Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 145/2010. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.145/R

Ședința publică din data de 22 februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător

JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu

JUDECĂTOR 3: Liviu

Grefier:

Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în B,-, bloc 35,. B,. 2,. 9, împotriva deciziei penale nr. 163 din 27 mai 2009 Tribunalului Vrancea.

La apelul nominal a răspuns pentru recurentul inculpat, av., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 4022/17.09.2009 emisă de Baroul Galați, și pentru intimații inculpați și, av., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 5371/17.11.2009 emisă de Baroul Galați, lipsă fiind intimatele părți vătămate SC SRL și SC SRL și lichidatorul SC SRL B

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dl. av. a depus la dosar o cerere prin care solicită scutirea de plata amenzii aplicate prin încheierea de ședință din 25.01.2010.

Apărătorul intimaților inculpați, av., solicită scutirea de plata amenzii în valoare de 500 lei, ce i-a fost aplicată la termenul din 25.01.2010, întrucât așa cum rezultă din adeverința medicală depusă la dosar în copie a fost în imposibilitate de a se prezenta în instanță la termenul respectiv.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord.

CURTEA, analizând motivele invocate de dl. av. în cerere, precum și dovada, respectiv adeverința medicală depusă la dosarul cauzei, consideră întemeiată cererea. Conform art. 199 Cod procedură penală, admite cererea și dispune ridicarea amenzii în cuantum de 500 lei, aplicată d-lui av. la termenul de judecată din data de 25.01.2010.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurentului inculpat susține că recursul declarat de acesta este nemotivat.

Recursul este formulat împotriva deciziei penale 163/2009 a Tribunalului Vrancea, decizie prin care s-au admis apelurile formulate de inculpați împotriva sentinței penale 22/2008 a Judecătoriei Panciu, decizie care a desființat această sentință și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță datorită faptului că la momentul în care aceasta a fost pronunțată, respectiv în ianuarie 2008, inculpata era încarcerată în Penitenciarul Jilava, iar sentința s-a pronunțat cu lipsă de procedură, fără ca inculpata să fie prezentă și să fie procedura de citare îndeplinită.

Apreciază că această decizie, prin care s-a trimis cauzei spre rejudecare este legală. Nefiind motivat recursul, solicită să se aprecieze doar asupra faptului că în apel inculpatul a considerat că trebuie să fie achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal, și că latura civilă a cauzei nu trebuie soluționată.

Consideră că inculpatul are în vedere aceleași motive și în recurs, fără să știe care este soluția pronunțată prin decizia recurată.

Lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat de inculpat, având în vedere că acesta nu este motivat și că decizia pronunțată de Tribunalul Vrancea este legală.

Apărătorul intimaților inculpați achiesează la concluziile puse de apărătorul recurentului inculpat.

În situația în care se va admite recursul declarat de inculpatul, consideră că acest lucru urmează să profite și intimaților inculpați și.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că recursul declarat de inculpatul este nefondat.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul s-a prezentat împreună cu inc. la sediul SC Grup SRL T, a fost prezent la semnarea subcontractului de antrepriză dintre SC Grup SRL și SC SRL. După ce a început lucrările în comuna, inculpații și i-au propus lui să-i încheie un alt subcontract de antrepriză pentru comuna cu SC SA, activitatea infracțională a fost astfel desfășurată ulterior de inculpații și.

Infracțiunile sunt săvârșite în participație și consideră că în mod corect s-a trimis cauza spre rejudecare, pentru că în funcție de această participație urmează să se stabilească și răspunderea civilă a inculpaților, în aceeași modalitate motivând și instanța de apel.

Solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 22/2008 a Judecătoriei Panciu, inculpata a fost condamnată la:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215, al. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal și art. 37, lit. a) Cod penal;

S-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 143/27.03.2000 a Judecătoriei Fetești și s-a dispus executarea ei alături de pedeapsa aplicată de 3 ani, în total 5 ani închisoare.

S-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64, al. 1, lit. a, b) Cod penal.

Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215, al.1,2 Cod penal cu aplicarea art. 74, 76, al. 1, lit. c) Cod penal.

Inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215, al.1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41, al.2 Cod penal, art. 74, 76, al. 1, lit. c) Cod penal.

S-au aplicat pedepse accesorii și acestor inculpați, prin interzicerea drepturilor prev. de art. 64, al. 1, lit. a,b) Cod penal.

S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor acestor doi inculpați în baza disp. art. 81 Cod penal pe durata termenelor de încercare de câte 2 ani și 6 luni.

S-a menținut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpaților și.

Inculpații au fost obligați în solidar să plătească părții civile - Sucursala S M, lichidator judiciar desemnat pentru SC SRL, sumele de 215.500 lei și 5000 USD.

S-a reținut, pe baza probelor administrate, atât în faza de urmărire penală cât și cercetare judecătorească, că în anul 1996, prin hotărâre de Guvern s-a aprobat înființarea distribuțiilor de gaze naturale și în comunele și.

După susținerea licitațiilor a fost desemnat antreprenor general al lucrării din com., SC SRL T și s-a încheiat un contract de investiții în luna decembrie 1998.

Pentru comuna s-a încheiat un contract de investiții cu SC SA P, ca antreprenor general.

Investițiile au fost întrerupte din lipsa fondurilor, după care au apărut inculpații care prin manopere de inducere în eroare au promis că vor rezolva problemele finanțării investițiilor.

Astfel, la începutul lunii aprilie 2001 apărut inculpata la sediul SC SRL și inculpatul, însoțiți de, audiată apoi ca martor, susținând că au posibilitatea aducerii unui antreprenor interesat să continue lucrarea în com., susținând că au relații la nivel de Parlament și Guvern. Inculpatul, chiar a lăsat să se înțeleagă că deține o funcție importantă, fiind și ofițer activ.

La data respectivă, avea calitatea de consilier juridic al SC Internațional SA, supusă falimentului, la care fusese administrator.

Martora a participat la discuțiile respective și s-a ocupat de redactarea contractului de subantrepriză.

Despre această situație au făcut declarații și martorii și.

La data de 30 aprilie 2001, s-a încheiat contractul de antrepriză între SC SRL și SC SRL prin, prețul contractului fiind de aprox. 30 milioane de lei.

Contractul nu a continuat deoarece a decedat, moment în care a intervenit inculpata care l-a prezentat pe administrator al SC SRL, dar la mai puțin de o lună contractul a fost reziliat.

Martorul a declarat că inculpații și au promis că se vor ocupa de finanțarea lucrărilor de la bugetul de stat.

Pentru continuarea lucrărilor apare în perioada mai-iunie 2001 societatea lui, administrator al SC SRL, adus de.

Inculpații și au asigurat că există bani pentru continuarea lucrărilor ce se vor debloca în momentul în care încep lucrările, astfel că la data de 06 iunie 2001 s-a încheiat contractul de antrepriză și cu această societate.

La cererea inculpatei, numitul a plătit suma de 195 milioane de lei vechi pentru deblocarea fondurilor aferente lucrărilor. În aceeași perioadă a mai înmânat lui, suma de 660 milioane de lei vechi, în același scop.

Cercetările au stabilit că suma de 460 milioane de lei a fost înmânată inculpatului pentru "deblocarea fondurilor" iar suma de 200 milioane de lei a fost oprită de în contul cheltuielilor făcute de societatea lui până la acea dată.

După începerea lucrărilor de către societatea lui, în cursul lunii iunie 2001, inculpații i-au propus lui să încheie un alt contract de antrepriză pentru comuna, județul A cu SC SA.

Și pentru această tranzacție inculpații și au susținut că au "relații sus-puse" în măsură să obțină bani de la buget pentru această investiție.

La discuțiile pentru încheierea contractului de antrepriză au participat martorii, și Primarul comunei, martorul, căruia inculpatul i-a spus că are trecere la vârf și se va ocupa de problema finanțării, iar i-a spus că i-a dat banii atât ei cât și lui.

S-a încheiat astfel contractul de prestații servicii între SC SA și SC SRL la data de 30 iulie 2001.

Anterior încheierii contractului, a înmânat inculpatului suma de 500 milioane de lei vechi pentru deblocarea finanțării, înțelegerea fiind făcută la Restaurantul Bulevard din P, iar suma expediată prin mandat telegrafic de, situație probată și prin declarația martorei.

Începând cu luna septembrie 2001 însă, inculpatul nu a mai putut fi contactat de, situație în care inculpata l-a prezentat pe lui, indicându-l ca și consilier din partea PSD la Ministerul Transporturilor.

Discuțiile s-au purtat și în prezența martorului, ocazie cu care inculpata i-a cerut lui să plătească o suma de bani pentru a rezolva problemele legate de lucrările în discuție.

De la, inculpata a primit suma de 5000 USD, din care a oprit 40 milioane de lei, iar restul i-a dat inculpatului.

Martori ca:, au ajuns împreună cu inculpatul la biroul unui deputat, lăsând impresia că este implicat în activitățile unor instituții.

Și Primarul comunei a declarat că a aflat de la despre sumele mari de bani plătite inculpatului.

S-a reținut că prin aceste mijloace frauduloase, inculpații și au creat convingerea lui că sunt persoane influente care pot rezolva problema finanțării.

Inculpații au continuat activitatea infracțională în perioada septembrie - octombrie 2001. Inculpata a cunoscut pe, administrator unic al SC SRL, căruia i-a promis o întâlnire cu inculpatul. s-au întâlnit în parcarea Restaurantului din Parcul Herăstrău, în prezența inculpatei.

Inculpatul s-a prezentat ca fiind consilier PSD și l-a asigurat că îl va ajuta în relația contractuală a acestuia cu SC SA și a primit de la suma de 2000 USD.

La o altă întâlnire, în același loc, i-a dat aceluiași inculpat suma de 5000 USD.

Lichidatorul judiciar al SC SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 115.500 RON și 5000 USD.

S-a reținut că inculpata s-a sustras de la urmărirea penală și judecată, constatându-se că aceasta a părăsit țara, dar că privitor la aceasta există emis un mandat de arestare preventivă ce nu a fost pus în executare.

Inculpații și s-au prezentat cu ocazia cercetărilor și în faza judecății, dar nu și-au recunoscut faptele.

La stabilirea situației de fapt s-au avut în vedere atât depozițiile martorilor menționați cât și declarațiile părților civile, procesele-verbale de confruntare, documentele utile cauzei.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpații, și.

Inculpata a depus declarația de apel prin poștă trimisă din Penitenciarul la data de 18 februarie 2008 și primită la 21 februarie 2008, fără a-l motiva.

Penitenciarul a comunicat în timpul judecății apelului întreruperea executării unei pedepse la data de 11 martie 2008, dată după care a fost citată la adresa de domiciliu din B, unde nu a fost găsită, apoi și prin publicitate la sediul Consiliului Local

În continuare s-au solicitat relații de la Administrația Națională a Penitenciarelor privind situația inculpatei despre care existau indicii privind întreruperea executării unei pedepse și exista posibilitatea reîncarcerării.

Prin adresa comunicată de Direcția - Siguranța Reținerii și Regim Penitenciar, s-a comunicat că inculpatei din prezenta cauză i s-a întrerupt executarea pedepsei, fără a se indica ce pedeapsă, precum și un element esențial, acela că la data judecății fondului cauzei la Judecătoria Panciu, 30 iunie 2008, aceasta se afla în Spitalul Penitenciar Jilava.

La data soluționării apelului, apărătorul din oficiu al inculpatei a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței deoarece potrivit datelor din dosar, inculpata nu a fost legal citată în Penitenciar Jilava, unde se afla la data judecății, iar actele procedurale sunt lovite de nulitate.

Pentru inculpatul, prin apărător s-au susținut și motivele scrise care se referă la nelegalitatea și netemeinicia sentinței, deoarece instanța nu a valorificat probele administrate, limitându-se doar la a prelua pasaje din rechizitoriu.

De asemenea că instanța nu și-a exercitat rolul activ pentru audierea nemijlocită martorilor și și nu s-a probat credibil existența inducerii în eroare a părților civile de către inculpat.

Mai mult, nu s-au avut în vedere depozițiile martorilor, și, date în fața instanței de judecată, din care nu rezultă vreo faptă de natură penală comisă de inculpat.

S-a precizat că inculpatul nu s-a implicat în discuțiile premergătoare contractelor de antrepriză privindu-l pe și nu privind pe și că participarea sa se referă doar la consultanță tehnică și furnizarea materialelor necesare.

O altă critică se referă la lipsa dovezilor privind existența prejudiciului părților vătămate SC SRL prin lichidator judiciar și că în cauză trebuia efectuată o expertiză contabilă la această societate deoarece raportul lichidatorului se referă la o pagubă produsă în cursul anului 2002, iar prezenta cauză se referă la acte în desfășurare în anul 2001, raportul lichidatorului se referă la o pagubă survenită în anul 2002 prin ridicarea din casierie de administratorul societății, a sumei de 484.069,13 Ron, iar plângerea în cauză de față se referă la o pagubă survenită în anul 2001.

Nu s-a stabilit că aceste sume lipsă din contul 542 - avans trezorerie - au ajuns la inculpat. S-a mai arătat că nu rezultă din nici o probă că inculpatul apelant a folosit calități mincinoase, respectiv că este ofițer activ sau.

De asemenea, în mod greșit instanța a obligat în solidar pe toți inculpații la plata către SC SRL - Sucursala SMa sumelor de 115.000 lei și 5000 USD, prejudiciu a cărui suma nu a fost stabilit prin expertiză contabilă sau înscrisuri cu valoare probatorie certă. Mai mult, nu rezultă din probe că inculpații și se cunoșteau sau au acționat împreună. Faptele lor sunt reținute ca independente, produse în etape și momente diferite.

Ca atare, obligarea lor în solidar este ilegală.

În concluzie, pentru inculpat s-a solicitat achitarea potrivit art. 10, lit. d) pr.penală cu referire la art. 11, pct. 2, lit. a) pr.penală.

Referitor la inculpatul, s-a criticat sentința sub aspectul încălcării dreptului la apărare prin aceea că s-au ignorat concluziile ultime la judecata de fond și ale inculpatului în cadrul ultimului cuvânt acordat.

În acest fel dreptul la apărare a fost doar aparent recunoscut, fiind golit de conținut. S-a preluat expunerea faptelor din actul de sesizare și nu s-au prelucrat, cel puțin probele administrate în cadrul cercetării judecătorești cu referire concretă la depoziția martorului. În acest fel, s-a arătat, s-a ajuns la condamnarea inculpatului deși, nu rezultă cu certitudine vinovăția sa și ca atare poate fi achitat.

În privința soluționării acțiunii civile s-a stabilit fără nici o justificare răspunderea civilă solidară pentru întreaga suma pretinsă de lichidatorul părții civile SC, neexistând dovezi că ar fi vreo legătură cu vreo acțiune a inculpatului. C mult s-ar putea stabili o dublă solidaritate între fiecare dintre inculpați și inculpata.

Pe fond, s-a solicitat absolvirea de orice responsabilitate și sub aspect civil a inculpatului.

Pentru ambii inculpați apărătorii au solicitat disjungerea cauzei privind pe inculpata, urmare nelegalei citări în faza judecării fondului și trimiterea spre rejudecare numai în ceea ce o privește, iar pentru ceilalți inculpați să se soluționeze apelul în raport de motivele invocate pe motive de fond.

Prin decizia penală 163 din 27.05.2009 a Tribunalului Vranceas -au respins cererile formulate de inculpații, și privind disjungerea cauzei.

Au fost admise apelurile declarate de inculpați împotriva sentinței penale 22/30.01.2008 a Judecătoriei Panciu.

S-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vranceaa reținut următoarele:

Analizând actele și lucrările dosarului și motivele invocate, s-a apreciat că cererile de disjungere privind pe inculpata nu sunt întemeiate. Cauza este indivizibilă în ce privește acte infracționale într-o strânsă legătură, la săvârșirea lor au coparticipat în etape diferite fiecare din apelanți cu inculpata lipsă. Nici unul din inculpați nu au recunoscut faptele pentru care au fost trimiși în judecată. Judecarea separată în aceste condiții nu ar putea stabili o situație de fapt reală și pe cale de consecință nici posibila tragere la răspundere. Comunicările de la Penitenciarul se referă la faptul că inculpata a executat o pedeapsă de la 20 septembrie 2007 la 11 martie 2008, data întreruperii (a se vedea fila 51 dosar apel). Ca atare, cererea de disjungere a fost respinsă.

În ceea ce privește motivul invocat pentru inculpata, care vizează nulitatea sentinței, determinat de nelegala citare a acesteia, s-a apreciat că apelul este fondat.

Fiind o cauză indivizibilă, care necesită o soluție unică, apar fondate și apelurile declarate de inculpați și urmează a fi admise în temeiul disp. art. 379, pct. 2, lit. b) pr.penală, existând o cauză de nulitate prev. de art. 197, al. 2.pr.penală, care vizează nelegala citare a unuia dintre inculpați, respectiv.

Pe parcursul judecății fondului, prima instanță a avut în vedere numai faptul că inculpata ar fi părăsit țara încă din faza de urmărire penală, astfel cum s-au făcut precizările în cuprinsul rechizitoriului, deși avea posibilitatea să solicite prin Administrația Penitenciarelor să se efectueze investigații pentru a se afla dacă nu cumva se află în vreun loc de detenție.

Instanța de fond avea posibilitatea să facă demersuri pentru urmărirea generală, în baza mandatului de arestare. În baza apelului s-au făcut astfel de demersuri, iar din comunicările Direcției Penitenciarelor, rezultă că inculpata a executat o pedeapsă până la data de 11 martie 2008, astfel că la data de 30 ianuarie 2008, data judecății prezentei cauze, aceasta se afla în Spitalul Penitenciar Jilava. Soluționând cauza cu lipsă de procedură, sentința este lovită de nulitate, motiv pentru care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare, urmează a se stabili în întreruperea cărei pedepse și ce instanță a dispus această măsură, dacă s-a dispus prelungirea întreruperii sau revocarea și reîncarcerarea și adresa unde legal va fi citată.

Se va solicita din nou fișa de cazier pentru a se constata dacă pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată de Tribunalul Ialomița prin sentința penală nr. 248/2000 cu suspendarea condiționată a fost revocată, sau inculpata a executat o altă pedeapsă, neevidențiată în această fișă.

În rejudecare instanța de fond va avea în vedere și motivele invocate de inculpați privind evaluarea probelor, atât în acuzare cât și în apărare, urmând a se administra și alt probe dacă se va considera necesar. Referitor la soluționarea laturii civile se va avea în vedere, dacă se va stabili că inculpații se fac vinovați de comiterea faptelor, de modul în care fiecare inculpat a participat la producerea pagubelor și nu o solidaritate generală, care nu se regăsește în acțiunile lor concrete.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul.

Inculpatul nu a indicat în termenul legal motivele de recurs și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a le susține oral.

Avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent a înțeles să lase la aprecierea instanței analizarea și soluționarea căii de atac.

Recursul este nefondat.

Analizând cauza din oficiu, în limita cazurilor de casare prevăzute de art. 3859Cod procedură penală, se constată că hotărârea Tribunalului Vrancea este legală și temeinică.

Considerăm că în mod corect instanța de apel a constatat nulitatea hotărârii primei instanțe motivat de faptul că judecata s-a desfășurat în condițiile nelegalei citări a inculpatei.

Astfel, din adresa aflată la fila 333 dosar - al Tribunalului Vrancea rezultă că inculpata se afla încarcerată la Spitalul Penitenciar Jilava la data de 30.01.2008 - când au avut loc dezbaterile la instanța de fond.

Conform dispozițiilor art. 291 Cod procedură penală, judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate.

Dispozițiile art. 314 Cod procedură penală prevăd că judecata nu poate avea loc decât în prezența inculpatului când acesta se află în stare de deținere, iar aducerea inculpatului arestat la judecată este obligatorie.

Întrucât judecarea cauzei la instanța de fond s-a realizat în lipsa inculpatei - arestată în altă caută - și fără îndeplinirea legalei proceduri de citare, în mod legal instanța de apel a constatat incidența prevederilor art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

Considerăm, de asemenea, că în mod corect Tribunalul Vrancea a respins cererile de disjungere formulate de inculpați.

Având în vedere activitatea infracțională presupus a fi desfășurată de cei trei inculpați, așa cum a fost reținută în actul de sesizare a instanței, față de dispozițiile art. 33 Cod procedură penală - vizând cazurile de indivizibilitate - se impune judecarea inculpaților împreună în cadrul aceluiași dosar.

Față de cele de mai sus, față de împrejurarea că în speță nu se constată incidența nici a unui caz de casare prevăzut de art. 3859Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.

Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul (fiul lui și, născut la 23 octombrie 1962 în B, domiciliat în B,-, bloc 35,. B,. 2,. 9, județul I, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, un copil minor, fără antecedente penale) împotriva deciziei penale nr. 163 din 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosar nr- - sentința penală nr. 22 din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Panciu în dosar nr-.

Obligă pe recurentul inculpat la plata către stat a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Suma de 600 lei reprezentând onorarii avocați din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul d e Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - -

Grefier,

Red. -/09.03.2010

Tehnored. /2 ex./22.03.2010

Fond:

Apel:,

Președinte:Mariana Cristache
Judecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Liviu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 145/2010. Curtea de Apel Galati