Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 1131/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - Art.215 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR.1131

Ședința publică de la 16 noiembrie 2009

PREȘEDINTE G - JUDECĂTOR 1: Gheorghe Vintilă

- - JUDECĂTOR 2: Constantin Mereanu

- - JUDECĂTOR 3: Liana Balaci

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

S-au luat în examinare recursurile declarate de partea civilă Banca Comercială Română SA și inculpatul -, împotriva deciziei penale nr.120 din 18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenta parte civilă Banca Comercială Română SA, recurentul inculpat -, pentru care s-a prezentat avocat, apărător ales.

Au lipsit și intimatele inculpate și (), pentru care s-au prezentat apărătorii și, avocați desemnați din oficiu.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Apărătorul recurentului inculpat -, susține recursul potrivit motivelor scrise de casare, și făcând referire la cazul de casare prev.de art.3859pct.18 Cod pr.penală, a apreciat că soluțiile de condamnare a acestui inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal și prev.de art.291 Cod penal, sunt greșite, întrucât probatoriul nu a demonstrat elementul subiectiv al faptelor respective, pe de o parte, inculpatul neurmărind producerea unei pagube în dauna părții civile, iar, pe de altă parte, acesta era convins că societatea comercială i-a eliberat adeverința de salariat, în cunoștință de cauză, respectiv în această calitate de salariat.

Cât privește latura civilă a cauzei, apărătorul acestui inculpat a apreciat că nu se impunea obligarea la plata vreunei despăgubiri către partea civilă, Banca Comercială Română Sucursala G, întrucât acesta nu a înregistrat o restanță la restituirea creditului, iar de vreme ce contractul de credit nr.6203 din 6 2006, fost anulat, plata dobânzilor legale aferente sumei datorată părții civile, fiind și ele anulate.

Totodată, prin apărătorul său, inculpatul recurent a apreciat că greșit a fost obligat la 200 lei cheltuieli judiciare statului, sumă din care 150 lei reprezintă onorariul unui apărător din oficiu, în condițiile în care apărarea i-a fost asigurată de apărătorul ales - avocat, căruia i-a achitat un onorariu potrivit contractului de asistență juridică.

Referitor la recursul declarat de partea civilă Banca Comercială Română SA B, pentru Sucursala BCR G, apărătorul inculpatului a pus concluzii de respingere, ca nefondat.

Apărătorii intimatelor inculpate și (), având pe rând cuvântul, apreciază că atât recursul inculpatului, cât și recursul declarat de partea civilă BCR B, pentru Sucursala BCR G, sunt nefondate, solicitând să fie respinse, ca atare.

Procurorul apreciază că recursurile declarate sunt nefondate, întrucât atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, instanțele anterioare au rezolvat judicios cauza dedusă judecății, stabilind, în baza unui probatoriu concludent, vinovăția inculpaților la săvârșirea faptelor pentru care s-au aplicat sancțiuni bine individualizate, și, totodată, obligând, potrivit legii civile, pe aceștia din urmă la despăgubiri corect stabilite către partea civilă BCR

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.562 din 18.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tg.J, în dosar nr-, în baza art.291 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la data de 10.08.1971, în Tg-J, jud. G, domiciliată în comuna Bălești, sat Bălești, jud. G, fără antecedente penale, CNP -, la pedeapsa de o lună închisoare.

În baza art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.291 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 07.09.1983, în Tg-J, jud.G, domiciliat în Tg-J, str. - -,. 16,.2,.32, jud. G, fără antecedente penale, CNP -, la pedeapsa de o lună închisoare.

În baza art.215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.33-34 Cod penal, au fost constatate concurente infracțiunile și contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare pentru fiecare din cei doi inculpați.

S-au interzis inculpaților exercitarea drepturilor prev. de art.64 li.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata stabilită de art.71 Cod penal.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata stabilită de art.82 Cod penal și s-au pus în vedere inculpaților disp.art.83 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.

În baza art.290 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnată inculpata (FOSTĂ ) - fiica lui și, născută la data de 06.11.1973, în Tg-J, jud. G, domiciliată în Tg-J, str. 22 2.. 29,.3,.6, jud. G, fără forme legale în Tg-J, str.-.-,. 14,.2,.78, jud. G, fără antecedente penale, CNP -, la pedeapsa de câte 2 luni închisoare (2 fapte).

În baza art.26 rap.la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de câte 2 ani închisoare (2 fapte).

În baza art.33-34 Cod penal, au fost constate concurente infracțiunile și au fost contopite pedepsele stabilite, în pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare.

S-au interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata stabilită de art.71 alin.2 Cod penal.

În baza art.81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata stabilită de art.82 Cod penal și s-au pus în vedere disp.art.83 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.

S-a dispus anularea înscrisurilor false și contractelor de credit încheiate în baza acestora, respectiv contractele nr.6203/2006 și 6458/2006 ale - Sucursala

A fost admisă în parte cererea părții civile - Sucursala

Au fost constate parțial reparate pagubele de către partea civilă respectiv 1600 lei (de la inculpata ) și 6167,50 lei )de la inculpatul -).

A fost obligat inculpatul - la plata către partea civilă a sumei de 7332,50 lei cu titlu de despăgubiri.

A fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 3000 lei, cu titlu de despăgubiri.

S-a luat act că - Sucursala G nu s-a constituit parte civilă pentru suma acordată în baza contractului de credit nr.6458/2006 (titular ).

S-a luat act că ROMANIA SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză.

A fost respinsă cererea privind instituirea sechestrului asigurator.

A fost obligat fiecare inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.2893/P/2007 din 15.10.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J, s- dispus trimiterea în judecată a inculpaților, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin 1, 2 și 3 și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal; (fostă ), cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 rap. la art.215 alin 1, 2 și 3 (2 fapte) și art. 290 Cod penal (2 fapte) totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și -, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, rin p. plângerea din 23.05.2007 adresată organelor de poliție din cadrul IPJ G și înregistrată sub nr. 2893/P/2007, BCR - Sucursala Județeană Gas olicitat efectuarea de cercetări față de cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, constând în aceea că aceasta prin folosirea de acte false a obținut un credit în valoare de 16.500 lei.

La data de 18.06.2007, organele de poliție din cadrul IPJ G - Serviciul de Investigare al Fraudelor, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că - a contractat credite de la BCR - Sucursala G, folosindu-se de acte false, sesizarea fiind înregistrată la sediul acestei unități sub nr. 3365/P/2007.

Prin ordonanța din 17.09.2007, cauza nr. 3365/P/2007 a fost conexată la cauza nr. 2893/P/2007.

Cercetând cauza, prima instanță a reținut în fapt, următoarele:

In cursul lunii 2006, inculpata (fostă ) a cunoscut-o pe inculpata, pe care a rugat-o să ia un credit de la bancă, urmând ca banii obținuți în urma creditului să-i folosească în interes personal și ulterior să achite ratele scadente, fapt cu care a fost de acord.

Astfel, în obținerea creditului, inculpata (fostă ), a atestat date necorespunzătoare adevărului în adeverința de salariu nr. 35/27.12.2006, în care a consemnat că inculpata este încadrată cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată din anul 2005 în funcția de la SC SRL Tg-J, cu un salariu de încadrare de 1300 lei.

De asemenea, tot inculpata (fostă ) a obținut și copii de pe cartea de muncă seria - nr. -, act emis de pe numele de, pe care a făcut mențiunea "conform cu originalul".

Din adresa nr. 16410/20.06.2007 a Inspectoratului Teritorial d e Muncă G, se reține că inculpata nu a fost salariată în perioada septembrie 2006-ianuarie 2007 la niciuna din societățile cu capital privat, înregistrate la ITM

Tot Inspectoratul Teritorial d e Muncă G cu adresa nr. 4917/20.06.2007 a comunicat organelor de poliție și că în urma verificării evidenței computerizate a ITM G, a rezultat faptul că actul emis de (carnet de muncă), cu seria - nr. -, aparține în realitate numitului.

Din declarația acestuia din 09.09.2008 se reține că nu cunoaște nicio persoană cu numele de și (fostă ) și că nu a dat cartea de muncă la nici o persoană.

Cu aceste acte astfel falsificate, inculpatele și s-au prezentat la BCR - Sucursala Județeană G, unde între unitatea bancară și inculpata s-a încheiat contractul de credit bancar nr. 6458/28.12.2006, prin care cea din urmă inculpată a obținut un credit în sumă de 16.500 lei.

Cu ocazia contractării creditului anterior menționat, inculpata, a semnat și o cerere de credit persoane fizice înregistrată la BCR - Sucursala Județeană G sub nr. 56794/28.12.2006, cerere completată de funcționarul băncii cu datele declarate verbal de inculpată, date care nu corespund realității, în sensul că aceasta nu era angajată cu contract de muncă la SC SRL Tg-

Audiată la 15.06.2007, inculpata a declarat că la rugămintea inculpatei și pe baza actelor (adeverință de salariat și copie carte de muncă ) întocmite de aceasta, a luat un credit în sumă de 16.500 lei de la BCR - Sucursala Județeană G, bani ce au fost însușiți de inculpata, care urma să plătească și ratele aferente acestui credit, precum și că nu cunoaște unde are sediul societatea trecută în adeverința folosită la bancă (SC SRL Tg-J) și nici pe administratorii acestei societăți.

Cu ocazia audierii atât la organele de poliție, cât și la procuror, inculpata a infirmat cele declarate de inculpata, susținând că nu a rugat-o pe cea din urmă să-i contracteze un credit pe care urma să-1 achite, însă a recunoscut că a fost cu această inculpată la BCR - Sucursala Județeană G, fiind rugată de (persoană pe care o cunoștea de puțin timp), care a motivat că nu se descurcă în completarea unor adeverințe necesare contractării unui credit, acte pe care le-a completat cu cele declarate verbal de.

Tot cu ocazia cercetărilor, s-a stabilit și că inculpatul - prin folosire de acte false (adeverința de salariu nr. 27/06.12.2006 și copii de pe carnetul de muncă seria - nr. -) a încheiat cu BCR - Sucursala Județeană G contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 6203/13.12.2006, în urma căruia a obținut credit în sumă de 16.500 lei.

În vederea contractării creditului anterior menționat, inculpatul - a semnat și o cerere de credit persoane fizice, cerere completată de funcționarul băncii cu datele declarate verbal de inculpat, date care nu corespund realității, în sensul că acesta nu era angajat cu contract de muncă la SC SRL Tg-

Fiind audiat în timpul urmăririi penale, inculpatul - a precizat că pentru obținerea creditului de la BCR - Sucursala Județeană Gaf ost ajutat de inculpata, aceasta fiind cea care i-a obținut adeverința de salariu nr. 27/06.12.2006 și care i-a solicitat carnetul de muncă, asigurându-1 că urma să fie angajat la SC SRL Tg-J, societate la care nu a desfășurat activitate.

De asemenea, inculpatul -, a declarat și că pentru actele întocmite de inculpata în vederea obținerii creditului, i-a achitat acesteia suma de 3000 lei.

Inculpata nu recunoscut în cursul urmăririi penale că ar fi întocmit adeverința de salariu nr. 27/06.12.2006 și nici că ar fi scris mențiunea "conform cu originalul" pe carnetul de muncă al inculpatului -, precum și că nici nu îl cunoaște pe acesta.

În adeverința de salariu nr. 27/06.12.2006 inculpata a atestat date necorespunzătoare adevărului, în sensul că a consemnat că inculpatul - este încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată din anul 2006 în funcția de coordonator transport la SC SRL Tg-J, cu un salariu de încadrare de 1.300 lei.

la data de 17.10.2007, martorul, administrator la SC SRL Tg-J precizează că nu a emis adeverința nr. 27/06.12.2006 și nu a avut niciodată ca angajat vreo persoană cu numele de -.

Întrucât inculpatul - o cunoștea pe inculpata doar după prenume, la data de 15.08 2007 aflându-se la sediul poliției acestuia i s-au prezentat fotografii ale inculpatei, ocazie cu care a recunoscut-o ca fiind una și aceeași persoane ce 1-a ajutat în obținerea creditului de la BCR - Sucursala Județeană G, în acest sens fiind încheiat un proces - verbal.

Din procesul - verbal încheiat de organele de poliție din cadrul IPJ G la data de 20.08.2007, semnat de inculpați - și, se reține că întrucât inculpata a declarat verbal că nu îl cunoaște pe învinuitul -, cel din urmă a apelat de pe telefonul său mobil un număr de telefon, ocazie cu care s-a constatat că numărul format era alocat învinuitei și analizându-se display-ul telefonului mobil al acestei învinuite s-a constatat că pe ecran a apărut numele de "" și numărul - care era alocat învinuitului -.

In cauză s-a dispus și efectuat un raport de constatare tehnico-științifică nr. 21835/13.06.2008 de către organe de poliție din cadrul IPJ G - Serviciul de Criminalistică, care concluzionează că scrisul de completare al adeverinței de salariu nr. 35/27.12.2006 (eliberată pe numele învinuitei ) aparține inculpatei, că mențiunea "conform cu originalul" existentă pe cele patru file ale copiei carnetului de muncă seria - nr.- pe numele inculpatei și cea de pe cele trei file ale carnetului de muncă nr. - pe numele inculpatului - a fost executată de inculpata și că scrisul de completare al adeverinței de salariu nr. 27/06.12.2006 ( pentru inculpatul -) aparține inculpatei .

În cauză Banca Comercială Română - Sucursala G s-a constituit parte civilă cu suma de 14.819, 46 lei, solicitând obligarea celor trei inculpați în solidar la plata acesteia cu titlu de despăgubiri.

A solicitat totodată luarea față de inculpați a măsurii sechestrului asigurator până la concurența valorii pagubei.

S-a precizat că întrucât cesionarul ROMANIA SRL a preluat debitul aferent împrumutului acordat inculpatei în temeiul contractului de cesiune nr. 1068/2008, nu se constituie parte civilă pentru suma rezultată din acest contract, precizând totodată că până la încheierea contractului se achitase în contul debitului suma de 1600 lei.

Instanța a dispus citarea în cauză a ROMANIA SRL B cu mențiunea dacă se constituie parte civilă în cauză.

Pentru soluționarea cererii privind măsura sechestrului, instanța a solicitat Consiliului Bălești și Consiliului Local Tg-J să comunice bunurile mobile și imobile cu care figurează în evidențele fiscale inculpații.

Fiind ascultată în ședința publică din 09.01.2009, inculpata a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale, adăugând că a semnat documentele ce i-au fost înmânate de inculpata, inclusiv adeverința prin care se atesta că ar fi salariată la SC SRL deși știa că nu este salariată, însă i se promisese că va fi angajată la această societate, iar la bancă a semnat cererea pentru acordarea creditului, cerere completată cu datele furnizate de ea ce nu corespundea adevărului.

A mai declarat că în temeiul acestor înscrisuri s-a încheiat contractul de credit și a obținut suma de 16.000 lei pe care a predat-o în întregime inculpatei, la domiciliul acesteia în prezența martorului.

Ulterior, a mai căutat-o pe aceasta, care însă i-a spus să nu o mai deranjeze.

Apreciind-o necesară justei soluționări a cauzei, instanța a încuviințat audierea martorului, care a declarat că le cunoaște pe inculpatele și, însă nu știe și nu a fost prezent în momentul în care inculpata susține că ar fi înmânat o sumă de bani celeilalte.

Inculpatul - a declarat că a cunoscut-o pe inculpata la sfârșitul anului 2006, iar aceasta i- propus contra unei sume de bani, să-l ajute să obțină un credit și să-l angajeze legal, predându-i acesteia carnetul de muncă.

Că, ulterior, s-a întâlnit cu inculpata, care i- înmânat dosarul conținând toate înscrisurile menționate, după care, singur, s-a deplasat la BCR - Sucursala G, a semnat o cerere de credit în care funcționarul bancar a menționat datele furnizate de inculpat și a obținut în aceeași zi un credit de 16.500 lei din care i-a predat mai târziu și inculpatei, suma de 3.000 lei.

Inculpatul a adăugat că atunci când i-a înmânat dosarul conținând înscrisurile necesare obținerii creditului, inculpata l-a asigurat că fusese angajat, iar după sărbători va începe activitatea, deși nu s-a încheiat contract de muncă așa cum a recunoscut inculpatul.

Inculpata a recunoscut că în cazul ambelor împrumuturi a obținut adeverințele de la SC SRL, pe care le-a completat, menționând că inculpații și ar fi salariați ai acestei societăți, deși cunoștea că nu este adevărat, că pe copiile carnetelor de muncă a făcut mențiunea "conform cu originalul", că a înmânat ambilor inculpați documentele știind că vor fi folosite pentru contractarea unui împrumut.

A recunoscut că a primit pentru "serviciile oferite" suma de 3.000 lei de la -, însă nu a recunoscut să fi primit vreo sumă din creditul obținut de inculpata.

În cursul judecății, partea civilă Banca Comercială Română a comunicat că inculpatul - a achitat din credit suma de 6167,50 lei, incluzând dobânzi și comisioane.

Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reținut starea de fapt expusă prin rechizitoriu și apreciind-o, a constat existența unor fapte de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3, pen. și de uz de fals, prev. de art. 291.pen. constând în aceea că inculpații și - au indus în eroare societatea bancară pentru obținerea unor împrumuturi, prin utilizarea unor înscrisuri despre care știau că nu corespund adevărului, înscrisuri fără de care nu s-ar fi încheiat contractele de credit,

Astfel s-a reținut că infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina inculpaților s-a consumat în momentul în care prin prezentarea adeverințelor de salariat false și copiilor de pe carnetele de muncă falsificate s-a produs inducerea în eroare care a determinat societatea bancară să încheie contractul de credit în baza căruia au primit sumele de câte 16.500 lei și creând astfel în mod corelativ o pagubă, contracte care în mod evident nu s-ar fi încheiat fără aceste mijloace frauduloase.

Împrejurarea că ulterior s-a achitat o parte din creditul acordat inculpatei, iar inculpatul - a achitat lunar ratele conform graficului de rambursare, nu exclude comiterea faptei, ci reprezintă o chestiune de recuperare a pagubei, nefiind de natură să conducă la concluzia că prejudiciul nu s-a creat atâta timp cât, așa cum s-a arătat, suma a fost scoasă din patrimoniul societății bancare prin mijloace frauduloase, existând pericolul potențial al imposibilității de recuperare.

De altfel, cei doi inculpați au recunoscut că deși inculpata îi asigurase că au fost angajați, nu încheiaseră contract de muncă, element esențial în lipsa căruia orice persoană de bună credință, poate aprecia inexistența unor raporturi de muncă.

În cazul inculpatei s-a reținut existența a două infracțiuni de complicitate la înșelăciune, întrucât a ajutat, prin întocmirea de înscrisuri false, la încheierea în mod fraudulos de către ceilalți inculpați a unor contracte de credit și în mod corelativ la crearea unor pagube.

S-a mai constat că inculpata a săvârșit și două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prin completarea celor două adeverințe cu date necorespunzătoare adevărului și prin aplicarea mențiunii " conform cu originalul" pe filele copiilor carnetelor de muncă.

Starea de fapt expusă mai sus a fost dovedită cu:declarațiile martorilor și; acte falsificate (adeverință de salariu nr.35/27.12.2006, nr.27/06.12.2006 și copii de pe carnetele de muncă );adresele nr. 16410/20.06.2007 și nr. 4916/20.06.2007 ale ITM G și adrese BCR;contractele de credit nr. 6458/28.12.2006 și nr. 6203/13.12.2006; dovada achitării ratelor aferente creditului obținut de inculpatului -, toate coroborate cu declarațiile inculpaților.

Fiind îndeplinite condițiile art. 345 alin. 2. pen. se va dispune condamnarea acestora pentru infracțiunile dovedite.

La individualizarea pedepselor ce s-au stabilit pentru fiecare inculpat, instanța ținut seama de limitele prevăzute de lege, pericolul social concret ridicat probat prin modalitatea de comitere și multitudinea faptelor (pentru inculpata ), cuantumul ridicat al pagubei, împrejurarea că s-a recuperat o mică parte din prejudiciu creat în baza contractului încheiat de inculpata, împrejurarea că inculpatul - a plătit în mod regulat ratele stabilite, faptul că inculpații nu au antecedente penale și atitudinea acestora, care au recunoscut modul de comitere a infracțiunilor.

În raport de aceste criterii s-a apreciat că pedepse cu închisoarea în cuantum coborât sub minim, urmare reținerii disp. art. 74, 76.pen. sunt apte să asigure atingerea scopului sancțiunii penale urmând ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea în urma aplicării art. 33-34 pen.în condițiile art.81 pen, fiind întrunite cerințele acestui text.

Pentru inculpații și s-a stabilit același cuantum al pedepsei, având în vedere similitudinea faptelor și cuantumul pagubelor, iar pentru inculpata se va stabili un cuantum mai ridicat al pedepsei, având în vedere contribuția mai mare a acesteia la comiterea faptelor de înșelăciune.

S-a dispus anularea tuturor înscrisurilor false și a actelor subsecvente încheiate în baza acestora, respectiv contractele de credit nr.6203/2006 și nr. 6458/2006 ale BCR Sucursala

În privința laturii civile cauzei s-a impuns observația că deși BCR s-a constituit parte civilă cu suma de 14.819 lei, doar pentru prejudiciul rezultat din încheierea contractului cu inculpatul -, cuantumul real al pagubei neacoperite este cel rezultat din scăderea sumei achitate de 6167,50 lei (potrivit adreselor părții civile) din totalul creditului de 16.500 lei, neputându-se adăuga dobânzile sau penalitățile calculate în baza contractului de creditare, atâta timp cât acestea se fundamentează pe înscrisuri false și s-a dispus anularea sa.

S-a reținut așadar o pagubă prezentă de 10.332,50 lei, din care a fost obligat inculpatul - la plata sumei de 7332,50 lei (de care a beneficiat), iar inculpata la plata sumei de 3.000 lei pe care a recunoscut că a primit-o de la inculpat și provine din creditul obținut în mod fraudulos.

S-a constatat parțial reparată paguba pentru sumele de 1600 lei ( de la inculpata ) și 6167,50 lei ( de la inculpatul -).

S-a luat act că BCR nu s-a constituit parte civilă pentru suma acordată în baza contractului de credit nr.6458/2006 ( titular ).

Întrucât Direcțiile Publice de Venituri Târgu- și Bălești au comunicat că inculpații nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile care să poată fi urmărite va fi respinsă cererea părții civile privind instituirea sechestrului asigurător.

Datorită faptului că, deși a fost citată cu această mențiune, ROMANIA SRL nu s-a constituit parte civilă, s-a luat act de această împrejurare.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, - și partea civilă Banca Comercială Română - Sucursala Județeană

Apelurile inculpaților nu au fost motivate în scris, însă au fost analizate în raport de concluziile orale ale apărătorilor acestora, în raport de care s-a invocat nelegalitatea și netemeinicia soluției, apreciindu-se că inculpații au fost greșit condamnați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.291 Cod penal și art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal (în ce-l privește pe -) și prev.de art.290 Cod penal și art.26 rap.la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal (în ce o privește pe inculpata (fostă ) ).

Partea civilă BCR Gai nvocat că în mod greșit instanța de fond nu a obligat în solidar pe cei doi apelanți inculpați la plata despăgubirilor civile și nu i-a obligat și la plata dobânzilor bancare aferente care să fie calculate până la recuperarea integrală a pagubei.

Prin decizia penală nr.120 din 18 mai 2009, Tribunalul Gorj, a admis apelul părții civile Banca Comercială - Sucursala G, a desființat sentința sub aspectul laturii civile, în sensul că a obligat pe inculpații - și, în solidar, la plata către partea civilă BCR Gas umei de 10332,50 lei, cu dobânzile aferente, calculate până la recuperarea integrală a pagubei, cu titlu de despăgubiri civile.

S-au respins, ca nefondate, apelurile inculpaților - și.

A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care 450 lei reprezintă onorarii apărători din oficiu și se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Gorj.

A fost obligat inculpatul - la 200 lei cheltuieli judiciare statului din care 150 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu și se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Gorj.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

astfel, instanța de prim control judiciar a apreciat că greșit instanța de fond a soluționat latura civilă a cauzei, sub aspectul obligării separate a apelantei inculpate la plata numai a sumei de 3000 lei, argumentând că această sumă a fost recunoscută de inculpată ca fiind primită de la celălalt apelant inculpat, iar pe apelantul inculpat l-a obligat la diferența de prejudiciu rămas nerecuperat la data pronunțării sentinței de 7.332,50 lei, motivând că numai de această sumă a beneficiat -.

A mai apreciat tribunalul că întrucât inculpata a comis infracțiunea de complicitate la înșelăciune, ajutând prin întocmirea de înscrisuri false, în mod fraudulos la încheierea de către celălalt apelant inculpat a unui contract de credit cu consecința creării unei pagube în dauna apelantei parte civilă BCR G, se impune obligarea în solidar a acesteia cu apelantul inculpat - la plata prejudiciului de 10332,50 lei, rămas nerecuperat, conform relațiilor existente la dosarul cauzei, fiind lipsită de relevanță juridică împrejurarea că din creditul obținut fraudulos de către apelantul inculpat - cealaltă apelantă inculpată ar fi primit și beneficiat de suma de 3.000 lei, iar de diferența împrumutată ar fi beneficiat apelantul inculpat.

Solidaritatea obligării celor doi inculpați la plata prejudiciului nerecuperat își găsește temeiul de drept prin dips.art. 998 și următoarele civil.

Tot sub aspectul laturii civile a fost primit ca întemeiat de către tribunal și motivul obligării celor doi apelanți inculpați la plata dobânzilor aferente prejudiciului de 10.332,50 lei, ce urmează a fi calculate până la recuperarea integrală a pagubei.

Instanța de apel a făcut referire la disp. art. 361-385.pr. civ. în sensul că dobânzile curg de la data când partea civilă BCR G s-a constituit parte civilă în cauză.

Prin urmare, dobânzile bancare au fost acordate în continuare de la data comunicării debitului, respectiv, în cauză fiind vorba de un împrumut bancar obținut prin mijloace frauduloase, acesta fiind generator de astfel de dobânzi.

Apelurile inculpaților și au fost respinse, în temeiul art. 379 pct.1 lit. b p Cod Penal ca nefondate, apreciindu-se că prin probatoriul administrat instanța de fond a stabilit o corectă și completă stare de fapt, rezultând fără putință de dubiu că cei doi apelanți inculpați au săvârșit infracțiunile pentru care au fost condamnați, iar în cadrul individualizării pedepselor s-a făcut o justă aplicare a criteriilor prev. de art. 72.pen și reținând că din prejudiciul creat s-a recuperat o parte că în cazul inculpatului acesta a plătit în mod constant ratele stabilite din împrumutul obținut fraudulos, că inculpații nu sunt cunoscute cu antecedente penale și au recunoscut modul de săvârșire a infracțiunilor, motiv pentru care a manifestat suficientă clemență juridică, prin reținerea a disp. art. 74-76.pen. și suspendarea condiționată a executării pedepselor în condițiile art. 81 și următoarele pen.

Nu au fost primite ca întemeiate motivele invocate oral de apărătorii celor doi apelanții inculpați, conform cărora apelantul inculpat -, nu ar fi avut intenția de a păgubi și înșela banca sau că s-ar fi bazat pe afirmațiile celeilalte apelante inculpate, care i-ar fi spus că i-a asigurat încadrarea în muncă, din moment ce obținerea creditului s-a realizat pe baza unei adeverințe de încadrare în muncă ce nu exprimă realitatea, inculpatul - nefiind încadrat în muncă până la data obținerii creditului și nici după aceea, așa cum rezultă din însăși declarația acestuia luată de către instanța de apel.

De asemenea, nu a fost primită apărarea făcută în sensul că prejudiciul nu este real, din moment ce creditul a fost obținut prin mijloacele frauduloase mai sus menționate, așa încât paguba s-a produs în momentul obținerii acestui credit, neavând relevanță juridică sub aspectul reținerii infracțiunilor pentru care apelanții inculpați au fost condamnați, faptul că ratele lunare ale creditului sunt achitate de către apelantul inculpat, acest lucru constituind numai o modalitate de reparare a prejudiciului produs.

Împotriva deciziei, cât și a sentinței pronunțată de instanța de fond, au declarat recurs inculpatul -, cât și partea civilă BCR SA B, pentru partea civilă BCR Sucursala Județeană

În motivele scrise de recurs, cât și prin cele dezvoltate de apărătorul său ales, inculpatul, cu referire la dispozițiile art.3859pct.18 Cod pr.penală, a apreciat 1. - că soluțiile de condamnare a acestui inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal și prev.de art.291 Cod penal, sunt greșite, întrucât probatoriul nu a demonstrat elementul subiectiv al faptelor respective, pe de o parte, inculpatul neurmărind producerea unei pagube în dauna părții civile, iar, pe de altă parte, acesta era convins că societatea comercială i-a eliberat adeverința de salariat, în cunoștință de cauză, respectiv în această calitate de salariat.

2. - cât privește latura civilă a cauzei, s-a apreciat că nu se impunea obligarea la plata vreunei despăgubiri către partea civilă, Banca Comercială Română Sucursala G, întrucât acesta nu a înregistrat o restanță la restituirea creditului, iar de vreme ce contractul de credit nr.6203 din 6 2006, fost anulat, plata dobânzilor legale aferente sumei datorată părții civile, fiind și ele anulate.

3. - că inculpatul recurent a fost greșit obligat la 200 lei cheltuieli judiciare statului, sumă din care 150 lei reprezintă onorariul unui apărător din oficiu, în condițiile în care apărarea i-a fost asigurată de apărătorul ales - avocat, căruia i-a achitat un onorariu potrivit contractului de asistență juridică.

Partea civilă BCR SA B, pentru BCR Sucursala G, a invocat greșita soluționare a laturii civile de către instanța de prim control judiciar, solicitându-se, în esență, ca după casarea deciziei, în rejudecare, să se dispună obligarea, în solidar, a inculpaților - și (fostă ), la plata către această parte civilă, a sumei de 14.600,59 lei (iar nu la plata sumei de 10332,50 lei, cum greșit s-a dispus), cu dobânzile legale, calculate până la recuperarea integrală a pagubei, cu titlu de despăgubiri.

Recursurile declarate de inculpat și partea civilă, sunt nefondate.

Observând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel, au reținut în cauză o situație de fapt exactă, sens în care s-a valorificat un probatoriu concludent (declarațiile inculpaților, acestea coroborate cu concluziile expertizelor judiciare, cât și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului), pe baza căruia activitatea infracțională a inculpaților a fost judicios încadrată legal, inculpatul -, săvârșind infracțiunile concurente prev.de art.291 Cod penal și art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, pentru care s-au aplicat pedepse just individualizate, în raport de criteriile înscrise în art.72 Cod penal.

Latura civilă a cauzei a fost corect rezolvată de către instanța de apel, în aplicarea principiului răspunderii civile delictuale, consacrat de dispozițiile art.998, 999 și urm. Cod civil, dar și cu referire la dispozițiile art.361-385 Cod pr.civilă, instanța obligând justificat pe inculpați la despăgubiri bine indemnizate către partea civilă BCR Sucursala

Nu poate fi primită nici critica formulată de inculpat în recursul său, anume că a fost greșit obligat la cheltuieli judiciare către stat, câtă vreme a avut apărător ales, întrucât, în aplicarea art.192 Cod pr.penală, inculpatul este ținut să plătească onorariul apărătorului desemnat din oficiu, ce a asigurat asistența juridică până la prezentarea apărătorului ales.

Așadar, nefiind evidențiate alte motive de casare care să poată fi luate în considerare și din oficiu, Curtea, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, urmează să respingă, ca nefondate, recursurile declarate de inculpat și partea civilă.

În baza art.192 Cod pr.penală, atât inculpatul, cât și partea civilă, urmează a fi obligate la câte 30 lei, cheltuieli judiciare statului.

Onorariile de avocat, în sumă de câte 300 lei, vizând apărarea din oficiu - în recurs, a intimatelor inculpate și (), urmează a fi plătite din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Avocați

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă Banca Comercială Română SA și inculpatul -, împotriva deciziei penale nr.120 din 18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

Obligă inculpatul și partea civilă Banca Comercială Română SA, la câte 30 lei, cheltuieli judiciare statului.

Onorariile de avocat, în sumă de câte 300 lei, vizând apărarea din oficiu - în recurs, a intimatelor-inculpate și (), se vor plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul d e Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 noiembrie 2009.

G - - - - -

Grefier,

Red.jud.GV

PS/16.12.2009

Președinte:Gheorghe Vintilă
Judecători:Gheorghe Vintilă, Constantin Mereanu, Liana Balaci

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 1131/2009. Curtea de Apel Craiova