Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 164/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.164/R/2008
Ședința publică din 05 martie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Vasile Goja
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata, împotriva deciziei penale nr.3/A din 14 ianuarie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev.de art.215 alin.1,2,3 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen; abuz în serviciu, prev.de art.246 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen; fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art.290 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.; uz de fals, prev.de art.291 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. totul cu aplic.art.33 lit.a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata, aflată în stare de arest, asistată de apărător ales, av., din Baroul Cluj și inculpatul, asistat de apărător ales, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpata, personal, arată că-și retrage recursul declarat în cauză.
Apărătorul inculpatei solicită a se lua act de retragerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de inculpată.
Reprezentanta Parchetului solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de inculpată și obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpata, având ultimul cuvânt, solicită a se lua act de retragerea recursului.
CURTEA
Deliberând, reține că prin sentința penală nr.290/25.04.2007 a Judecătoriei Turdas -a dispus condamnarea inculpatei, fiica lui și, născ. la 13.04.1956 în Câmpia,. în Câmpia,-, b1.Tl,.29, judo C, -, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art.2l5 alin.!,2,3 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. și ped. de art.246 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.290 pen. cu aplic.art.4l alin.2 pen. și la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. și ped. de art.291 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.
S-a făcut aplic.art.7l și art.64,b,c pen.
În condițiile art.33 și 34.pen. s-a dispus contopirea pedepselor de mai sus, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conf.art.86/1 pen. și s-a stabilit termen de încercare de 7 ani, conf. art.86/2 pen.
În temeiul art.86/3 alin.4 pen. s-a stabilit supravegherea inculpatei în sarcina Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
În condițiile art.86/3 pen. s-au stabilit următoarele obligații în sarcina inculpatei:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art.865 pen.
Prin aceeași sentință penală s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născ. la 01.10.1967 în, judo C,. în Câmpia,-, jud.C, -, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art.215 alin.1,2,3 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.290 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. și la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. și ped. de art.291 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.
În condițiile art.33 lit.a și 34.pen. s-a dispus contopirea pedepselor de mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conf.art.86/1C.pen. și s-a stabilit termen de încercare de 7 ani, conf. art.86/2 pen. În temeiul art.86/3 alin.4 pen. s-a stabilit supravegherea inculpatului în sarcina Serviciului de Probatiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
În condițiile art.86/3 pen. s-a stabilit următoarele obligații în sarcina inculpatului:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi,controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra art.86/5 pen.
Conform art.14, 346.pr.pen. rap. la art.998, 999.civ. a fost obligată inculpata, să plătească despăgubiri civile după cum urmează: 6150 lei către partea civilă; 1200 euro către B.
A fost obligat inculpatul să plătească despăgubiri civile după cum urmează: 2500 euro către partea civilă; 6000 lei către partea civilă.
S-a respins cererea de acordare a daunelor morale.
S-a dispus desființarea înscrisurilor false (134-189).
Au fost obligați inculpații să plătească statului câte 500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că părțile vătămate au cunoscut-o pe inculpată ca fiind funcționar la RAGCL Câmpia - SC SA, aflând de la aceasta că se vând către populație apartamentele ale căror chiriași nu și-au plătit cheltuielile și ratele.
Inculpata era angajată a RAGCL Câmpia - SC SA, având ca atribuții înregistrarea obligațiilor de plată ale chiriașilor, evidența și întocmirea contractelor de închiriere, participa la întocmirea documentației pentru vânzarea locuințelor din fondul locativ de stat.
Inculpata avea acces la actele privind locuințele din fondul locativ de stat și referitoare la chiriași.
Inculpata le-a oferit părților vătămate apartamente din fondul locativ al statului, arătând că actualii chiriași nu și-au plătit obligațiile financiare, urmează să fie evacuați, iar apartamentele vor fi vândute. Astfel, părțile civile au dorit să cumpere apartamente la prețurile indicate de inculpată.
Părțile civile i-au dat inculpatei sumele solicitate, care, pentru a fi mai convingătoare, le-a dat fiecăruia o schiță a apartamentului, o adresă cu antet al SC SA, în care se arătat că actualul chiriaș a cumpărat apartamentul, iar pe verso se menționa că partea civile a achitat prețul, sumele restante și prețul schiței. De asemenea, inculpatul, racola clienți doritori să achiziționeze astfel de apartamente și susținea că, în virtutea relațiilor pe care le are cu inculpata, le facilitează cumpărarea unor asemenea locuinte.
Potrivit declarațiilor părților civile, coroborate cu adresele arătate, părțile civile au dat următoarele sume de bani, rămase nerecupenlte: suma de 6150 lei, B suma de 1200 euro, suma de 2500 euro, suma de 6000 lei.
Inculpata a cunoscut modalitatea de vânzare către populație a apartamentelor, cunoscând că aceasta diferă de modalitatea prezentată de ea părților civile. Inculpata nu a justificat destinația sumelor de bani încasate de la părțile civile, acestea nefiind predate către RAGCL Câmpia - SC SA.
Fapta inculpatei care în anul 2005, folosindu-se de împrejurarea că era cunoscută ca fiind angajată a RAGCL Câmpia, folosindu-se de schitele apartamentelor, de chitanțe cu antet SC SA, le-a indus în eroare pe părțile civile, cauzându-le un prejudiciu total de 12150 lei și 3700 euro, bani pe care, împreună cu și i-au însușit constituie infracțiunea de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1,2,3 1.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.
Inculpații au comis fapta în scopul însușirii banilor primit de la părțile civile, în baza aceleiași rezoluții infracționale, demonstrate de perioada de timp scurtă dintre actele materiale, de modalitatea similară de comitere.
Inculpata a susținut că nu a completat adresele cu antetul SC SA, însă nu a propus probe pentru dovedirea acestei susțineri. Pe de altă parte, în urma percheziției efectuate la domiciliul inculpatei s-au găsit 4 adrese cu antet SC SA, care nu erau completate.
Ținând seama de posibilitatea inculpatei de a avea acces la documentele SC SA, de împrejurarea că s-a folosit de adresele cu antet față de părțile civile, de faptul că la locuința inculpatei s-au găsit adrese cu antet SC, instanța de fond a reținut că în anul 2005 inculpata, alături de au falsificat adresele cu antet predate, în copie, părților civile, fapta constituind infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.
Inculpații au comis fapta cu intenție, folosindu-se de adresele falsificate pentru a induce în eroare părțile civile. Rezoluția infracțională unică este demonstrată de perioada de timp scurtă dintre actele materiale, de modalitatea similară de comitere.
Contractele astfel falsificate au fost folosite de cei doi inculpați pentru a justifica părților vătămate sumele pe care le-au pretins și în acest sens, faptele lor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prev. și ped. de art.290 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. caracterul continuat al faptelor rezultând, ca în cazul infracțiunilor anterior reținute în sarcina celor doi din aceeași perioadă scurtă de timp scursă între actele materiale.
În plus, inculpata se face vinovată și de comiterea faptei de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, întrucât, în calitatea sa de angajat al RAGCL Câmpia și-a folosit atribuțiile pe care le avea pentru a îndeplini în mod defectuos atribuțiile de serviciu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz contra intereselor persoanelor, prev. și ped. de art.246 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor conform art.72 pen. s-au avut în vedere dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatei (nesinceră în faza urmăririi penale, apoi s-a sustras de la judecată, fără antecedente penale - împrejurări care s-au reținut conform art.74 alin.2 pen. circumstanțe atenuante judiciare), prejudiciul mare nerecuperat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând admiterea sa și desființarea hotărârii penale atacate și în urma rejudecării cauzei pronunțarea unei soluții de achitare, pe considerentul că din probele administrate în cauză nu se poate reține vinovăția sa sub aspectul infracțiunilor ce i-au fost reținute în sarcină și în mod nelegal a stabilit calitatea de parte vătămată anumitului, obligându-l și la despăgubiri fată de acesta.
La termenul de astăzi inculpata a declarat oral apel împotriva aceleiași hotărâri, fiind nemulțumită de soluția de condamnare pronunțată.
Verificând hotărârea atacată în baza lucrărilor și materialului cauzei, prin prisma reglementărilor legale în materie, tribunalul urmează să constate că apelul declarat de inculpatul este fondat, dar pentru alte considerente decât cele invocate, ce vor fi arătate în cele ce urmează.
Așa cum rezultă din prevederile art.200 pen.Cod Penal urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
Pe de altă parte, în faza procesuală a judecății în acord cu dispozițiile art. 289.pen.Cod Penal probele strânse în cursul urmăririi penale trebuie verificate de către instanța de judecată prin administrarea lor în ședință publică, oral, nemijlocit și în contradictoriu.
Numai În urma unei asemenea verificări cu respectarea acestor principii fundamentale, obligatorii în faza cercetării judecătorești și exercitând rol activ conform art. 287.pen.Cod Penal, instanța poate să ajungă motivat la o soluție temeinică și legală, ca rezultat care să exprime adevărul impus de probele administrate în mod legal.
În speță, prima instanță în condițiile în care cei doi inculpați au refuzat să facă declarații suplimentare în fața instanței de judecată, nu a mai administrat nici o altă probă în vederea verificării celor consemnate în rechizitoriu, deși la mai multe termene de judecată au fost prezente mai multe părți vătămate, respectiv părți civile pe care însă instanța de judecată nu le-a audiat, deși conform art.64 al. 1.pen.Cod Penal declarațiile lor constituie mijloace de probă, în acest caz concret fiind și singurele mijloace de probă indicate în rechizitoriu și care puteau fi readministrate în faza de judecată, în afara, bineînțeles a declaratiilor inculpatilor.
În plus, este de precizat faptul că în cursul urmăririi penale inculpații au negat comiterea acestor fapte, astfel încât cu atât mai mult instanța de fond trebuia să acorde importanță celorlalte mijloace de probă, dintre care cele mai la îndemână erau chiar declarațiile părților vătămate., prima instanță s-a preocupat vreme de mai multe termene de judecată de efectuarea unei expertize audio a două casete, în mod nejustificat Însă, deoarece această probă oricum nu putea fi avută în considerare nefiind administrată în condițiile legii, pentru ca apoi să revină asupra probei încuviințate și să lase cauza În pronunțare.
Procedând în acest mod, cei doi inculpați au fost lipsiți de beneficiile unui proces echitabil în sensul art. 6 paragraful 3 lit. d din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care le dă dreptul la "administrarea probelor încriminatorii în prezența sa, în ședință publică, în condiții de contradictorialitate".
S-a considerat că aceste limitări ale drepturilor procesuale ale inculpatului nu pot fi remediate de instanța de apel, administrarea în întregime a probelor acuzării în apel, nefiind în interesul celor doi inculpați, astfel încălcându-li-se dreptul la apărare în mod flagrant, la prima instanță lipsind cu desăvârșire cercetarea judecătorească.
În plus, hotărârea este criticabilă prin prisma faptului că, deși reține vinovăția ambilor inculpați, pronunțând soluții de condamnare în privința fiecăruia, prima instanță nu descrie concret în ce anume a constat contribuția inculpatului, arătând doar că acesta a săvârșit faptele "alături de inculpata " și totodată nu indică care sunt mijloacele de probă din care rezultă comiterea acestor fapte. Există de asemenea, inadvertențe între considerente și dispozitiv în privința pedepsei accesorii, deoarece în considerentele hotărârii se face vorbire despre interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen. iar în dispozitiv despre cele prevăzute de art. 64 lit. a, b și c pen.
Pe de altă parte, trebuie observat faptul că inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals în condițiile concursului real de infracțiuni, deși așa cum s-a stabilit în literatura și practica judiciară, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată include în conținutul său folosirea înscrisului falsificat, astfel încât dacă autorul falsului folosește înscdsul falsificat, nu se va reține în sarcina sa și infractiunea de uz de fals în concurs cu infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Prima instanță nu s-a preocupat de acest aspect, condamnându-i pe cei doi inculpați pentru ambele infracțiuni în concurs, soluția care se impunea fiind aceea de schimbare a încadrării juridice într-o singură infracțiune, conform art. 334.pen.Cod Penal, acesta constituind un alt argument pentru admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda se reține că inculpata a indus în eroare un număr de 10 persoane iar inculpatul 2 persoane, însă din citativ a fost omis partea vătămată, în privința căruia s-au efectuat cercetări în faza de urmărire penală, acesta formulând și pretenții civile. Nu rezultă din cuprinsul rechizitoriului dacă este vorba despre o simplă omisiune sau parchetul a considerat că în privința actului material săvârșit în privința sa nu se impune trimiterea în judecată a inculpați lor.
Această parte vătămată s-a prezentat însă la termenul de judecată din 21 martie 2006 invocând faptul că a fost omis din rechizitoriu și solicitând să fie introdus în cauză în calitate de parte civilă, ceea ce instanța de fond a și făcut, apreciind că este vorba despre o atare omisiunea organului de urmărire penală.
S-a considerat că într-o atare situație nu se impunea extinderea acțiunii penale, conform art. 335.pen.Cod Penal, nefiind vorba despre acte materiale descoperite în faza de judecată și nici extinderea procesului penal, conform art. 336.pen.Cod Penal, nefiind întrunite cerințele acestui text legal. Într-o asemenea situație, era suficientă eventual, întocmirea unei adrese către parchet prin care să își precizeze poziția față de cele expuse mai sus, în condițiile art. 300.pen.
Cod PenalÎn privința apelului declarat de inculpata tribunalul a constatat că acesta este tardiv formulat, în condițiile în care comunicarea hotărârii primei instanțe s-a făcut la data de 05.05.2007, termenul de apel fiind conform art. 363 al. 3.pen.Cod Penal de 10 zile de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, sens în care a fost respins.
Pe de altă parte, tribunalul a constatat și în privința acestei inculpate aceleași încălcări ale drepturilor procesuale, motiv pentru care s-a dat eficiență dispozițiilor art. 373.pen.Cod Penal privind efectul extensiv al apelului.
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente tribunalul a admis în baza art. 379 pct. 2 lit. b pen.Cod Penal apelul declarat de inculpatul, al căruiefecta fost extins si in privința inculpatei, împotriva sentinței penale nr.290/25.04.2007 a Judecătoriei Turda, care a fost desființată în întregime și a fost trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond Judecătoria Turda.
Cu ocazia rejudecării urmează fi avute în vedere dispozițiile legale privind judecata în primă instanță, vor fi verificate probele administrate în cursul urmăririi penale în condiții de oralitate, contradictorialitate, nemijlocire, în ședința publică și se vor administra orice alte probe apreciate ca fiind necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționarea cauzei, la pronunțarea soluției urmând a fi avute în vedere și criticile arătate mai sus.
S-a constatat că inculpata este arestată în altă cauză.
În baza art. 189.pen.Cod Penal s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av. R, care se avansează din.
În baza art. 192 al. 3.pen.Cod Penal cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata, recurs pe care nu l-a motivat, însă la termenul de judecată din 05 martie 2008, în prezența apărătorului ales, a declarat că înțelege să-și retragă recursul formulat în cauză.
Față de această împrejurare și în baza art.385/4 rap.la art.369 pr.pen. Curtea va lua act de retragerea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr.3 din 14 ianuarie 2008 Tribunalului Cluj.
În baza art.192 pr.pen. va fi obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DE CID E:
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpata, fiica lui și, născ.la 13.04.1956, in prezent detinută în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 3 din 14 ianuarie 2008 Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 05.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
//17.03.2008 - 3 ex.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Ana Covrig Vasile Goja
