Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 149/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.149
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
Grefier - - -
Ministerul public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune" împotriva sentinței penale nr. 587 din data de 10 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 10 2009, în ședință publică, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 17 2009 și pentru azi când,
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr. 587/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, s-au hotărât următoarele:
În temeiul art. 215 alin. 1, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a, b și art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal, condamnă pe inculpatul, fiul lui și -, născut la 29.08.1967 în I, -, cu domiciliu în I,-, jud. I la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În temeiul art. 65 și art. 66 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, Cod penal pe o durată de 2 ani.
Face aplicarea art. 71, 64 lit. a, Cod penal.
În temeiul art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a, b și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 8 luni închisoare.
Face aplicarea art. 71, 64 lit. a, Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b și art. 35 al. 3 Cod penal contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal.
Face aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a, b Cod penal.
Ia act de renunțarea părților civile " " și "" la judecarea acțiunilor civile formulate în cadrul procesului penal.
În temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală, respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă.
În temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală și art. 998,999, 1000 alin. 3 și 1003 Cod civil, obligă pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Leasing, prin lichidator Compania Lichidatori, să plătească părții civile daune materiale în cuantum de 34.361,93 lei (ROL).
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Inculpatul fost asociat și administrator al Leasing deținând 81% din capitalul social. Societatea desfășurat activități de creditare pe bază de contract (activități de leasing). Prin sentința civilă 120/COM/8.07.2004, Tribunalul Iași hotărât deschiderea procedurii reorganizării judiciare, cu desemnarea unui administrator judiciar, întrucât Leasing făcut dovada intrării în incapacitate vădită de plată datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile (fila 306). Inculpatul păstrat dreptul de administrare societății.
Întrucât planul de reorganizare prezentat fost calificat ca nefiind viabil și ținându-se cont de rapoartele întocmite de administratorul judiciar din care rezultă că inculpatul căuta să nu permită creditorilor recuperarea creanțelor, Tribunalul Iași - judecător sindic - prin încheierea nr. 128/1.03.2005 a respins planul de reorganizare propus de Leasing și dispus intrarea în faliment societății și dizolvarea acesteia. Inculpatului i- fost ridicat dreptul de administrare (filele 333-334).
La data de 25.02.2004, între partea vătămată și Leasing prin administrator s- încheiat contractul de leasing nr. 10 prin care societatea se angaja să cumpere de la un terț - furnizor, un autoturism Mercedes S 600, an de fabricație 2004 și să transmită părții vătămate folosința bunului (filele 14-19).
Partea vătămată achitat cu chitanța nr. -/25.02.2004, avansul de 50% din valoarea de intrare bunului, respectiv echivalentul a 45.000 EUR (2.161.813.500 ROL) - 22 - avans care, conform contractului, trebuia plătit furnizorului. S-a întocmit la aceeași dată și factura IS-- (fila 21).
Conform pct.1 din contract, livrarea și primirea mașinii urmau se realiza în maxim 60 zile de la data confirmării plății avansului.
În registrul de casă (fila 185) suma plătită de partea vătămată fost înregistrată ca "încasare" și în aceeași zi fost retrasă pe bază de dispoziție de plată de către asociatul
Potrivit documentelor contabile aflate la dosar, în perioada 10.11.2003 - 7.01.2004 acesta creditase societatea cu suma totală de 1.496.000.000 ROL (filele 186-187). Cu cererea din 12.02.2004, solicitat inculpatului restituirea creditării, făcând referire la 1.903.000.000 ROL (fila 191).
Inculpatul și- dat acordul și semnat pentru eliberarea din casierie sumei de 2.161.813.500 ROL (exact cea plătită de partea vătămată).
Fiind audiat, susținut că aceasta era suma reală cu care creditat societatea, că nu avut nici o "înțelegere", cu inculpatul în sensul retragerii banilor, putând să dispună de capitalul său "după bunul plac" (filele 182, 183).
În aceste condiții, plata avansului către furnizor nu s- făcut.
De altfel, în anul 2004, Leasing efectuat două importuri de autoturisme la datele de 28.02.2004 și 4.04.2004, un și un Audi A 8 (fila 456).
Inculpatul nu făcut nici un demers pentru achiziționarea autoturismului Mercedes S 600; nu cerut părții vătămate documentele necesare întocmirii dosarului de leasing ceea ce relevă că de la început nu a avut intenția executării contractului în condițiile stipulate. Mai mult, pentru capta încrederea părții vătămate că îi va putea restitui suma plătită în avans, dacă nu va asigura livrarea autoturismului, în termenul prevăzut, inculpatul emis la data de 3.03.2004, șase bilete la ordin, fiecare în valoare de 300.000.000 ROL (filele 23, 25, 27, 29, 31, 32), cu scadențe diferite în prima lunii iulie 2004.
Constatând că inculpatul nu înțelege să execute obligația, persoana vătămată introdus în bancă toate biletele la ordin. Plata fost refuzată pentru lipsa totală de disponibil. Scadența biletelor la ordin a coincis cu deschiderea procedurii de reorganizare și s- înscris în tabelul preliminar al creditorilor.
La data de 22.03.2004, între "" B, "" B, prin reprezentant și Leasing prin administrator, s-au încheiat contractele de leasing financiar nr. 196 și 195 prin care locatorul se obliga să procure de la furnizor, pentru fiecare societate în parte, câte un Mercedes 413 CDI.
Au fost emise facturile - și - din 22.03.2004 (filele 46, 63) înregistrate în jurnalul de vânzări - fila 81. Cu 114/23.03.2004 și 127/25.03.2004, achitat contravaloarea facturii (fila 46).
Cu 24/23.03.2004 și 5638/29.03.2004, "" a achitat contravaloarea facturii (filele 85, 86).
Inculpatul nu făcut nici un demers pentru aducerea autoturismelor, iar la somația administratorului de restitui avansul, emis la data de 9.06.2004 patru bilete la ordin, scadente în aceeași lună. Introduse la plată, au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil.
La sfârșitul lunii aprilie 2004, partea vătămată l-a contactat pe inculpat făcându- cunoscută intenția sa de achiziționa în sistem leasing un autoturism, precizându- că dispune doar de suma de 5000 Euro. În aceste împrejurări, inculpatul pretins că îi poate procura un autoturism VW la prețul de 8500 EUR, recomandându- plata integrală prețului și nu alegerea sistemului leasing, prima variantă scutindu- de plată " numeroase taxe și comisioane".
Partea vătămată procurat întreaga sumă, iar la data de 11.05.2004 încheiat cu inculpatul un contract de vânzare-cumpărare pentru un autoturism VW 1,9, an de fabricație 2000/2001, la aceeași dată plătind suma de 343.619.372 ROL, echivalentul a 8500 EUR.
Inculpatul întocmit factura proformă nr. 729/11.05.2004 și emis chitanța seria - (filele 97, 98).
Factura nu fost înregistrată în registrul de vânzări, iar despre încasarea banilor nu s- făcut mențiune în registrul de casă (filele 104 și urm.).
Constatând că trecut termenul de 25 zile prevăzut în contract pentru livrarea mașinii, partea vătămată solicitat în scris la 9.06.2004 (fila 99) și la 6.07.2004 (fila 101) restituirea sumei achitate. Motivând "dificultăți financiare", inculpatul fixat două termene de plată pe care însă nu le- mai respectat.
Din luna august 2002, este asociat unic și administrator al "" Director al acestei societăți, cu drept de semnătură în bancă, era în anul 2004, - asociat unic și administrator al " PROIECT"
Prezentând băncii un contract de vânzare-cumpărare utilaje datat 20.03.2003 și factura fiscală nr. -/26.03.2003 în valoare de 2.379.738.203 ROL (filele 415-417), ca administrator al " PROIECT", solicitat acordarea unui credit pentru investiții, în valoare de 2 miliarde lei, pentru o perioadă de 3 ani (fila 425).
La 24.03.2004, fost încheiat contractul de credit nr. 143 prin care suma solicitată fost acordată integral (filele 398-400). În calitate de debitor garant apare " Leasing", prin inculpatul care, garantează rambursarea sumei cu ipotecă III asupra imobilului proprietatea societății amplasat în - (deja grevat de sarcini tot în favoarea ).
Potrivit extraselor de cont de la filele 135-140, creditul intră în contul " PROIECT" la 29.03.2000. Pentru da aparență respectării destinației acestuia, în aceeași zi, 1.934.000.000 ROL sunt virați în contul "" făcându-se mențiunea că suma reprezintă contravaloarea facturii nr. -/26.03.2003 (fila 135).
La 30.03.2004 din contul "", banii pleacă în două direcții:
- 786.550.000 ROL la " " ca plată facturii -/16.02.2003 reprezentând mijloace fixe;
- 1.102.500.000 ROL la " LEASING" ca plată a contractului de leasing pentru utilaje. Acest contract nu exista la data operațiunii, fiind încheiat două zile mai târziu, la 1.04.2004.
La 30.03.2004, din contul " ", banca preia cei 786.550.000 ROL pentru rambursarea unui credit contractat anterior.
La 31.03.2004, din contul " Leasing" banii pleacă în două direcții:
- 616.500.000 ROL în contul " PROIECT"
- 485.800.000 ROL în contul " "
La 31.03.2004, din contul " ", banca preia cei 485.800.000 ROL pentru lichidarea creditului contractat de această societate. După această dată, în contul societății nu mai apar operațiuni.
Tot la 31.03.2004, din contul " PROIECT", banca preia cei 616.000.000 ROL ca restituire liniei de credit acordate la 10.03.2004.
Inculpatul nu recunoscut săvârșirea nici unei infracțiuni.
Cu privire la acuzația de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, inculpatul arătat că cele trei contracte de leasing încheiate de " LEASING" cu părțile civile, "" și "" deghizează trei contracte de împrumut încheiate între " LEASING", și, administratorul "" și ""
Apărarea inculpatului nu fost dovedită de nici unul dintre mijloacele de probă administrate în cauză. Împrejurarea că acel chitanțier ce cuprindea chitanța nr. -/25.02.2004 eliberată părții civile de " Leasing" fost achiziționat de la " " la data de 11.03.2004 nu dovedește caracterul simulat al contractului de leasing nr. 10/25.02.2004 încheiat între " LEASING" și.
Cu privire la contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu partea civilă, inculpatul a arătat că a făcut toate demersurile pentru procurarea autoturismului ce făcea obiectul contractului, însă nu a găsit pe piața de profil din Germania nici un autoturism VW la prețul din contract, iar ulterior nu a mai avut nici timp și nici bani pentru a restitui prețul plătit în avans de partea civilă, din cauza instituirii unui sechestru asupra conturilor " Leasing"
Inculpatul nu a făcut nici o dovadă a demersurilor pe care pretinde că le-a făcut în vederea executării contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 11.05.2004 cu partea civilă, iar intenția sa infracțională este dovedită de împrejurarea că nu a înregistrat în registrul de vânzări factura proformă nr. 729/11.05.2004 și nu a făcut mențiune în registrul de casă despre chitanța nr. -/11.05.2004, emise în baza contractului de vânzare-cumpărare amintit.
Fapta inculpatului care în perioada 25.02.2004 - 11.05.2004 indus în eroare pe părțile vătămate, "", "" cu prilejul încheierii patru contracte de leasing și pe partea vătămată cu prilejul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, ascunzându-le intenția de nu executa contractele și determinându-le astfel să ia dispoziția patrimonială prejudiciabilă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 din 1, 3, 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care la data de 25.03.2004 garantat cu imobilul situat în I, -, aparținând " LEASING" rambursarea unui credit contractat de " PROIECT", credit din care au fost achitate datorii personale ale inculpatului către " " întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
Reținerea disp. art. 13 Cod penal în încadrarea juridică a acestei infracțiuni nu se justifică de vreme ce modificările succesive aduse Legii nr. 31/1990 de la data săvârșirii infracțiunii și până în prezent nu au vizat condițiile de incriminare și nici limitele speciale de pedeapsă, ci doar au determinat o renumerotare a articolelor, infracțiunea săvârșită de inculpat fiind incriminată la data judecării de art. 272 pct. 2 din această lege.
La individualizarea judiciară a pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, gradul concret de pericol social, urmările produse, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, reținându-se sub acest aspect conduita nesinceră inculpatului, dar și lipsa antecedentelor penale.
Având în vedere lipsa antecedentelor penale, precum și stăruința depusă de inculpat pentru repararea pagubei pricinuite părții civile, Tribunalul a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 al. 1 lit. a și b Cod penal
Sub aspectul laturii civile, Tribunalul a constatat că părțile vătămate, "", "" și s-au constituit părți civile cu sumele pe care le-au plătit ca avans pentru executarea contractelor de leasing și, respectiv de vânzare-cumpărare încheiate cu " LEASING", reprezentată de inculpat.
În cursul cercetării judecătorești inculpatul a restituit părții civile suma de - lei (RON).
În termenul prev. de art. 363 alin. 1 Cod procedură penală hotărârea a fost apelată de inculpatul și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul susține că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, întrucât nu a avut intenția de a induce în eroare părțile vătămate, care de altfel nu au dorit niciodată încheierea unor contracte de leasing cu " LEASING" Inculpatul susține că, "atât contractele de leasing încheiate cât și facturile emise au avut în realitate rolul de a garanta restituirea împrumuturilor pe care cele două societăți le făcuseră către " LEASING"
Referindu-se la partea vătămată, inculpatul invocă o creditare "mascată" prin contracte de leasing, deoarece partea vătămată cunoștea situația precară a societății și a hotărât să o crediteze în deplină cunoștință de cauză".
În ce privește partea vătămată "" și "", inculpatul susține că intenția acestora nu a fost încheierea contractului de leasing cât timp acestea nu au depus balanțele și bilanțurile contabile (pentru a dovedi bonitatea) și nu au indicat vreun furnizor preferat pentru autoturismele comandate.
Referindu-se la partea vătămată, inculpatul susține că fapta a fost incriminată ca înșelăciune în raport de rezultatul tranzacției (neachiziționarea autoturismului și nerestituirea banilor) fără a se ține seama de contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți în care se prevedea expres că "în cazul în care contractul nu poate fi respectat din motive ce sunt sau nu imputabile societății, banii se dau înapoi".
În subsidiar, inculpatul solicită reținerea circumstanțelor atenuante, reducerea pedepsei și aplicarea art. 81-83 Cod penal.
La solicitarea inculpatului în apel a fost administrată proba cu înscrisuri și cu martorul, fost ofițer de credite la " LEASING"
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limite procedurale, instanța de apel reține următoarele:
În cauză a fost administrat un probatoriu complet, și au fost verificate toate apărările inculpatului.
Coroborând declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor G, copiile contractelor nr. 10/25.02.2004 încheiat între " LEASING" și; nr. 196/22.03.2004 încheiat între " LEASING" și ""; nr. 195/22.03.2004 încheiat între " LEASING" și ""; copia contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11.05.2004 între " LEASING" și;copiile facturilor fiscale nr. -; nr. -; nr. -; nr. 729/11.05.2004; copiile chitanțelor nr. -; nr. -; copiile biletelor la ordin emise de inculpat și refuzurile de plată a acestora; copia contractului de leasing nr. 197/01.04.2004 încheiat între " LEASING" și ""; copia facturii fiscale nr. -;extrase de cont ale " PROIECT", "", " LEASING" și " "; copiile contractului de credit nr. 143/24.03.2004 și ale actelor ce au stat la baza încheierii acestuia; copia contractului de ipotecă III asupra imobilului aflat în proprietatea " LEASING"; declarațiile învinuitului; declarația martorei audiate în apel, rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului.
Pe baza dovezilor ce atestau că " LEASING", societate administrată de inculpat, intrase în incapacitate de plată a datoriilor exigibile, prin sentința civilă 120/Com/08.07.2004 a Tribunalului Iași (fila 306 dosar ), s-a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și desemnarea unui administrator judiciar.
Inculpatul a păstrat dreptul de administrare a societății.
Ulterior, la data de 01.03.2005, prin încheierea de ședință nr. 128, Tribunalul Iașia respins planul de reorganizare prezentat de societate și a dispus intrarea în faliment și dizolvarea " LEASING"
Evident că, inculpatul cunoștea situația financiară a societății.
La data de 25.02.2004, între partea vătămată și " LEASING" s-a încheiat contract de leasing, vizând cumpărarea de la un terț furnizor a unui autoturism Mercedes S 600, an de fabricație 2004.
În acest scop, partea vătămată a achitat cu chitanță, avansul de 50% din valoarea de intrare a mașinii, respectiv echivalentul a 45.000 EUR (fila 22 dosar ). întocmindu-se și factura (fila 21 dosar ).
Apărările invocate de inculpat și anume, faptul că partea vătămată era asociat la o societate de leasing, sau împrejurarea că la momentul încheierii contractului cu " LEASING" nu a nominalizat furnizorul autoturismului precum și data când au fost emise factura și chitanța ce atestau plata avansului nu sunt în măsură să confirme apărările inculpatului că acest contract, ca și cele încheiate cu "" și "" erau fictive având ca scop de a masca creditarea " LEASING", garantând totodată restituirea sumelor împrumutate.
Din probele dosarului rezultă că inculpatul nu a făcut niciun demers pentru achiziționarea autoturismelor părților vătămate, care au plătit avansul stabilit de inculpat, emițându-se chitanțe și facturi. În urma diligențelor părților vătămate, inculpatul a emis bilete la ordin, la data de 03.03.2004 (8 bilete în cazul părții vătămate, scadente în prima Jal unii iulie 2004 și 4 bilete emise la data de 09.06.2004 și scadente în aceeași lună, în cazul părții vătămate ).
Introduse la plată, biletele au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil, situație de care inculpatul avea cu certitudine cunoștință.
În ce privește "contractul de vânzare-cumpărare" înregistrat cu partea vătămată, prin care inculpatul s-a înțeles cu aceasta să-i procure un autoturism VW la prețul de 8.500 EUR, sumă pe care partea vătămată i-a achitat-o integral, se impun următoarele precizări:
Faptul invocat de inculpat și anume că în perioada respectivă s-a deplasat în Germania, nu complinește demersurile pe care trebuia să le facă pe baza înțelegerii cu partea vătămată pentru a-i cumpăra mașina al cărui preț îl plătise inculpatului.
Inculpatul se putea deplasa în orice scop în Germania, faptul că el nu a comunicat cu partea vătămată pe această temă, nu a înregistrat în registrul de vânzări factura, nu a făcut nicio mențiune în registrul de casă al societății cu privire la suma de 8.500 EUR încasată de la și a adus la cunoștință părții vătămate dificultățile financiare abia în iulie 2004, după ce aceasta i-a solicitat în scris restituirea sumei, sunt evident aspecte care dovedesc intenția inculpatului la încheierea respectivului contract de vânzare-cumpărare.
Elementul material al infracțiunii de înșelăciune are drept premisă o acțiune și respectiv o omisiune, care induce cocontractantul într-o eroare determinantă la încheierea ori executarea actului. Dacă eroarea nu ar fi existat, contractul nu s-ar fi încheiat sau executat în condițiile respective.
Prin urmare, nu poate fi confundată infracțiunea de înșelăciune cu neexecutarea unei obligații contractuale, astfel cum solicită inculpatul.
dosarului dovedește fără dubiu intenția inculpatului de a induce în eroare părțile vătămate cu prilejul încheierii contractelor, el cunoscând situația juridică și financiară a societății și urmărind obținerea unui folos material injust.
Referindu-ne în acest context la martora, ascultată în faza apelului la solicitarea inculpatului, de menționat este susținerea acesteia că, în contractul încheiat între " LEASING" cu părțile vătămate, " și " documentele de bonitate fiscală ale acestora nu au ajuns la ea, astfel cum era legal, fiind singurul ofițer de credite al " LEASING" din acea perioadă.
Din declarația acestei martore rezultă că în situațiile date, inculpatul se ocupase și de dosarele de bonitate fiscală ale clienților, de avizare și de stabilire a avansului.
La finalul declarației, martora menționează că, în perioada cât a lucrat ca ofițer de credite la " LEASING", s-au încheiat aprox. 150 contracte de leasing, dar, înafara celor trei contracte care formează obiectul prezentului dosar - cu referire la contractele încheiate cu părțile civile, "" și "" "nu își amintește să fi întocmit alte contracte de leasing fără documentație".
Și acest martor confirmă faptul că inculpatul avut o conduită specială în cazul acestor părți vătămate.
În ce privește acuzarea sa pentru infracțiunea prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, constând în aceea că, la data de 25.03.2004 a garantat cu imobilul aparținând " LEASING", rambursarea unui credit din care au fost achitate datorii personale, inculpatul nu o contestă, fapta fiind pe deplin probată cu înscrisurile de la dosarul cauzei respectiv contractul de vânzare-cumpărare din 20.03.2003 și factura fiscală de la filele 415-417 dosar contractul de credit nr. 143 (filele 398-400 ), extrasele de cont (filele 135-140 dosar, înscrisurile emise de "", " PROIECT" și "".
În contextul argumentelor expuse, criticile inculpatului sunt nefondate.
La stabilirea tratamentului sancționator, instanța de fond a respectat criteriile prev. de art. 72 Cod penal și a ținut cont de cauzele ce agravează răspunderea penală cât și de cele care o atenuează.
Reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. "a,c" Cod penal, instanța de fond i-a aplicat inculpatului pedepse orientate sub limitele minimului special prevăzute de textele de incriminare.
În apel, inculpatul a mai achitat o parte din prejudiciul cauzat părții civile.
Se justifică o reapreciere a cuantumului pedepsei principale, ce urmează a fi redusă la 5 ani.
Limitele mari de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare pentru cea mai gravă dintre infracțiunile imputate inculpatului - încadrarea juridică fiind impusă de valoarea prejudiciului cauzat - dar și celelalte criterii de individualizare, nu justifică o pedeapsă de 2 sau 3 ani închisoare care să permită aplicarea dispozițiilor art. 81-83 Cod penal sau 861Cod penal, astfel cum solicită inculpatul.
Ca urmare, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală, va fi admis apelul inculpatului, doar sub aspectul reindividualizării pedepsei ce urmează a fi redusă la 5 ani închisoare.
Sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului se va constata achitat parțial prejudiciul cauzat părții civile.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 587 din data de 10 octombrie 2008 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o desființează în latură penală și civilă.
Rejudecând cauza:
Repune în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni de bază.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune" prev. de art. 215 alin. 1,3,5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 74 alin. 1 lit. a, b Cod penal și 76 alin. 1 lit. a Cod penal, de la 6 (șase) ani la 5(cinci) ani închisoare.
Recontopește pedepsele de bază urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
Constată că inculpatul a recuperat din prejudiciul cauzat părții civile suma de 1.900 lei conform chitanței nr. - din 17.11.2009, urmând ca inculpatul să achite părții civile diferența de 32.461,93 lei.
Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -
23.12.2009
2 ex.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă
