acordată prin perseverarea acestora în sfera ilicitului penal considerând probabil că din nou vor fi condamnați la pedepse neprivative de libertate.

Ca urmare, faptul că infracțiunile comise prin intermediul cecurilor și biletelor la ordin nu se sancționează prompt din faza incipientă, dă posibilitatea unor persoane să comită infracțiuni repetate cu prejudicii mari, nerealizându-se astfel nici prevenția de ordin general, întrucât unele pedepse au cuantum redus, răspunderea penală este uneori prescrisă iar executarea pedepselor este grațiată sau începe la mult timp după comiterea faptelor.

Pedepsele ce urmează a fi stabilite de către instanță, în urma probelor administrate, trebuie să corespundă pericolului social al faptelor comise, redat de natura infracțiunilor comise, de numărul mare al actelor materiale care compun activitățile infracționale, cât și de pericolul social al inculpaților, inculpatul - care este recidivist fiind practic coordonatorul acestor activități infracționale, putându-se aprecia că, în mod concret acesta a avut cea mai mare contribuție la comiterea faptelor iar inculpații - și care au antecedente penale, suferind mai multe condamnări pentru fapte similare, denotă două aspecte, respectiv: perseverența acestora în câmpul infracțional și faptul că celelalte pedepse cu executare în regim de detenție sau cu suspendare condiționată aplicate acestora nu și-au atins scopul preventiv și sancționator coroborat cu faptul că inculpatul a adoptat o atitudine procesuală nesinceră, de natură a împiedica aflarea adevărului și pronunțarea unei soluții corecte în cauză iar inculpatul a recunoscut parțial fapta reținută în sarcina lui.

Totodată acestea vor reflecta în primul rând implicarea concretă a fiecăruia dintre inculpați în actele infracționale, perioada îndelungată de timp în care inculpații au desfășurat în mod constant această activitate, atitudinea acestora pe parcursul procesului penal și permanenta încercare de culpabilizare a părților vătămate, corelativ cu încercarea diminuării până la minim a propriilor responsabilități.

Inculpatul - a adoptat o atitudine procesuală sinceră, de natură a se afla adevărul și pronunțarea unei soluții corecte în cauză recunoscând atât în faza urmării penale cât și în faza cercetării judecătorești fapta reținută în sarcina lui însă susținând că a fost un simplu executant fiind determinat de ceilalți doi inculpați să comită actele materiale anterior descrise.

Împotriva sentinței menționate au declarat apel în termen inculpații inculpații, și.

Ultimul apelant a criticat sentința susținând că nu a fost legal citat pentru că deși nu a fost prezent la nici un termen de judecată, s-a considerat că are termen în cunoștință, astfel că în momentul în care s-a discutat probațiunea și a fost audiat coinculpatul, inculpatul apelant nu a fost citat deloc.

De asemenea, s-a arătat că înaintea intrării în dezbateri acesta a fost citat la Consiliul Local prin afișare, însă procedura nu a fost îndeplinită deoarece nu a fost aplicată ștampila instituției și lipsește semnătura reprezentantului acestuia.

Sub un alt aspect s-a criticat sentința pentru că deși au fost încuviințați martorii, G, și, aceștia nu s-au prezentat, instanța nu a revenit cu procedura de citare și nici nu a dat citire declarațiilor acestora.

S-a mai invederat că la termenul din 16.09.2008 instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute, din infracțiunea de înșelăciune în formă calificată prev.de art.215 al.3, 4 și 5 pen. cu aplic.art.41 al.2C.pen. în infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prev.de art.26 pen. rap.la art.215 alin.4 pen. și în infracțiunea prev.de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, așa cum au solicitat apărătorii inculpaților.

In fine, s-a invederat că pedeapsa a fost greșit individualizată în cauză fiind aplicabilă o pedeapsă într-un cuantum mult mai mic decât cel stabilit de prima instanță.

Inculpatul apelant a criticat sentința sub aspectul nulității deoarece instanța nu a verificat regularitatea actului de sesizare astfel cum prevede art.300 pr.pen. arătându-se că dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj în data de 4 mai 2007, apoi a suferit 6 amânări fără discuții fie datorită lipsei de procedură cu părțile, fie datorită lipsei de apărare a inculpaților pentru ca la termenul din 18.12.2007, așa cum rezultă din încheierea de ședință, după strigarea cauzei și apelul părților instanța a trecut la audierea inculpatului apelant fără a proceda inițial la identificarea lui, la citirea actului de sesizare sau la explicarea acuzației adusă inculpatului, astfel cum prevede art.318 pr.pen.

S-a precizat că toate măsurile și actele necesare a fi realizate anterior efectuării cercetării judecătorești au fost omise de judecătorul fondului, astfel încât s-a nesocotit principiul legalității și oficialității procesului penal ce prevede că acesta se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute de lege, iar actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Omițând să verifice din oficiu la prima înfățișare regularitatea actului de sesizare, instanța a trecut la efectuarea cercetării judecătorești fără a se cunoaște dacă a fost legal investită.

Necitirea rechizitoriului și neexplicarea acuzațiilor aduse inculpatului atrag desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece nu pot fi suplinite de către instanța de apel.

S-a invederat că a fost nesocotit și principiul publicității și oralității judecății deoarece publicul care asistă la judecată trebuie să aibă posibilitatea să ia cunoștință de acuzațiile aduse inculpatului, ori în condițiile în care rechizitoriul nu a fost citit și nici nu s-a făcut o scurtă expunere a faptelor publicul aflat în sala de judecată a fost în imposibilitate de a cunoaște faptele depuse judecății.

În egală măsură s-a susținut că a fost încălcat dreptul la apărare, ce garantează că inculpatul va fi pus în cunoștință de cauză privitor la acuzațiile ce i se impută și evită neinformarea acestuia cu privire la conținutul actului de inculpare; citirea acestui act apare cu atât mai necesară în cazul inculpatului cercetat în stare de libertate cu cât acestuia nu i se comunică rechizitoriul, fiind posibil să nu fi luat la cunoștință de conținutul acestuia.

Apelantul a arătat că în contextul în care nu a știut cu exactitate faptele reținute în sarcina lui prin rechizitoriu, când a fost audiat a arătat că invocă dreptul la tăcere întrucât nu cunoaște cu exactitate învinuirea ce i se aduce, fiind pus în imposibilitate de a da declarații în cauză și de a formula apărări cu privire la învinuirile aduse.

Sub un alt aspect s-a considerat că însăși cercetarea judecătorească în cauză este deficitară încălcând principiile dreptului la un proces echitabil, contradictorialității și nemijlocirii și cel al aflării adevărului deoarece audierea unor martori s-a rezumat la consemnarea declarației lor că își mențin în totalitate declarațiile date în cursul urmăririi penale.

De asemenea, patru persoane citate în calitate de martor nu au fost audiate iar instanța nu a făcut aplicarea disp.art.329 pr.pen. privind renunțarea la martorii propuși sau a disp.art.327 al.3 pr.pen. ce prevede că în caz de imposibilitate a audierii instanța va da citire declarațiilor din faza de urmărire penală.

S-a mai criticat sentința susținându-se că instanța de fond a făcut trimitere la declarațiile unui număr de 9 martori care, deși nu au fost citați, ca și martori, au fost audiați în cursul urmăririi penale.

S-a mai arătat că în ceea ce privește fapta comisă față de SC SRL B, în conținutul infracțiunii de înșelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire au fost reținute și actele materiale comise prin emiterea biletelor la ordin rămase neachitate, aspecte care contrazic atât practica judiciară constantă în materie, cât și doctrina.

S-a susținut că în mod nelegal s-a dispus contopirea pedepsei aplicate în cauză cu o pedeapsă anterioară de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.2796/14.11.2006 a Judecătoriei Giurgiu, pentru infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 al.4 pen. însă această infracțiune constituie un act material ce intră în conținutul formei continuate a infracțiunii de înșelăciune prin emitere de Cec-uri fără acoperire din prezentul dosar.

S-a mai invocat soluționarea greșită a laturii civile a cauzei, instanța acordând despăgubiri sub cuantumul prejudiciului cauzat fără a face nici un fel de precizare iar sentința este o reproducere a rechizitoriului fără nici un fel de cenzură din partea judecătorului.

Inculpatul apelant a criticat sentința atacată considerând că aceasta este lovită de nulitate pentru că instanța nu a verificat regularitatea actului de sesizare, nu a dat citire rechizitoriului și nici nu a trecut la explicarea acuzației adusă inculpatului, încălcându-se astfel dreptul la apărare.

S-a mai criticat modul de efectuare a cercetării judecătorești, care s-a finalizat fără a se dispune în vreun fel cu privire la martorii lipsă neaudiați, apoi doi martori au declarat doar că își mențin în totalitate declarațiile date în cursul urmăririi penale, iar în motivarea sentinței se face trimitere la declarațiile a 9 persoane, reprezentanții societăților comerciale prejudiciate, care au fost audiați în faza de urmărire penală, dar nu au mai fost citați de către instanță.

S-a invocat faptul că latura civilă a cauzei a fost greșit soluționată prin acordarea unor despăgubiri mai mici decât prejudiciul reținut în rechizitoriu, fără a se justifica care este motivul ce a determinat acest lucru.

În fine, s-a mai precizat că sentința pronunțată încalcă prev.art.356 pr.pen. întrucât preia în totalitate faptele descrise în rechizitoriu fără ca acestea să fie cenzurate în vreun fel de judecător, lipsind analiza probațiunii administrată în mod direct de către instanță.

Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

Prima instanță a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj întocmit la data de 27 aprilie 2007 în dosarul nr.552/P/2004, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților și - pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev.și ped.de art.215 alin.3,4 și 5 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen. și a inculpatului, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de înșelăciune prev.și ped.de art.26 pen. rap.la art.215 alin.3,4 și 5 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.75 lit.a pen.

În sarcina inculpaților și s-a reținut că în urma unei înțelegeri prealabile, în perioada martie - aprilie 2004, prin acte repetate și beneficiind de ajutorul material al inculpatului în calitate de administrator, respectiv manager al SC SRL T, cu prilejul derulării de relații comerciale cu societățile furnizoare SC " Distribution" SRL B, SC SRL, SC SRL A, SC SRL, SC SRL, SC SA, SC SERV SRL, SC 95 SRL și SC SA Actualmente SC SA au indus în eroare reprezentanții acestora și au emis pentru plata mărfurilor livrate file CEC și bilete la ordin trase asupra Bank și BRD, cunoscând că pentru valorificarea instrumentelor de plată nu există acoperirea necesară, emitentul intrând în interdicție bancară, urmărindu-se obținerea de foloase materiale injuste și cauzând o pagubă totală de 308.183,85 RON.

Primul termen de judecată a fost fixat pentru data de 19 iunie 2006 însă cauza a fost amânată succesiv pentru lipsă de procedură și de apărare a inculpaților până la data de 18 decembrie 2007 (127 vol.I) termen la care s-a constatat că inculpatul este prezent, apărarea tuturor inculpaților este asigurată prin apărători aleși, iar procedura este îndeplinită cu inculpatul lipsă și, într-adevăr, și procedura cu ultimul inculpat este îndeplinită contrar susținerilor din apel; deoarece acesta primise termen în cunoștință la termenul de judecată din 19 iunie 2007 (26, verso vol.I).

După ce a constatat că procedura este îndeplinită instanța a consemnat că a pus în vedere inculpatului prezent drepturile procesuale însă acesta a arătat că înțelege să se prevaleze de dreptul la tăcere, prev.de art.70 pr.pen. deoarece nu dorește să declare și își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale.

În continuare, s-a încuviințat cererea privind audierea martorilor din rechizitoriu, iar cauza a fost amânată; la termenele ulterioare s-a procedat la luarea declarației inculpatului, care de asemenea a arătat că nu dorește să dea declarații și că și le menține pe cele consemnate în cursul urmăririi penale, iar la termenele ulterioare s-a procedat la audierea martorilor prezenți.

Se observă că prima instanță a omis în cursul judecății să dispună potrivit art.322 pr.pen. - citarea sau prezentarea succintă a actului de sesizare a instanței de către grefier, iar acest aspect nu a fost sesizat nici de către procurorul de ședință și nici de către apărătorii inculpaților fiind invocat pentru prima dată în apel, cu ocazia depunerii motivelor scrise de apel d e către doi dintre inculpații apelanți.

Contrar celor susținute de către apelanți, omisiunea citirii actului de sesizare nu are legătură cu verificarea actului de sesizare, deoarece art.300/1 pr.pen, se referă strict la aspectul dacă actul de sesizare a fost emis în condițiile legii, ori, omisiunea actului procesual cu care se începe cercetarea judecătorească nu poate fi considerată o nelegalitate a actului anterior sesizării instanței.

Citirea actului de sesizare sau prezentarea succintă a actului pe lângă faptul că marchează începerea cercetării judecătorești - moment deosebit de important deoarece până atunci se pot face constituirile de parte civilă în proces și se pot prezenta cererile și excepțiile prev.de art.320 pr.pen. - constituie o garanție a dreptului de apărare al inculpatului.

Acest fapt a fost sesizat în jurisprudența mai veche a instanțelor naționale; astfel, prin Decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr.19/24.12.1966 s-a statuat că judecata în fond trebuie să înceapă întotdeauna prin citirea actului de sesizare, când cel interesat va putea lua cunoștință în acest moment procesual de obiectul și cadrul acestuia.

Dreptul de a fi informat se circumscrie dreptului la un proces echitabil și este consacrat în art.6 paragraf 3 lit.a din Convenția Europeană care recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa.

Este adevărat că inculpaților apelanți le-a fost prezentat materialul de urmărire penală anterior întocmirii actului de sesizare însă prezentarea materialului de urmărire penală nu poate suplini omisiune citirii actului de sesizare.

De asemenea, faptul că în declarațiile inculpaților din cursul judecății (126 și 150 - vol.I), se menționează că s-a adus la cunoștință fapta care formează obiectul cauzei nu acoperă lipsa citirii rechizitoriului, deoarece art.6 paragraf 3 lit.a din Convenția Europeană recunoaște inculpatului dreptul de a fi informat în mod detaliat, nu numai cu privire la faptele materiale de care este acuzat, dar și cu privire la încadrarea juridică a faptelor (cauza Pelissier și Sarsi c/v Franței, din 3 martie 1999, citată în Convenția Europeană a drepturilor omului și dreptul procesual român, Ov., 2007, ed., pag.396).

Așadar în cauză nu s-a asigurat dreptul la informare al inculpaților cărora, fiind trimiși în judecată în stare de libertate, nu li s-a comunicat copia de pe rechizitoriu, deoarece dreptul procesual penal român statuează comunicarea rechizitoriului doar inculpaților arestați.

Curtea constată că necitirea actului de sesizare de către prima instanță a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată în apel prin citirea actului de sesizare, deoarece informarea inculpaților într-o cauză privind infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, compusă din numeroase acte materiale, constând în emiterea mai multor Cec-uri fără acoperire a dus la administrarea probelor în fața primei instanțe fără ca inculpații să cunoască în mod detaliat toate actele materiale de care sunt acuzați, astfel încât să-și exercite dreptul de a-și exprima poziția procesuală în mod complet și dreptul de a adresa întrebări martorilor în cunoștință de cauză.

Omisiunea citirii actului de sesizare nu este sancționată cu nulitate expresă prev.de art.197 al.2 pr.pen. însă conform art.197 alin.4 teza finală pr.pen. instanța ia în considerare din oficiu deci cu atât mai mult cu cât au fost invocate de către părți - încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei; este evident că în lipsa informării inculpaților despre conținutul rechizitoriului - chiar dacă inculpatul a primit o copie de pe actul de sesizare de la apărătorul său, în cursul judecării apelului - întreaga probațiune desfășurată în cursul cercetării judecătorești nu a asigurat aflarea adevărului, deoarece inculpații nu și-au putut face apărările în raport de actele materiale reținute în sarcina lor.

În consecință, se impune în baza art.379 pct.2 lit.b pr.pen. desființarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei de către prima instanță cu reluarea judecății de la citirea actului de sesizare.

De asemenea, instanța, în cazul imposibilității audierii vreunui martor va face aplic.disp.art.327 alin.3 pr.pen. referitoare la citirea depoziției anterioare și va ține seama de aceasta la judecarea cauzei, astfel încât sentința să fie pronunțată pe baza probelor puse în discuție în cursul cercetării judecătorești deoarece probele administrate în cursul urmăririi penale servesc în special pentru a se constata dacă este cazul sau nu să se dispună trimiterea în judecată, astfel cum prevede art. 200 pr.pen.

La judecarea cauzei vor fi avute în vedere și celelalte motive de apel menționate în cuprinsul prezentei decizii.

În ceea ce privește latura civilă, prima instanță va analiza cuantumul despăgubirilor civile solicitate, fără însă a agrava situația inculpaților.

În baza art.192 al.2 pr.pen. cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, inclusiv onorariile parțiale în favoarea apărătorilor din oficiu pentru studiul dosarului și prezentarea în fața instanței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI DE:

Admite apelurile declarate de inculpații . T-,.9, fără forme legale in C N-,.9 jud.C, .în T-.8 jud.C, și .în T-.7 fără forme legale în T- jud.C, împotriva sentinței penale nr.492 din 30 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o desființează în întregime și rejudecând:

Trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, respectiv Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului C suma de câte 100 lei onorariu pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților și, av. și, sume ce se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu inculpații și și părțile civile.

Pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - -

RED.VC/MB

11.11.09/19 ex.

Președinte:Valentin Chitidean
Judecători:Valentin Chitidean, Ioana Cristina Morar

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Cluj