Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 102/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.102/
Ședința publică din data de 16 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Damian Mitea
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Eleni Cristina
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul - deținut în Penitenciar Poarta Albă, împotriva deciziei penale nr.525/P din data de 24 septembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul penal nr-.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul contestator - în stare de arest și asistat de apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.3/2010, emisă de Baroul d e Avocați C - Cabinet Individual de Avocat;
Se constată lipsa:
- intimatelor părți civile - Bank România prin reprezentanți legali și Bank România prin reprezentanți legali.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală,
Curtea, în baza art.391 Cod procedură penală, pune în discuția părților, admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorul.
Avocat, apărător ales al contestatorului, având cuvântul, solicită admiterea în principiu a contestației în anulare formulate și să se constate că, judecând recursul, Curtea de APEL CONSTANȚAa omis din eroare să cerceteze și să se pronunțe asupra unei cauze de încetare a procesului penal respectiv, cea prevăzută de disp.art.101Cod procedură penală raportat la art.46 Cod penal referitor la săvârșirea faptei de către contestator, prin constrângere morală.
Precizează că, în dosar existau asemenea probe care dovedeau că inculpatul a acționat fiind constrâns de către o altă persoană pe care, la acea dată, a identificat-o ca fiind numitul "", ca ulterior în declarație, să îi indice și numele și prenumele.
Acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că acea persoană cu care s-a întâlnit într-o perioadă de detenție anterioară, avea un ascendent moral asupra inculpatului pentru că acesta, fiind mai firav, manifesta o anumită temere față de acest "".
Întâlnindu-se în, acesta l-a obligat, practic amenințându-i familia și pe el, să accepte să săvârșească aceste infracțiuni.
Dovezile constau în declarațiilor inculpatului, din cursul urmăririi penale cât și din cursul cercetării judecătorești și a faptului că toate înscrisurile care au fost folosite pentru obținerea acestor credite și care au fost falsificate, nu au fost falsificate de către inculpat, acesta nefăcând decât să se folosească de le pentru obținerea creditelor, credite care de asemenea, au fost valorificate de către persoana respectivă.
Consideră că erau temeiuri suficiente pentru ca instanța de recurs să se pronunțe asupra acestei chestiuni, fi prin admiterea ei fie printr-o eventuală casare cu trimitere pentru analiza problemei și administrarea de noi probe.
Solicită admiterea în principiu a contestației în anulare formulată, să se dispună rejudecarea recursului cu consecința suspendării mandatului de executare.
Face trimitere la disp.art.388 Cod procedură penală și art.386 lit."c Cod procedură penală.
Pentru a-și putea da seama dacă instanța s-a pronunțat, inculpatul, contestatorul de față, trebuie să fie în posesia hotărârii pronunțată în recurs.
Or, hotărârile de recurs, nu se comunică iar conform art.420 Cod procedură penală, nici nu se atașează mandatul de executare a pedepsei.
Prin urmare, în opinia sa, contestatorul nu a intrat niciodată în posesia acestei hotărâri definitive de condamnare și de aceea, respectând principiile generale de drept în interpretarea acestei neconcordanțe dintre cele două dispoziții legale și considerând că interpretarea legii se va face întotdeauna în favoarea celui condamnat, contestația în anulare este formulată în termen.
Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea în principiu a contestației în anulare formulată de contestator.
Conform art.391 Cod procedură penală, nu sunt întrunite condițiile cu privire la termenul cerut de disp.art.388 Cod procedură penală având în vedere că, această contestație este introdusă în data de 28 decembrie 2009 iar Curtea de APEL CONSTANȚA în recurs, prin decizia penală nr.525/P, s-a pronunțat în data de 24 septembrie 2009, apreciază că cererea este introdusă mult peste termenul legal.
De asemenea, contestația în anulare nu se sprijină pe niciunul din motivele prevăzute de disp.art.386 Cod procedură penală.
Cu privire la invocarea cauzei care înlătură caracterul penal al faptei respectiv, constrângerea, prevăzută de art.46 Cod penal și nu o cauză de încetare a procesului penal așa cum cere art.386 lit."c" Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, concluziile sale sunt de respingere a contestației în anulare formulată de contestator.
Contestatorul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la contestație în anulare formulată.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin contestația formulată de condamnatul, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, s-a solicitat ca în baza art.386 lit."c" Cod procedură penală, să se dispună anularea deciziei penale nr.525/P din data de 24.09.2009 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul penal nr-, întrucât instanțele nu s-au pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, respectiv cea prevăzută de art.10 indice 1 Cod procedură penală în referire la art.46 alin.2 Cod penal.
Contestatorul susține că a contractat creditele de la cele două bănci în baza unor documente (adeverință și contract de muncă false), procurate de numitul, pe care l-a cunoscut în timpul unei pedepse privative de libertate, aplicată anterior și care după ce a fost eliberat, a exercitat asupra sa constrângeri morale prin amenințări care-i puneau în pericol persona.
Verificând contestația în anulare de față, prin prisma temeiurilor invocate, curtea constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1177 din data de 06.11.2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, s-a dispus condamnarea contestatorului, la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.215 alin.1,2,3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit."a" Cod penal și pentru art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit."a" Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada 04.12. - 10.12.2004, a falsificat două adeverințe de venit și un contract individual de muncă care atestau că ar fi fost salariatul "" SRL, documente pe care le-a prezentat la Bank - Sucursala C și Bank - Agenția, cu care a încheiat două contracte de creditare pentru suma de 6.454 lei.
Prin decizia penală nr.162 din 25.02.2009, Tribunalul Constanțaa redus pedeapsa rezultantă la 2 ani închisoare, soluție confirmată prin decizia penală nr.525/P din data de 24.09.2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor penale definitive, numai în cazuri cu totul deosebite prevăzute limitativ în art.386 lit."a,b,c,d" Cod procedură penală.
În cauză, contestatorul și-a întemeiat cererea pe disp.art.386 lit."c" Cod procedură penală - când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute în art.10 lit."f-i" Cod procedură penală, respectiv:
f) lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale;
g)1)a intervenit amnistia, prescripția ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor;
h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părțile s-au împăcat, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală;
i) s-a dispus înlocuirea răspunderii penale.
Pentru a se reține acest caz de contestație, legea fixează cerința ca la dosar să existe probe care să facă dovada cauzei de încetare a procesului penal cu privire la care instanța, trebuie să se pronunțe.
Ori, în speță, contestatorul susține că a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare, cu un pericol grav pentru persoana sa, de către numitul.
Constrângerea morală invocată, prevăzută de art.46 alin.2 Cod penal, nu constituie însă, o cauză de încetare a procesului penal, neregăsindu-se printre cele enumerate în art.10 lit."f-i" Cod procedură penală ci, este o cauză care înlătură caracterul penal al faptei.
Într-o atare situație, curtea constată că cererea de contestație formulată de condamnatul, nu îndeplinește cerințele legii pentru a fi admisă, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă cu consecința obligării contestatorului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.391 alin.1 Cod procedură penală,
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul inculpat - deținut în Penitenciar Poarta Albă, împotriva deciziei penale nr.525/P din data de 24 septembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul penal nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.189 Cod procedură penală, suma de 75 lei reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu - avocat se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în favoarea Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.dec.Jud./03.03.2010
Tehnored.Gref./ 2 ex.
Data: 03.03.2010
Președinte:Damian MiteaJudecători:Damian Mitea, Maria Uzună, Eleni Cristina
