Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 144/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - art. 215.

Cod Penal

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚĂ DE RECURS

DECIZIE PENALĂ Nr. 144

Ședința publică de la 20 Februarie 2008

PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Membri Liana Balaci

- - - - judecător

- - - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 140 din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit inculpata, prezentându-se pentru aceasta avocat, apărător ales, lipsind partea civilă SC " "SRL

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care av. a învederat instanței că nu este în măsură să depună la dosar înscrisurile la care a făcut referire.

Nemaifiind cereri de formulat, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra recursului.

Av. pentru inculpat a arătat că inculpata nu a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată; astfel, cu privire la sustragerea de sub sechestru, inculpata a susținut că a avut acceptul DGFP pentru vânzarea bunului, însă nu a putut dovedi acest lucru; cu privire la infr. de înșelăciune, a arătat că nu a comis nici această faptă, chiar dacă nu a putut dovedi că avea marfă pe stoc.

A solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și reținerea spre rejudecare pentru efectuarea de probatorii, respectiv o adresă la DGFP pentru a se preciza data ridicării sechestrului și un supliment la raportul de expertiză pentru a se vedea dacă la data respectivă în societatea inculpatei exista marfă pe stoc. În subsidiar, a solicitat aplicarea art. 74, 76.Cod Penal și reducerea pedepsei sub minimul special, cu aplicarea art. 81.Cod Penal, având în vedere faptul că inculpata are un copil minor și nu s-a sustras cercetării judecătorești.

Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât infracțiunile sunt dovedite cu probatoriul administrat în cauză.

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 123 din 6.02.2007, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr-, nr. format vechi 1638/2006, în baza art. 334 Cod pr. penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor din infracțiunea prev. de art. 244 cod penal, art.292 cod penal, art. 290 cod penal, art. 215 al.1 și 3 cod penal cu aplic. art. 33 lit.a cod penal, în infracțiunea prev. de art. 244 al. 1 cod penal, art. 292 cod penal, art. 290 cod penal și art. 215 al.1, 2 și 3 cod penal cu aplicarea art. 33 lit. cod penal.

În baza art. 244 al. 1 cod penal a fost condamnată inculpata fiica lui și, născută la 17.06.1976, administrator la SC SRL Tg.Cărbunești la o lună închisoare.

În baza art. 292 și respectiv art. 290 cod penal, a fost condamnată inculpata la câte 3 luni închisoare, iar în baza art. 215 al. 1, 2 și 3 cod penal a fost condamnată la 3 ani închisoare.

În baza art.33 lit. a cod penal rap. la art. 34 lit. b cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani, interzicându-i-se exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a - c cod penal pe durata prev. de art. 71 cod penal.

A fost obligată inculpata la 60.000 lei despăgubiri civile către partea civilă SC SRL C, sumă ce se va actualiza la data plății.

S-a dispus anularea facturii fiscale seria - - nr. - din 1.03.2004.

A fost obligată inculpata la 500 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariu apărător oficiu plătit în avans din fondurile Ministerului Public.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, la data de 8 martie 2004 inculpata a vândut apartamentul proprietatea SC SRL Tg-Cărbunești al cărei administrator era, apartament ce era situat la nr.10 din blocul 42 din str. - și care fusese sechestrat anterior de, G deoarece societatea avea un debit restant de 1.551.881.335 lei ROL.

Cu ocazia întocmirii actului către numita, inculpata a declarat mincinos în fața notarului public că apartamentul respectiv nu este grevat de sarcini, deși știa că acesta se afla sub sechestru.

S-a mai reținut de asemenea, că în luna februarie 2004, aceeași inculpată s-a întâlnit cu reprezentanții SC SRL, a încheiat cu aceștia o convenție în baza căreia urma să livreze acestei societăți cantitatea de 200 tone azotat de amoniu și a prezentat o notă de comandă emisă de Baza de Aprovizionare către Combinatul C pentru această cantitate, precizând că societatea sa are o compensare cu societatea SC SRL B, motivând că SC SRL devine beneficiara azotatului de amoniu respectiv pe care îl va livra societății din

Inculpata a întocmit factura proformă nr. 4-/1.03.2004 pentru cantitatea de 200 tone azotat de amoniu, încasând în avans suma de 780.000.000 ROL de la SC SRL

Inculpata nu a livrat marfa contractată, iar în timpul cercetării a restituit suma de 180.000.000 lei ROL, urmând să mai plătească suma de 600.000.000 lei.

Prin sentința penală 376/ 21.06.2005 pronunțată în dosarul nr.1254/2005, în baza art.334 pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile prev de art.244, 292, 290 și 215 alin. 1 și 3 cu aplic. art. 33.pen. în infracțiunile prev. de art.244 alin. 2, 292, 290 și art.215 alin. 1, 2și 3.pen. cu aplic. art.33 pen. fapte pentru care inculpata a fost condamnată la o lună, 3 luni și respectiv 5 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune.

I s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 5 ani, după contopire interzicându-i-se drepturile prev de art.64 pen, iar inculpata a fost obligată la 600.000.000 lei către SC SRL, anulându-se și actele false.

Sentința a fost apelată iar prin decizia nr.504 din 28 septembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2415/PEN/2005 a fost respins apelul inculpatei ca nefondat.

Această decizie a fost atacată cu recurs de către inculpată, iar Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia penală nr. 181 din 24 februarie 2006, a casat această decizie și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond, cu motivarea că nu s-a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor, însă apărătorul inculpatei s-a opus la această schimbare și s-a acordat cuvântul pe fond.

În rejudecare, au fost acordate mai multe termene datorită cererilor repetate de amânare, iar la termenul din 24 mai 2006, inculpata a fost ascultată în instanță, și a declarat că nu recunoaște săvârșirea faptelor expuse în rechizitoriu, susținând că apartamentul din Cărbunești era pus sub sechestru, însă a avut acordul G în vederea înstrăinării.

A mai arătat că nu a onorat comenzile părții civile SC SRL C, ca urmare a accidentului de la Mihăilești și că nu avea în stoc cantitatea de azotat de amoniu încercând o compensare cu SC SRL C în schimbul banilor încasați pentru cantitatea de azotat de amoniu și că nu a putut să livreze azotatul întrucât C vroia să ia direct de la sursă această cantitate. A mai susținut că nu a prezentat nici o notă de comandă beneficiarei SC SRL

Instanța a pus în discuție efectuarea unei expertize contabile și s-au cerut relații de la Biroul Notarului Public Tg- care a autentificat contractul de vânzare cumpărare nr.1858/ 08.03.2004.

Inculpata, deși legal citată, nu s-a mai prezentat și nu a pus la dispoziția expertului actele contabile necesare efectuării expertizei și nici nu a achitat onorariul fixat de instanță.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpata, criticând-o în sensul că se impunea achitarea în temeiul art.11 pct.2 litera a rap la art.10 lit. a pr.pen. întrucât nu s-a dovedit săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu, subzistând numai infracțiunea de sustragere de sub sechestru și că pentru această faptă poate să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Prin decizia penală nr. 140 din 2 mai 2007, Tribunalul Gorja respins ca nefondat apelul declarat de inculpată și a fost obligată la 30 lei cheltuieli judiciare statului.

Tribunalul a reținut că inculpata s-a sustras de la judecată, a solicitat efectuarea unei expertize, iar ulterior nu s-a prezentat nici personal și nici prin apărător cu documentele contabile necesare pentru a se efectua expertiza, neachitând nici onorariul de expert.

S-a mai reținut că aceasta a declarat în fața notarului public o stare neconformă cu realitatea, iar, pe de altă parte, a indus și menținut în eroare reprezentanții SC SRL cu prilejul încheierii unui contract, această din urmă faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prin mijloace frauduloase, considerente față de care, tribunalul a respins ca neîntemeiat apelul inculpatei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata, solicitând casarea ambelor hotărâri și reținerea spre rejudecare pentru efectuarea de probatorii, respectiv o adresă la DGFP pentru a se preciza data ridicării sechestrului, un supliment la raportul de expertiză pentru a se vedea dacă la data încheierii contractului societatea inculpatei, SC SRL, avea marfă pe stoc, și o adresă către SC SA B, pentru a se comunica dacă la data încheierii convenției aceasta avea raporturi comerciale cu SC SRL. În subsidiar, a solicitat aplicarea art. 74, 76.Cod Penal și reducerea pedepsei sub minimul special, cu aplicarea art. 81.Cod Penal, având în vedere faptul că inculpata nu are antecedente penale, are un copil minor în întreținere și nu s-a sustras cercetării judecătorești.

Recursul este fondat.

În ceea ce privește teza principală formulată prin motivele de recurs, aceea de a fi admis acesta în vederea administrării de probatorii, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel probele administrate în cauză (procesul-verbal de sechestru, nota de constatare, adresele SC SA B și C, factura proformă, raportul de expertiză contabilă, declarațiile inculpatei și ale martorilor audiați în cauză -, ), confirmă săvârșirea de către inculpată a infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.

Astfel, în ceea ce privește infracțiunile prev. de art. 244 alin. 1.Cod Penal și art. 292.Cod Penal, se constată că acestea sunt dovedite în cauză de procesul verbal de sechestru încheiat de DGFP G și respectiv contractul autentic de vânzare cumpărare a imobilului apartament încheiat, în calitate de vânzător, de inculpata în calitate de reprezentant al SC SRL (cu prilejul încheierii acestui contract inculpata declarând mincinos în fața notarului public că bunul respectiv nu este grevat de sarcini). Prin urmare, Curtea apreciază că cererea formulată de inculpată privind efectuarea unei adrese către DGFP G pentru a se comunica dacă sechestrul a fost ridicat este neîntemeiată, întregul material probator administrat în cauză fiind neechivoc sub aspectul conform căruia, la data înstrăinării apartamentului de către inculpată, sechestrul era în ființă, fiind legal aplicat.

În ceea ce privește infracțiunile prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3.Cod Penal și art. 290a lin. 1.Cod Penal, Curtea constată că și acestea sunt dovedite în cauză, din probe rezultând că inculpata a încheiat cu reprezentanții SC SRL, o convenție în baza căreia urma să livreze acestei societăți cantitatea de 200 tone azotat de amoniu, întocmind în acest scop factura proformă nr. 4-/1.03.2004 pentru cantitatea de 200 tone azotat de amoniu și încasând în avans suma de 780.000.000 ROL de la SC SRL C, fără însă a mai livra marfa contractată.

În acest sens, Curtea are în vedere adresa emisă de SC SA B (fila nr. 48 din dosarul de urmărire penală), din care rezultă că între aceasta și societatea inculpatei, SC SRL, au existat relații comerciale în baza contractului de distribuție nr. 223/16.12.2003, însă această societate nu și-a respectat obligațiile contractuale, neachitând contravaloarea unei părți a mărfii livrate, motiv din care aceste relații comerciale au încetat.

În aceste condiții, cererea formulată de inculpată în sensul de a se efectua o adresă către SC SA B, pentru a se comunica dacă la data încheierii convenției aceasta avea raporturi comerciale cu SC SRL este apreciată ca fiind neîntemeiată, față de înscrisurile aflate deja la dosarul cauzei.

Cu privire la cererea de a se efectua un supliment la raportul de expertiză contabilă pentru a se observa dacă la data încheierii convenției societatea inculpatei avea sau nu marfă pe stoc, Curtea apreciază că și aceasta este neîntemeiată, instanța acordând în zadar mai multe termene de judecată pentru ca inculpata să depună la dosar înscrisurile necesare pentru aceasta, fără ca inculpata să procedeze în acest sens. Mai mult decât atât, cu ocazia efectuării expertizei la instanța de fond, inculpata nu a pus la dispoziție expertului actele contabile ale societății în vederea efectuării expertizei și lămuririi unor împrejurări de fapt ale cauzei asupra cărora de altfel însăși inculpata a insistat.

În ceea ce privește teza subsidiară susținută prin motivele de recurs, Curtea constată că aceasta este întemeiată. Cu privire la pedepsele aplicate inculpatei pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, se constată că acestea au fost just individualizate, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72.Cod Penal, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost comise, urmarea produsă, persoana inculpatei, Curtea apreciind că nu se justifică reținerea în favoarea inculpatei a vreuneia dintre circumstanțele atenuante prev. de art. 74.Cod Penal, și prin urmare nici reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii acestora.

În ceea ce privește însă motivul de recurs vizând schimbarea modalității de executare a pedepsei închisorii aplicate, se constată că acesta este întemeiat, instanța apreciind, având în vedere și situația personală a inculpatei, care este unicul întreținător al unui copil minor în vârstă de 5 ani, că în cauză scopul preventiv, educativ și sancționator al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatei.

Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 38515pct. 2 lit. d C.P.P. va fi admis recursul, vor fi casate în parte ambele hotărâri si se va înlătura aplicarea disp.art.71,64 lit. a-c

Cod Penal

În baza art.861Cod Penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, termen stabilit în condițiile art.862

Cod Penal

În baza art.863Cod Penal, se va stabili ca pe durata termenului de încercare inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Se va atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 864.Cod Penal, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Se vor menține celelalte dispoziții.

Văzând și disp. art. 192 alin.3 C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGI

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 140 din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

Casează în parte ambele hotărâri.

Înlătură aplicarea disp.art.71,64 lit. a-c

Cod Penal

În baza art.861Cod Penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, termen stabilit în condițiile art.862

Cod Penal

În baza art.863Cod Penal, stabilește ca pe durata termenului de încercare inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lîngă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Atrage atenția inculpatei asupra disp.art.864Cod Penal, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Menține celelalte dispoziții.

În baza art.192 alin.3 C.P.P.cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 20 februarie 2008.

- - - - - - -

Grefier,

Red.jud.

Gh.

20 februarie 2008,

Tg. J, va urmări și încasa de la rec,inc. suma de 530 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Mircea Mugurel Șelea
Judecători:Mircea Mugurel Șelea, Membri Liana Balaci

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 144/2008. Curtea de Apel Craiova