Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 11/
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica
GREFIER - I
Cu participarea Ministerului Public prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal declarat de inculpata - domiciliată în,-, jud. C, împotriva deciziei penale nr. 365/24.09.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta inculpată asistată de avocat ales, în baza delegației nr. 72764/2009 emisă de Baroul Constanța -cabinet avocațial, lipsă intimata parte vătămată Consiliul Local Comana.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 176 - 181 cod pr. penală.
Curtea aduce la cunoștința recurentei inculpate dispozițiile art. 70 al. 2 cod pr. penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație și i s-a pus în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, aceasta precizând că nu dorește să dea nici o declarație în fața instanței de recurs.
Recursul este declarat în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și nemotivat conform art. 38510cod pr. penală.
Curtea în baza art. 301 cod pr. penală, întreabă părțile dacă mai au cereri, excepții de invocat și văzând că nu sunt, în baza art. 38511cod pr. penală constată recursul în stare de judecată și în baza art. 38513cod pr. penală, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentei inculpate, avocat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și pe fond, arată că recursul vizează doar latura civilă sens în care solicită reducerea cuantumului despăgubirilor civile la care a fost obligată inculpata, având în vedere că s-a efectuat o expertiză care se coroborează cu celelate probe administrate, și care a stabilit un prejudiciu de 128.000.000 lei vechi, iar instanța în mod greșit a obligat inculpata la plata unui prejudiciu de peste 400 milioane lei vechi.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului, menținerea deciziei recurate ca temeinică și legală, întrucât instanța de apel în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a respins apelul, menținând sentința de condamnare și prin care inculpata a fost obligată la plata unui prejudiciu al cărui cuantum a fost deja redus.
Recurenta inculpată, în ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului.
CURTEA
Cu privire la recursul penal de față constată următoarele;
Prin sentința penală nr. 120/P/ 26.03.2009 a Judecătoriei Mangalia, județ C, s-a hotărât, în temeiul art. 2151alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal și a art. 74 alin. (1) lit. a) și c) din Codul penal raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) din Codul penal, condamnarea inculpatei, născută la data de 02.10.1967 în M, jud. C, fiica lui și, cetățean român, studii liceale, contabil la Primăria comunei Comana, necăsătorită, fără antecedente penale, CNP -, domiciliată în,-, jud. C, la pedeapsa de șase luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare;
-în temeiul art. 71 alin. (1) și (2) din Codul penal, interzicerea inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) din Codul penal pe durata executării pedepsei principale;
-în temeiul art. 81 alin. (1) din Codul penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe o durată de doi ani și șase luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. (1) din Codul penal;
-în temeiul art. 71 alin. (5) din Codul penal, suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale;
-în temeiul art. 359 alin. (1) din Codul d e procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate;
-s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă comuna Comana;
-în temeiul art. 998 din Codul civil, obligarea inculpatei să plătească părții civile comuna Comana suma de 41.862,43 lei despăgubiri pentru daunele materiale, ce va fi actualizată cu indicele de inflație aplicat de la data de 18.05.2005 până la data plății efective a debitului;
-în temeiul art. 189 din Codul d e procedură penală, s-a dispus avansarea onorariului apărătorului din oficiu al inculpatei în faza judecății, avocat -, în cuantum de 50 de lei, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e avocați C;
-în temeiul art. 191 alin. (1) din Codul d e procedură penală, obligarea inculpatei să plătească statului suma de 2.000 de lei cheltuieli judiciare avansate de acesta în cauză.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. 1478/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalias -a dispus, printre altele, punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 2151alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 2849/254 din 07.11.2008.
Coroborând probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpata domiciliază în localitatea, jud. C, este cetățean român, are studii liceale, nu este căsătorită, nu are antecedente penale și, începând cu anul 1995, s-a angajat în funcția de contabil la Primăria comunei Comana.
Deși instituția avea o persoană angajată în funcția de casier, și anume pe martorul, printr-o înțelegere intervenită între acesta din urmă și inculpată, de care avea cunoștință și martora, primarul comunei Comana, inculpata păstra cheile de la casieria unității, având acces direct și neîngrădit la casa de bani.
La data de 23.04.2005, inculpata a adresat organelor de poliție o sesizare prin care aducea la cunoștință că, în repetate rânduri, i-a înmânat primarului comunei Comana, martora, diferite sume de bani din casieria unității fără întocmirea unor documente justificative; ulterior, la data de 30.09.2005, comuna Comana a formulat o plângere penală împotriva inculpatei solicitând tragerea la răspundere penală a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, constând în lipsa din casierie a sumei de 438.508.881 lei vechi.
Prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale s-a constatat o diferență între soldul înscris în registrul de casă al instituției (511.421.881 lei) și numerarul existent în casierie (72.913.000 lei) în valoare de 438.508.881 lei, care se compunea din suma de 92.240.040 lei reprezentând impozite și taxe locale încasate pe bază de chitanță în perioada 03.01.2005 - 18.05.2005 și nedepuse la trezorerie cu foi de vărsământ, suma de 168.565.105 lei reprezentând taxe speciale încasate în perioada 01.07.2004 - 18.05.2005 și nedepuse la trezorerie și suma de 155.819.185 lei ridicată de la trezorerie pe bază de file CEC, nejustificată prin documente care să fie înscrise în registrul de casă.
În cuprinsul raportului de expertiză, expertul a menționat că inspectorii din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice C, care, în prealabil întocmirii raportului de expertiză, au efectuat o inventariere la casieria Primăria comunei Comana, au identificat 12 documente justificative în valoare de 19.884.551 lei privind perioada 24.03.2005 - 13.05.2005, înregistrate de casierul la plăți în registrul de casă, care nu au fost luate în considerare întrucât nu îndeplineau condițiile prevăzute de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 425/1998.
Prin hotărârea apelată în cauză s-a a reținut că suma de bani găsită lipsă în casieria Primăriei comunei Comana a fost însușită de către inculpata în condițiile în care aceasta însăși recunoaște faptul însușirii unei sume de peste 40.000 de lei noi, potrivit consemnărilor făcute de ea în registrul personal de evidență, iar afirmația sa potrivit căreia a înmânat banii martorei nu a fost susținută probator.
Instanța de fond a apreciat că, în lipsa unei constrângeri fizice sau morale (care nu a fost dovedită în cauză), ar fi fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare chiar și în situația în care suma de bani ar fost înmânată de către inculpată martorei din moment ce latura obiectivă a infracțiunii include cerința ca banii sau valorile să fie însușite nu doar în interesul autorului ci și pentru altul.
Cu toate acestea, prima instanță a considerat că nu poate fi imputată inculpatei întreaga sumă găsită lipsă cu ocazia controlului efectuat de către inspectorii din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice C și consfințită ulterior și de către expert, respectiv 438.508.881 lei vechi, întrucât neregularitatea întocmirii celor 12 documente justificative pentru suma de 19.884.551 lei vechi, care au fost înregistrate în registrul de casă de martorul dar nu au fost luate în considerare de către organele de control, este imputabilă exclusiv acestuia din urmă, astfel că prejudiciul efectiv cauzat de inculpată este de 418.624.300 lei vechi (41.862,43 lei noi).
Fapta inculpatei care, în calitate de contabil al Primăriei comunei Comana, și-a însușit, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, suma totală de 41.862,43 lei noi din casieria acestei instituții, a fost încadrată în dispozițiile art. 2151alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal, prima instanță constatând că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată prevăzută de
La stabilirea pedepsei față de inculpată, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a acestui act normativ, limitele de pedeapsă fixate în norma incriminatoare, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Atitudinea inculpatei constând în prezentarea la toate chemările organelor judiciare și împrejurarea că aceasta nu are antecedente penale, au fost reținute drept circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) din Codul penal.
Având în vedere infracțiunea comisă, prima instanță a considerat că inculpata este nedemnă să exercite drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) din Codul penal, respectiv dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, astfel încât, în temeiul art. 71 alin. (1) și (2) din Codul penal, a interzice inculpatei acesteia exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) din Codul penal pe durata executării pedepsei principale.
În ceea ce privește modalitatea executării pedepsei, instanța de fond, ținând seama de circumstanțele personale ale inculpatei, respectiv de faptul că nu are antecedente penale și își are asigurată existența prin muncă, și de împrejurarea că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 din Codul penal (pedeapsa aplicată în prezenta cauză este închisoarea de șase luni, inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate), a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatei un termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. (1) din Codul penal.
Cu privire la acțiunea civilă, prin hotărârea primei instanțe s-a reținut că, partea vătămată comuna Comana s-a constituit parte civilă în procesul penal (filele 26 și 27) solicitând obligarea inculpatei la plata sumei de 438.508.881 lei vechi despăgubiri civile, actualizată cu rata inflației, reprezentând contravaloarea sumelor de bani însușite de inculpată.
Reținând în sarcina inculpatei decât însușirea sumei de 41.862,43 lei noi, prima instanță a admis acțiunea civilă și a obligat pe inculpată să plătească părții civile comuna Comana această sumă cu titlu de despăgubiri pentru daunele materiale, ce va fi actualizată cu indicele de inflație aplicat de la data de 18.05.2005 până la data plății efective a debitului.
Apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 120/P/26.03.2009 a Judecătoriei Mangalia, jud. C, a fost soluționat prin decizia penală nr. 365/24.09.2009 a Tribunalului Constanța, în sensul respingerii lui ca nefundat. Totodată, apelanta inculpată a fost obligată să plătească statului 170 lei cu titlu de cheltuieli judiciare iar onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 50 lei s-a dispus să fie plătit din fondurile către Baroul Constanța, pentru avocat.
Pentru a se pronunța, în sensul celor menționate, tribunalul a reținut următoarele;
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, tribunalul constată că prima instanță a efectuat cercetarea judecătorească în mod complet, a realizat o evaluare justă a întregului material probator administrat în cauză, reținând în mod corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, precum și vinovăția inculpatului în comiterea acesteia.
Într-adevăr, declarațiile martorilor, -, și, declarațiile inculpatei, raportul de expertiză contabilă judiciară și înscrisuri (contract individual de muncă, fișa postului de contabil, proces - verbal de inspecție, documente contabile și fișa de cazier judiciar a inculpatei), demonstrează dincolo de orice dubiu că inculpata și-a însușit, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, suma totală de 41.862,43 lei noi din casieria acestei instituției.
Având în vedere împrejurările și modul de comitere al faptei, prin mai multe acte de executare, însușindu-și în mod repetat sume de bani din casieria unei instituții publice, într-o perioadă lungă de timp, dar și cuantumul ridicat al prejudiciului produs părții vătămate (41.862,43 lei noi), în mod just prima instanță a constat că fapta săvârșită de aceasta prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni.
Văzând ansamblul criteriilor prevăzute de art. 18/1 pentru Cod Penal ca o faptă să fie considerată ca fiind în mod vădit lipsită de importanță și să atragă incidența dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b ind. 1.C.P.P. conduita inculpatei care s-a adresat organelor de urmărire penală, precum și faptul că aceasta se află la primul conflict cu legea penală nu pot conduce la concluzia că în cauză sunt întrunite condițiile art. 18/1
Cod PenalFiind îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de art.345 alin.2 po.Cod Penal, în mod corect prima instanță a dispus condamnarea inculpatei.
În referire la operațiunea de individualizare a pedepsei, se constată că instanța de fond a dat eficiența corespunzătoare tuturor criteriilor generale prevăzut de art. 72.Cod Penal, a manifestat echilibru în dozarea pedepsei stabilind un cuantum care reflectă pericolul social concret al faptei și care se circumscrie scopului preventiv prevăzut de lege, fiind totodată în măsură să asigure constrângerea și totodată reeducarea inculpatei.
Întrucât în cauză sunt întrunite cerințele art. 998-999.civ. prima instanță a soluționat în mod corect acțiunea civilă formulată de către partea civilă comuna Comana prin admiterea acesteia și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă de 41.862,43 lei, suma de 438.508.881 lei vechi, din care prima instanță a scăzut suma de 19.884.551 lei vechi, rezultând nu numai din adresa comunicată de către partea civilă astfel cum a susținut inculpata în cadrul motivelor de apel, ci și din procesul-verbal de inspecție întocmit de către C la data de 1.06.2009, precum și din raportul de expertiză întocmit în faza de urmărire penală.
Nu poate fi primită susținerea inculpatei în sensul că, expertul a stabilit că răspunderea sa poate fi angajată numai pentru o parte din această sumă, respectiv pentru 112.972.309 lei, pentru restul sumei fiind răspunzători primarul și casierul.
În primul rând trebuie menționat că nu expertul este cel care are căderea de a stabili într-o cauză aflată pe rolul instanței vinovăția unei persoane, ci de a pune la dispoziția instanței datele tehnice constatate cu prilejul efectuării expertizei, și de a formula concluzii din această perspectivă, fără referiri la elementele constitutive ale infracțiunii ori la cele ale răspunderii civile delictuale.
În al doilea rând, astfel cum în mod corect a apreciat prima instanță, ansamblul probator administrat în cauză a condus fără dubiu la concluzia că inculpata, în calitate de contabil la Primăria Comunei și-a însușit din casieria acestei instituții suma de 41.862,43 lei, fără a avea relevanță sub aspectul elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată dacă suma a fost însușită pentru sine ori pentru altul, ori cu știrea altor persoane care nu au fost trimise în judecată în prezenta cauză.
În considerarea celor expuse, criticile formulate în apelul inculpatei apar ca neîntemeiate, motiv pentru care calea de atac promovată în cauză va fi respinsă, ca nefondată.
În temeiul art.192 alin.2 C.P.P. apelanta-inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva deciziei penale nr. 365/24.09.2009 a Tribunalului Constanțaa declarat recurs, în termen legal, inculpata criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate numai în privința laturii civile a cauzei.
În esență, recurenta - inculpată, a susținut că, expertiza contabilă efectuată în cauză, care se coroborează cu celelalte probe, a concluzionat faptul că prejudiciul cauzat de ea este în valoare de 128.000.000 lei vechi are, într-o atare situație obligarea ei la plata unui prejudiciu de peste 400.000.000 lei vechi este în mod evident nejustificată.
În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 365/ 24.09.2009 a Tribunalului Constanța, în parte, numai cu privire la rezolvarea acțiunii civile și, urmare rejudecării să se reducă valoarea prejudiciului și implicit a daunelor - materiale la suma stabilită de expertiză.
Examinând decizia penală recurată în lumina criticilor din recursul inculpatei, a probatoriului administrat în cauză, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3856cod procedură penală, curtea reține că, este legală și temeinică și recursul nefundat pentru următoarele considerente;
Probatoriul administrat în cauză, respectiv procesul verbal de inspecție contractul individual de muncă, fișa postului de contabil, raportul de expertiză contabilă judiciară coroborate cu declarațiile martorilor, -, și și ale inculpatei au dovedit indubitabil că, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpata și-a însușit din casieria primăriei Comana, județul C, suma totală de 4.16.2.43 lei noi.
Având în vedere că inculpata, în calitate de contabil al primăriei avea acces la gestiunea casieriei, fapta săvârșită, a fost încadrată în mod temeinic și legal în prevederile art. 2151al.1 cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 cod penal.
Vinovăția inculpatei a fost reținută pe baza propriilor declarații ale inculpatei, care recunoaște însușirea, din casieria comunei a unor sume de bani, precizând că acestea au fost înmânate primarului fără documente justificative.
Având în vedere că infracțiunea de delapidare reținută, în sarcina inculpatei, are ca modalitate de săvârșire și însușirea de bani în interesul altuia în mod temeinic a fost înlăturată susținerea inculpatei privind faptul că sumele scoase de ea din casierie erau destinate primarului comunei la solicitarea acestuia, susținere care nu a fost probată în nici un fel.
Drept urmare, curtea constată că, reținerea infracțiunii de delapidare în formă continuată și condamnarea inculpatei sunt temeinice și legale.
Având în vedere că inculpata nu posedă antecedente penale și că avut o comportare corespunzătoare pe parcursul procesului, curtea apreciază că reținerea circumstanțelor atenuante, prev. de art. 74 al.1 lit.a) și c) cod penal în favoarea acesteia este pe deplin justificată.
În privința individualizării pedepsei aplicată inculpatei, curtea nu a constatat motive de netemeinicie și nelegalitate, care să poată fi invocate din oficiu pentru o eventuală reformare a acesteia.
Referitor la acțiunea civilă, curtea reține că potrivit raportului de expertiză contabilă, prejudiciul produs de inculpată se ridică la suma de 438.508.881 lei vechi, sumă pentru care comuna Comana, județ s-a constituit parte civilă.
Potrivit susținerilor aceluiași raport de expertiză, în perioada 24.03.2005 - 13.05.2005, casierul a înregistrat 12 documente justificative, în valoare de 19.884.551 lei, în registrul de casă la plăți, însă aceste documente nu au fost luate în considerare, întrucât nu îndeplineau condițiile prevăzute de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 425/1998.
Întrucât cele douăsprezece documente au fost întocmite necorespunzător de către casierul contravaloarea acestora nu poate fi imputată inculpatei pentru inexistența raportului de cauzalitate între fapta acesteia și prejudiciul astfel produs.Drept urmare, în mod temeinic, instanțele de fond și apel au scăzut din valoarea totală prejudiciului suma aferentă celor 12 documente justificative de plată.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că, obligarea inculpatei la despăgubiri materiale în sumă de 41.862,43 lei, către partea civilă comuna Comana, județul C, este temeinică și legală iar critica din recursul inculpatei este neîntemeiată.
Pe cale de consecință se va respinge recursul inculpatei ca nefondat iar hotărârile atacate vor fi menținute ca legale și temeinice întrucât, nici în urma examinării din oficiu, nu s-au identificat alte motive pentru o eventuală reformare a acestora.
Având în vedere că inculpata a beneficiat de apărător din oficiu, până la alegerea unui avocat ales, în temeiul prevederilor art. 189 cod procedură penală și a Protocolului încheiat de Ministerul Justiției cu Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul avocatului din oficiu în sumă de 50 lei(25%) se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de avocați C, pentru avocat.
Văzând și dispozițiile art. 192 al.2 Cod procedură penală, va fi obligată recurenta să plătească statului 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE;
În temeiul prev.de art. 38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală.
Respinge recursul ca nefondat formulat de inculpata - fiica lui și, născută la 02.10.1967, domiciliată în,-, jud. C, împotriva deciziei nr.365/24.09.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
În temeiul art.189 cod procedură penală și a Protocolului cu
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul C în contul Baroului C, pentru avocat.
În temeiul prev. art.192 al.2 cod procedură penală, obligă recurenta la 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
- - - - -
-
GREFIER,
Red jud rec LV/11.02.2010
Jud fond
Jud apel
M
Dact. - 2 ex.
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Zoița Frangu, Viorica
