Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 121/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 121/
Ședința publică din data de 27 Februarie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea judecător
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu președinte secție penală
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
Procuror-șef Secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de recurentul-revizuient - împotriva Deciziei penale nr. 261/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- - având ca obiect "revizuire".
La apelul făcut în ședință publică a lipsit recurentul-revizuient, care a fost reprezentat de avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr.6912 emisă de Baroul Galați la data de 07.12.2007, depuse la fila 12 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că este al treilea termen de judecată acordat la solicitarea recurentului-revizuent pentru lipsă de apărare; la data de 20.02.2008, recurentul-revizuient a depus la dosar motive scrise de recurs însoțite de xero-copii de pe: adresa nr. 113/05.07.1993 emisă de Garda Financiară - Secția B; adresa nr.9430/3495/06.06.1994 emisă de SC SA B, Sentința civilă nr.8522/16.12.1994 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. 5624/1994, după care;
Apărătorul recurentului-revizuient nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul recurentului-revizuient lasă la aprecierea instanței admisibilitatea recursului promovat împotriva Deciziei penale nr.261/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, având în vedere că prin motivele invocate de revizuient nu se relevă împrejurări noi sau fapte care nu au fost cunoscute de instanță, în soluționarea cauzei, neîncadrându-se astfel în prevederile art.394 Cod procedură penală.
Totodată, solicită plata onorariului pentru asistența juridică asigurată din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază recursul declarat de revizuientul este fondat. Arată că primul motiv invocat în cauză se încadrează în prevederile art.3859pct.3 Cod procedură penală. Așa cum a arătat revizuientul, referatul întocmit în cauză cu propunere de a nu se admite cererea de revizuire a fost întocmită de un procuror care, ulterior a devenit judecător și a participat la soluționarea cauzei în apel. Apreciază că există astfel caz de incompatibilitate, motiv pentru care solicită admiterea recursului promovat, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare. Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin Decizia penală penală nr.261/2007, Tribunalul Brăilaa respins ca nefondate apelurile conexe formulate de revizuientul impotriva sentințelor penale nr. 13/R/01.02.2007 și nr. 21/R/20.03.2007 ale Judecătoriei Brăila.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Brăila sub nr-, petentul a declarat apel împotriva Sentinței penale nr.13R/1.02.2007 a Judecătoriei Brăila pronunțată în dosarul penal nr- din 16.XI.2006.
Prin cererea înregistrată Tribunalul Brăila sub nr-, același petent a declarat apel împotriva Sentinței penale nr.21R/20.03.2007 a aceleași judecătorii pronunțată în dosarul nr- din 6.
Întrucât ambele cauze în care s-au pronunțat cele două sentințe au același obiect, respectiv cerere de revizuire a Sentinței penale nr.2247/1.09.1997 a Judecătoriei Brăila și prin fiecare sentință s-a dispus respingerea cererii, instanța de apel, la termenul din 1 iunie 2007, dispus conexarea dosarului - la dosarul nr-.
Prin Sentința penală nr.13R/01.02.2007 a Judecătoriei Brăilaa fost respinsă ca inadmisibilă cererea petentului privind revizuirea sentinței penale nr.2247/1.09.1997 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr.8467/1995.
In temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală, a fost obligat revizuentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința penală nr.2247/1.09.1997 a Judecătoriei Brăila revizuentul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă în modalitatea, prevăzută de art.214 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.13 Cod penal și s-a luat față de acesta măsura interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 Cod penal pe durata prevăzută de art.71 Cod penal, iar pe latură civilă a fost obligat la plata sumei de 5.700.000 ROL despăgubiri civile către partea civilă "" SA
În fapt, instanța a reținut că, la data de 26.08.1991, revizuientul, care avea calitatea de gestionar la cantina aparținând "" SA B, a primit cantitatea de 400 litri "" și 990 litri vin alb de la " " V, în baza facturilor nr.915/1046/26.08.1991 și 610/11685/26.08.1991 fără a întocmi - urile corespunzătoare. Mărfurile au fost depozitate într-o sală a cantinei la care avea acces numai revizuientul și folosite apoi de acesta, după 1.09.1991, când a luat cantina în locație de gestiune.
Cererea de revizuire formulată la data de 18.04.2006 a fost întemeiată pe cazul reglementat de dispozițiile art.394 alin.1 lit."a" Cod procedură penală, invocându-se faptul că la data de 16.03.1993 conducerea "" SA, fără motive temeinice și legale, a spart lacătele de la ușile de acces ale cantinei sechestrând bunurile și mărfurile proprietatea revizuientului. După spargere, aceasta le-a vândut iar contravaloarea lor a fost depusă într-un cont.
Revizuientul a prezentat copie după adresa nr.113/05.07.1993 emisă de Garda Financiară pentru a preciza că rezultă în mod indubitabil că directorul general a vândut mărfuri în valoare de 335.002,5 lei. În dovedirea susținerilor sale, revizuentul a atașat și Rezoluția nr.2260/P/2005 din 16.03.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila invocând faptul că nu înțelege de ce "" SA s-a constituit parte civilă în dosarul penal nr. 8467/1995 cu suma de 2.658.000 ROL din moment ce această sumă era în contul societății din anul 1993.
În continuare, în cuprinsul cererii de revizuire, revizuientul contestă modul de efectuare a expertizei contabile în dosarul de fond în lipsa unor documente, pe care i le-ar fi putut pune la dispoziție dacă ar fi fost contactat.
În cursul cercetării efectuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăilas -a analizat dosarul nr.8467/1995 al Judecătoriei Brăila, constatându-se că aspectele sesizate de revizuient nu au legătură cu infracțiunile prevăzute de art.214 Cod penal pentru care a fost condamnat și obligat la repararea prejudiciului cauzat. Vânzarea unor bunuri sechestrate de către conducerea părții civile poate întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni distincte săvârșite de alte persoane care nu au o legătură de cauzalitate cu obiectul dosarului penal nr.8467/1995 în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 2247/1.09.1997.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăilaa reținut că modul în care revizuentul a făcut predarea gestiunii, a încheiat relațiile contractuale cu "" SA sau obligațiile bănești pe care le are această societate comercială față de el nu afectează în vreun fel soluționarea laturii penale și civile a infracțiunii prevăzute de art.214 Cp pentru care a fost cercetat, solicitând respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
Prin Sentința penală nr. 47/R/11.07.2006 pronunțată în dosarul nr.7598/2006 al Judecătoriei Brăila, instanța a respins în principiu și pe fond cererea de revizuire ca nefondată.
Această sentință a fost desființată prin Decizia penală nr.306/27.10.2006, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Brăila, care a trimis cauza spre rejudecare reținând că judecătorul care a soluționat cauza pe fond a soluționat și cererea de revizuire, cale extraordinară de atac, cu încălcarea astfel a prevederilor art. 47 alin.1 Cod procedură penală.
Analizând cererea revizuentului prin prisma motivelor invocate în cerere, a concluziilor puse de reprezentantul Ministerului Public, a actelor și lucrărilor aflate la dosar și a dispozițiilor legale în materie, instanța a reținut următoarele:
Motivele invocate de revizuent și actele depuse nu relevă fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, așa cum prevăd dispozițiile art. 394 lit."a" Cod procedură penală.
Astfel, împrejurarea menționată în cererea de revizuire privind spargerea lacătelor de la ușile de acces ale cantinei de către conducerea "" SA nu este o împrejurare nouă întrucât aceasta a fost adusă la cunoștința instanței de fond de însuși revizuent cu prilejul declarației care i s-a luat în dosar în calitate de inculpat. În acest sens, la fila 21 din dosarul nr. 8467/1995 inculpatul a declarat: "La 16 martie 1993 cantina a fost spartă de către comisia de inventariere în lipsa mea și au inventariat aceste mărfuri din cantină mai puțin evidența cantinei. Am făcut și plângere penală pentru această situație."
Rezoluția nr.2260/P/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila nu are relevanță în prezenta cauză întrucât referindu-se la neînceperea urmăririi penale față de, și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.246 Cp, art.290 Cp și art.215 alin.1 Cp nu are legătură cu infracțiunea prevăzută de art.214 Cp pentru care a fost condamnat revizuentul.
Nici adresa nr.113/05.07.1993 nu este de natură să schimbe situația de fapt așa cum a fost reținută de instanța de judecată și să conducă la o soluție diametral opusă celei de condamnare întrucât aceasta relevă aspecte legate de modul de inventariere a unui număr de 22 de porci și a unei cantități de 2880 kg cartofi apți pentru consum și 1088 kg cartofi depreciați, nereferindu-se așadar la cantitățile de și vin alb primite în gestiune de revizuent la 26.08.1991.
Susținerile legate de modul de efectuare a raportului de expertiză nu pot fi reținute de instanță întrucât revizuirea are menirea de a anula o hotărâre definitivă care conține erori de fapt, puse în lumină ca urmare a descoperirii unor fapte sau împrejurări necunoscute instanței și deci inexistente în materialul probator de la dosar, ori expertiza contestată de revizuent se află la dosarul nr. 8467/1995, în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Instanța a avut în vedere, de asemenea, faptul că pentru motive similare revizuentul a mai formulat anterior trei cereri de revizuire a Sentinței penale nr.2247/1.09.1997, care au fost respinse după cum urmează: prima cerere de revizuire a fost respinsă prin Sentința penală nr.2954/22.12.1998 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosar nr.11071/1998, definitivă prin Decizia penală nr. 530/R/1999 a Curții de APEL GALAȚI; a doua cerere a fost respinsă prin Sentința penală nr.276/31.01.2000 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosar nr.711/2000, definitivă prin Decizia penală nr.624/R/2000 a Curții de APEL GALAȚI; a treia cerere a fost respinsă prin Sentința penală nr.37 R/11.10.2001 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosar nr.10066/2001, definitivă prin Decizia penală nr. 216/R/20.03.2002 a Curții de APEL GALAȚI.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuentul, motivat de faptul că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a primit de la partea civilă SC SA adresa nr.1516/17.XI.2006, din al cărei conținut rezultă că "în contul societății din anul 1993 existat suma de 24,60 lei reprezentând contravaloarea mărfii și suma de 14,44 lei reprezentând contravaloare porci"
Urmare acestei adrese, potrivit susținerilor sale, petentul a considerat că poate solicita revizuirea sentinței de condamnare în temeiul art.394 pct.1 lit.a cod procedură penală motivat de faptul că "s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei".
Un alt motiv de apel menționat de către îl constituie soluționarea prin respingere a cererii de recuzare a procurorului care a participat la judecarea în fond a cererii de revizuire și care mai participase la judecarea și a altei cereri de revizuire.
Petentul apelant a mai susținut că i s-a încălcat și dreptul la apărare prin neacordarea de către instanța de fond a unui termen pentru depunerea de concluzii scrise.
În continuare, apelantul a invocat o serie de aspecte de fapt, care țin de efectuarea activității de urmărire penală precum și de desfășurarea cercetării judecătorești în dosarul penal nr.8467/1995 al Judecătoriei Brăila și în care s-a pronunțat sentința penală 2247/1.09.1997.
Examinând motivele de apel invocate de apelantul, Tribunalul Brăilaa reținut următoarele:
Primul motiv de apel invocat de apelant și care a stat la baza formulării cererii de revizuire, îl constituie obținerea adresei nr.1516/17.XI.2006 emisă de către SC SA din care rezultă că în anul 1993 existat în contul gestiunii suma de 24,60 lei, cu titlu de contravaloare marfă, și suma de 14,44 lei, cu titlu de contravaloare porci.
In acest fel apelantul susține, pe de o parte, că el nu a creat nici o pagubă societății, condamnarea fiind greșită, pe de altă parte, aceasta ar fi o împrejurare ce nu a fost cunoscută la momentul pronunțării hotărârii.
Examinând situația de fapt reținută în sentința de condamnare și actul de inculpare rezultă că a creat o pagubă prin însușirea a 1000 litri vin și 400 litri și nu a înregistrat în gestiune facturile corespunzătoare la data primirii mărfii - august 1991.
Existența în contul gestiunii la nivelul anului 1993 unor sume modice nu are legătură cu fapta pentru care a fost condamnat, și care a fost dovedită cu mijloacele de probă pentru cele mai variate respectiv: acte de gestiune; balanța analitică la 31 august 1991; avizul de expediție întocmit de unitatea furnizoare și semnat la primire de către apelant; declarațiile de martor și declarațiile inculpatului în care recunoaște neînregistrarea și vânzarea produselor la diferite persoane.
Față de situația de fapt existentă în cauză, adresa invocată de către apelant nu relevă o situație necunoscută de către instanță pentru că această împrejurare nu are legătură cu fapta din anul 1991; este de fapt un mijloc de probă prin care se face dovada situației de gestiune din anul 1993, situație care nu a făcut obiectul cercetării penale și fără legătură cu aceasta.
Inculpatului i s-a imputat neînregistrarea a două facturi și vânzarea în interes propriu a produselor corespunzătoare acestora ( 1000 litri vin și 400 litri ), fapt de altfel recunoscut de către inculpat în cursul urmării penale; faptă care nu are legătură cu situația de gestiune de peste 2 ani respectiv în 1993.
De altfel susținerile apelantului nu sunt de natură să învedereze situație nouă, ci au ca obiectiv prelungirea probatoriului ceea ce este inadmisibil.
Un alt motiv de apel formulat de revizuent a fost cel privind respingerea cererii de recuzare a procurorului.
Examinând motivul invocat prin prisma dispozițiilor art.49 Cod procedură penală și ale art.385/9 Cod procedură penală, s-a constatat că nu poate fi primit pe de o parte pentru că încheierea pronunțată prin respingerea cererii de recuzare este definitivă prin nerecurare, pe de altă parte incompatibilitățile invocate pentru procuror de către revizuent nu sunt prevăzute de lege.
Motivul de apel, constând în încălcarea dreptului la apărare prin neacordarea de către instanța de fond a unui termen în vederea depunerii de concluzii scrise nu poate fi primit pe de o parte întrucât revizuentul s-a apărat oral expunând pe larg situația de fapt, pe de altă parte așa cum rezultă din Notele de ședință întocmite la cererea s-a, a menționat instanței după susținerea orală că "va depune concluzii scrise până la sfârșitul ședinței de judecată" ceea ce nu s-a întâmplat, astfel apelantul se prevalează de propria culpă.
Motivele de fapt invocate de petent cu privire la modul în care s-a desfășurat urmărirea penală și cercetarea judecătorească nu pot face obiectul unei căi extraordinare de atac, ele puteau face obiectul plângerii penale în temeiul art.278 Cod procedură penală ori al apelului, cale ordinară și devolutivă de atac.
In ceea ce privește cea de a doua hotărâre a instanței de fond dată în dosarul nr- sub nr.21R/20.03.2007, petentul apelant nu a înțeles să formuleze motive de apel și concluzii scrise separate.
Împotriva Deciziei penale nr.261/25.09.2007 a Tribunalului Brăilaa declarat recurs, în termen legal, condamnatul, fără a-l motiva.
Revizuientul s-a prezentat în instanță la primul termen de judecată, iar ulterior a lipsit și nici nu a depus motivele de recurs.
Reprezentantul Ministerului Publica solicita admiterea recursului motivat de faptul că referatul cu propunerea de a nu se admite cererea de revizuire a fost întocmit de un procuror care ulterior a devenit judecător și a participat la soluționarea cauzei în apel.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În dosarul nr-, în care s-a pronunțat Sentința penală 21/R/2007, a Judecătoriei Brăila, referatul a fost întocmit de către dna. procuror, procuror care a pus concluzii pe fondul cauzei în dosarul nr-, în care s-a pronunțat sentința penală nr.13/R/2007.
Acesta nu poate constitui un motiv de incompatibilitate, neîncadrându-se în cazurile expres prevăzute de lege, respectiv procurorul care a participat în faza de urmărire penală (respectiv a întocmit referatul cu propunerea de respingere a cererii de revizuire), putând pune concluzii în calitate de procuror de ședință.
Verificând dosarul se constată că nici un judecător care a făcut parte de la apel sau la judecata în fond a cauzei nu și-a spus părerea în cauză în calitate de procuror, respectiv nu a întocmit referatul cu propunerea de respingere a cererii de revizuire în cele două dosare conexate, urmând a se respinge cererea reprezentantului parchetului de trimitere a cauzei spre rejudecare pe motiv de incompatibilitate.
Pe fondul cauzei, se constată că motivele invocate de revizuient sunt nefondate deoarece:
a) revizuientul a mai formulat anterior 3 cereri de revizuire respinse ca nefondate în care a invocat motive similare legate: de modul de efectuare a raportului de expertiză, de faptul că, cantina a fost spartă de către Comisia de inventariere în lipsa sa, inventariindu-se mărfurile din cantină, și la modul la care s-a făcut inventarierea respectivă în care s-au constatat lipsurile, acestea având autoritate de lucru judecat, instanțele mai pronunțându-se anterior în această cauză.
b) celelalte motive invocate nu se încadrează în condițiile limitativ prevăzute de lege, respectiv:
- că prin adresa nr. 1516/2006 a părții civile SA rezultă că în contul societăți, în anul 1993, existat suma de 24,60 lei reprezentând contravaloarea mărfii în suma de 14, 44 lei reprezentând contravaloare porci";
- aspecte care țin de modul de desfășurare a urmăririi penale și a cercetării judecătorești în sensul că nu i s-a acordat un termen pentru a depune concluzii scrise;
Aceste motive au fost în mod judicios respinse ca nefondate de către instanța de apel deoarece neacordarea de instanța de fond a unui termen în vederea depunerii de concluzii scrise nu i-a adus acestuia nicio vătămare deoarece inculpatul a formulat concluzii orale ce au fost avute în vedere de instanță, așa cum rezultă din notele de ședință în condițiile în care chiar revizuientul a precizat că va depune concluzii scrise până la sfârșitul ședinței de judecată, lucru pe care nu l-a făcut.
- motivul invocat de revizuient cu privire la modul la care s-a desfășurat urmărirea penală și cercetarea judecătorească nu pot face obiectul unei cereri de revizuire neîncadrându-se în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.
Față de aceste considerente, hotărârile recurate fiind legale și temeinice urmează a se respinge ca nefondat recursul promovat de.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul - (fiul lui și, născut la data de 28.05.1953 în comuna, județul B, domiciliat în B,-, județul B) împotriva Deciziei penale nr.261/25.09.2007 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr-, - Sentința penală nr.13/R/01.02.2007, pronunțată în dosarul nr- și Sentința penală nr.21/R/20.03.2007, pronunțată în dosarul nr. - ale Judecătoriei Brăila.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă revizuientul la plata sumei de 80 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 4e lei, către Baroul Galați, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /03.03.2008
Tehnored. -/03.03.2008
Fond:, /Apel:,
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru