Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 165/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.165/
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
JUDECĂTOR - - - -
GREFIER - I - - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupraapelului declarat de inculpatul, domiciliat în om.Fundul, jud.S, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.215 și art. 290 Cod penal, mpotriva sentinței penale nr.165/11.04.2008 a Tribunalul Galați, pronunțată în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5 decembrie 2008, și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțare asupra cauzei, la data de 11 decembrie 2008 și apoi la data de 18 decembrie 2008.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 165/11.04.2008 a Tribunalului Galațis -a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 4 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3, 5.pen. cu aplicarea art. 74 lit. a pen. 76 lit. a pen.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 74 lit. a pen. art. 76 lit. e pen.
În baza art. 33.pen. art. 34.pen. art. 35.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art. 64 literele a, b, c Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 71.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev de art. 64 lit. a, b, c pen.
În baza art. 88.pen. a dedus din pedeapsa principală rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive a acestuia de la data de 14.03.2006, ora 14.00 și până la data de 17.04.2006.
S-a constatat că față de inculpat a fost dispusă măsura obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 zile, începând cu data de 17.04.2006 și până la 16.05.2006.
În baza art. 348.pr.pen. s-a anular fila CEC, seria - 300, nr. -, emisă la data de 03.01.2006.
În baza art. 14.pr.pen. art. 347.pr.pen. art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul, să plătească părții vătămate/parte civilă SC SRL B (în prezent SC ROMÂNIA SRL B) suma de 308.478,82 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 191 al 1.pr.pen. a obligat pe inculpat să plătească către stat suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 74/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 al. 1, 2, 3, 5. pen. și de art. 290 al. 1.
Cod PenalPrin sentința penală nr. 50 din data de 1.02.2007 Tribunalul Galațis -a dispus în baza art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului după cum urmează:
- din infracțiunile prevăzute de art. 215 al. 1, 2, 3, 5 Cod penal și respectiv prevăzute de art. 290 al. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 litera b Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art. 215 al. 1, 2, 3, 5 Cod penal și respectiv prevăzute de art. 290 al. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal.
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, literele a, b și c Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art. 215 al. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 litera a, 76 litera a Cod penal.
A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 74 litera a, art. 76 litera e Cod penal.
În baza art. 33 litera a, art. 34 litera b Cod penal, art. 35 al 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 literele a, b, c Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 literele a, b, c Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa principală rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive a acestuia, de la data de 14.03.2006, ora 14.00 și până la data de 17.04.2006.
S-a constatat că față de inculpat a fost dispusă măsura obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 zile, începând cu data de 17.04.2006 și până la 16.05.2006.
În baza art. 348 Cod procedură penală s-au anulat fila CEC, seria - 300, nr. -, emisă la data de 03.01.2006.
În baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală, art. 998 Cod civil a fost obligat pe inculpatul, să plătească părții vătămate/parte civilă SC SRL B ( în prezent SC ROMÂNIA SRL B) suma de 308.478,82 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în fapt următoarele:
Astfel, la data de 29.11.2002 martora în calitate de asociat unic fondator a înființat SC SRL G, care a fost înmatriculat la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J - și care avea ca o obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Funcția executivă de administrator a fost atribuită în egală măsură, atât martorei, cât și soțului acesteia, respectiv martorului,ambii având drept de semnătură și de dispoziție asupra contului RL. deschis la Banca Comercială Română -Sucursala Județului
În realitate, la sfârșitul anului 2002, martorii și au început o mică afacere de familie, prin amenajarea unui magazin în municipiul G, unde comercializau cu amănuntul produse alimentare, băuturi și țigări, activitate care le furniza în mod licit și onest principalele mijloace de subzistență.
Ulterior, prin încheierea actului adițional din data de 10.08.2004, martorul a obținut și calitatea de asociat, împărțind în mod egal cu martora cele 20 de părți ale SC SRL
În luna martie 2005, inculpatul le-a propus martorilor și cooptarea sa în cadrul SC SRL Inculpatul era rudă apropiată cu martorii și împrumutase anterior de la aceștia suma de 7000 Euro. Astfel, martorii au acceptat propunerea, sperând în primul rând că implicarea inculpatului în firmă îi va oferi posibilitatea să obțină venituri licite, pentru a le restitui suma de bani datorată într-un termen rezonabil.
Acordul de voință al martorilor și al inculpatului s-a concretizat prin încheierea actului adițional din data de 16.03.2005 și prin modificarea actului constitutiv al SC SRL G, efectuându-se următoarele operațiuni:martorul s-a retras din societate și a rămas doar cu funcția de administrator, inculpatul a aderat la societate și a devenit asociat cu 5 părți sociale, martora a rămas în funcția de administrator și a păstrat calitatea de asociat cu 15 părți sociale. Totodată, prin procesul verbal din data de 22.03.2005 cei trei stabilesc în mod clar faptul că numai martorii și, în calitate de administratori, au dreptul să dispună cu privire la contul bancar al SC SRL Cu alte cuvinte, doar martorii aveau drept de semnătură în bancă, așa cum rezultă și din fișa specimenelor de semnătură depusă la Banca Comercială Română Sucursala Județului G la data de 24.03.2005.
Profitând de încrederea martorei, la data de 25.04.2005 inculpatul a preluat pe bază de semnătură în fișele de magazie, un carnet cu file CEC barat, un facturier, un chitanțier și un carnet cu avize de însoțire a mărfii. Deoarece nu deținea o funcție executivă în cadrul firmei, inculpatul avea dreptul doar să completeze eventual documentele menționate mai sus, acestea fiind valabile dacă erau semnate de către unul dintre martori, în calitate de administrator. De asemenea, inculpatul nu deținea ștampila firmei și nu avea dreptul și posibilitatea de aof olosi fără consimțământul unuia dintre administratori. Practic, inculpatul avea sarcina de a identifica oportunități de afaceri și de a purta negocieri, fără să poată reprezenta firma în relațiile cu terții, în lipsa unei delegări speciale din partea unuia dintre administratori. În condițiile în care nu avea specimen de semnătură în bancă, în nici un caz inculpatul nu avea dreptul de a semna instrumente de plată, în speță file CEC.
În acest context, inculpatul a hotărât să încalce limitele impuse prin actele constitutive și, comportându-se ca un veritabil administrator cu drepturi depline, să implice SC SRL G într-o afacere nelegală, în scopul obținerii pentru sine a unor importante sume de ani.
Astfel, în prima Jal unii mai 2005, inculpatul luat legătura cu martorul specialist în contracte carduri la departamentul "exploatare și dezvoltare stații și depozite" al părții vătămate SC SRL Prezentându-se în calitate de asociat și director general al SC SRL G, inculpatul a încheiat contractul de vânzare - cumpărare carburanți prin utilizarea cardurilor corporative nr. 5319/2005 contract pe care l-a semnat personal și l-a ștampilat prin folosirea unei ștampile contrafăcute. Ștampila respectivă nu aparținea SC SRL G, fiind confecționată nelegal de către inculpat și folosită fără știința martorilor și.
În baza contractului menționat mai sus, inculpatul a preluat în numele SRL G 5(cinci) carduri corporative, acestea fiind în realitate instrumentate de evidență a tranzacțiilor efectuate de cumpărător. Practic, folosind cardurile respective, inculpatul sau o altă persoană împuternicită de acesta, avea posibilitatea ca timp de 15 zile să alimenteze combustibil de la orice stație din România, fără să achite prețul la pompă. Abia în a 16-a zi partea vătămată urma să emită factură fiscală către SC SRL G, care avea obligația să achite contravaloarea în termen de 15 zile de la facturare.
Una dintre clauzele contractuale impunea în sarcina cumpărătorului obligația de a prezenta o scrisoare de garanție bancară sau de a depune într-un cont al părții vătămate o sumă de bani, asupra căreia să se poată dispune în cazul neachitării la termen a facturii scadente. Fără această garanție constituită, reprezentantul părții vătămate nu putea încheia contractul de vânzare - cumpărare prin utilizarea cardurilor corporative.
În speță, inculpatul a reușit să îndeplinească această condiție convingându-l pe reprezentantul părții vătămate să accepte cu titlu de garanție o filă CEC emisă în alb. Astfel, inculpatul a înmânat martorului fila CEC seria - 300 nr. -, pe care a semnat-o personal la rubrica trăgător(deși nu avea cest drept) și a ștampilat-o cu aceeași ștampilă contrafăcută. Dacă nu ar fi existat fila CEC și dacă inculpatul nu ar fi susținut că reprezenta legal SC SRL G, partea vătămată prin persoanele împuternicite, nu ar fi acceptat încheierea tranzacției și nu ar fi predat cardurile corporative.
În perioada 19.05.-14.07.2005 inculpatul a utilizat cardurile corporative, cesionând dreptul de alimentare cu carburanți de la stațiile din țară, mai multor societăți comerciale.
Astfel, s-au efectuat aprovizionări cu carburanți în valoare totală de 237.748,17 lei (RON), sumă care a fost achitată părții vătămate integral, în tranșe succesive, prin ordine de plată. Anterior, aceste sume de bani au fost depuse în contul SC SRL G de către inculpat, care, la rândul său, le încasase de la beneficiarii proprii, cu precădere în numerar. În perioada menționată, partea vătămată a emis facturile fiscale nr. 30809/31.05.2005, 35522/15.06.2005, 38973/30.06.2005 și 42089/15.07.2005 a căror contravaloare a fost achitată integral de către SC SRL G, prin ordine de plată succesive.
Ulterior, în perioada 17.07.-01.08.2005, inculpatul a continuat să valorifice cardurile corporative, efectuând prin persoane împuternicite alimentări succesive, în valoare totală de 383.978,82 lei (RON), pentru care partea vătămată a emis facturile fiscale nr. 45443/31.07.2005 și 48.415/15.08.2005.Deși a încasat de la beneficiarii proprii contravaloarea cantităților de carburanți, inculpatul nu a mai depus în contul SRL G decât suma de 57.500 lei (RON), bani care au fost virați în două tranșe părți vătămate. Astfel, în perioada menționată SC SRL Gar ămas cu un debit neachitat părții vătămate în sumă totală de 326.478,82 lei(RON).
Având în vedere depășirea plafonului prevăzut pentru cardurile corporative, precum și neachitarea la termen a ultimelor facturi fiscale, partea vătămată a sistat livrările de carburanți pe numele SC SRL Inculpatul a luat legătura cu martorul și a încercat fără succes să îl determine să aprobe continuarea livrărilor. Ulterior, inculpatul nu a mai putut fi contactat de către reprezentanții părții vătămate.
În perioada august -decembrie 2005, inculpatul nu a mai efectuat activități comerciale în cadrul SC SRL și nu au mai fost rulate sume de bani prin contul bancar. Pentru a împiedica descoperirea fraudei comise, inculpatul i-a convins pe martorii și să cesioneze părțile sociale. Inițial a susținut că va prelua firma în numele său, dar ulterior l-a adus pe martorul, punându-i pe martori în fața faptului împlinit. Aceștia au acceptat propunerea întrucât bănuiala că inculpatul a comis unele nereguli prin activitățile efectuate și se temeau că vor fi nevoiți să răspundă pentru fapte despre care nu au avut cunoștință. Astfel, în luna decembrie 2005 s-au întocmit actele de cesiune și de modificare a actului constitutiv, SC SRL G fiind preluată integral de către martorul. La data de 20.12.2005 s-au predat pe bază de proces verbal toate documentele financiar - contabile, înscrisurile cu regim special, carnetele cu file CEC și ștampilele. Predarea - primirea s-a efectuat în prezența martorilor, și.
Având în vedere că nu au mai reușit să ia legătura cu inculpatul, în luna ianuarie 2006 reprezentanții părții vătămate au completat rubricile filei CEC seria 300 nr. - cu suma de bani datorată de SC SRL G la care au adăugat penalități de întârziere. Astfel, instrumentul de plată a fost introdus în circuitul bancar pentru suma totală de 383.978,82 lei(RON), fiind refuzat la decontare pentru lipsa de mandat a semnatarului, respectiv semnătura și ștampila nu corespund cu specimenul de bancă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal inculpatul, care apreciază hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală, deoarece la dosarul cauzei lipsește încheierea de dezbateri, solicitând constatarea nulității hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin decizia penală nr. 175/15.10.2007 Curtea de Apel Galați, Secția penală a admis apelul declarat de inculpat, a desființat sentința penală nr. 59/01.02.2007 a Tribunalului Galați și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Au fost menținute actele efectuate până la data de 19.01.2007.
În motivarea deciziei s-a arătat că lipsește încheierea de dezbateri din data de 19.01.2007, aceasta impunând desființarea hotărârii și trimiterea dosarului la prima instanță întrucât nu se poate examina dacă instanța a fost legal compusă, dacă s-a respectat publicitatea ședinței de judecată, participarea procurorului, asigurarea asistenței juridice a inculpatului, concluziile părților.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. RJ -.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că situația de fapt reținută în primul ciclu procesual este corectă urmând să punctăm aspectele principale care conduc la stabilirea vinovăției inculpatului pentru faptele deduse judecății și înlăturarea apărărilor acestuia.
În cursul urmăririi penale inculpatul a susținut că nu ar fi urmărit inducerea în eroare a reprezentanților părții vătămate, că ar fi acționat permanent cu bună credință, fiind un executant al dispozițiilor date de martorul. De asemenea, inculpatul pretinde că ar fi fost împuternicit de martor să semneze fila CEC și să utilizeze ștampila contrafăcută.
Mai susține inculpatul că neachitarea debitului către partea vătămată s-ar fi datorat exclusiv faptului că nu a încasat la rândul său sumele de bani de la beneficiarii proprii, indicând o societate comercială aflată într-o astfel de situație.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că susținerile inculpatului nu corespund realității. Astfel, a fost identificat punctul de lucru al SC " Com B, situat în aproprierea magazinului " " din municipiul G, unde precizează inculpatul că ar fi comandat martorul confecționarea ștampilei.
Din adresa nr. 48/31.03.2006 rezultă că această societate comercială nu a confecționat în anul 2005 nici o ștampilă pentru SC SRL
În consecință, având în vedere și declarațiile martorului, este evident faptul că inculpatul s-a ocupat de confecționarea acestei ștampile.
Dacă martorul ar fi fost de acord ca inculpatul să folosească ștampila societății, atunci, în mod normal, i-ar fi dat una dintre cele două ștampile adevărate ar fi comandat confecționarea alteia identice. Așa cum rezultă și din concluziile raportului de constatare grafoscopică, între ștampila adevărată și cea contrafăcută de inculpat există deosebiri esențiale, acestea neputând fi confundate.
De asemenea, a fost identificată și SC petrol SRL, județul B, firmă la care inculpatul susține că ar fi livrat o parte din marfă achiziționată de la partea vătămată și care nu i-ar fi achitat sumele de bani datorate, punându-l astfel în imposibilitate să își onoreze propriile obligații de plată.
Din verificări rezultă că firma respectivă are un sediu fictiv și a fost înființată în luna octombrie 2005, respectiv după blocarea livrărilor de combustibil de către partea vătămată. În consecință, inculpatul a derulat operațiunile comerciale cu partea vătămată în perioada mai august 2005, iar SC Petrol SRL nu putea achiziționa combustibil în această perioadă, din moment ce a fost înființată abia în luna octombrie 2005.
De altfel, inculpatul a făcut toate eforturile pentru ca firmele beneficiare a cardurilor corporativ e să nu poată fi identificate în cursul urmăririi penale. Acesta este motivul pentru care s-a realizat preluarea SC SRL G de către martorul, care, ulterior, a părăsit țara și nu a putut fi audiat în cauză. Firește că nu au mai fost găsite nici documentele contabile ale SC SRL acestei preluări a aparținut cu certitudine inculpatului care l-a adus pe martorul, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, - și.
Înscrisurile depuse de inculpat la dosar nu sunt în măsură să îi dovedească nevinovăția. Notificările și adresele către partea vătămată nu sunt însoțite de acte prin care să,se ateste că acestea ar fi fost întocmite în anul 2005 și că ar fi fost transmise reprezentanților părții vătămate, prin fax sau prin serviciul poștal. Dacă avem în vedere și declarația martorului, rezultă că înscrisurile menționate au fost confecționate de inculpat ulterior, pro cauza, fără să reprezinte în realitate o corespondență cu partea vătămată. Începând cu luna august 2005, inculpatul a întrerupt orice legătură cu reprezentanții părții vătămate.
De asemenea, împuternicirile care poartă semnătura martorului au fost depuse doar în copii xerox, situație în care nu se poate efectua o expertiză grafoscopică prin care să se ateste dacă semnătura aparține în realitate administratorului SC SRL La o analiză mai atentă se constată existența unor deosebiri între semnătura de pe înscrisurile depuse de inculpat la dosar și semnătura martorului din declarațiile date în cauză, precum și semnătura din actele constitutive ale societății.
Deoarece nu poate fi confirmată științific autenticitatea semnăturii, înscrisurile respective nu prezintă relevanță din punct de vedere al probațiunii în cauză. Așa cum rezultă și din declarațiile martorului, acesta l-a împuternicit pe inculpat o singură dată, în vederea încheierii contractului cu partea vătămată.
Toate acestea duc la concluzia că inculpatul a profitat de încrederea martorilor și, s-a prezentat drept reprezentant legal al SC SRL G și, prin folosirea unei file CEC falsificate, i-a determinat pe reprezentanții părții vătămat să încheie și să deruleze tranzacția menționată mai sus. Inculpatul a acționat permanent cu intenția de a produce pagube materiale părții vătămate, în scopul obținerii pentru sine a unor importante sume de bani.
Faptele și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă.
- raport de constatare tehnico-științifică nr. 21447 din 24.02.2006 întocmit de G, Serviciul Criminalistic, din care rezultă că:
semnătura în litigiu aflată la rubrica "semnătura trăgătorului" de pe fila CEC, seria - 300, nr.- a fost executată de inculpatul;
2.impresiunea ștampilei de pe fila CEC seria - 300, nr. - nu a fost creată de ștampila care a creat impresiunile de ștampilă model de comparație, de pe fișele specimen de semnătură ( f 112-119 dup).
- declarațiile martorului, angajat al părții vătămate, care a menționat că în luna mai 2005, s-a prezentat la sediul părții vătămate din B, o persoană care s-a prezentat drept, asociat în cadrul SC SRL G și care s-a arătat interesat de încheierea unui contract de livrare carburant cu plata la termen, contractul fiind apoi perfectat: cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a depus ca anexă la contract, statutul SC SRL în copie, precum și fila CEC seria - 300, nr.-, pe care a semnat-o și ștampilat-o în prezența lui, fiind stipulată în alb la data și sumă; în baza contractului și conform cererii clientului, i s-au emis patru carduri de alimentare, 3 având ca titular SC și unul pe numele inculpatului; în baza acestor carduri, inculpatul putea alimenta combustibil de la orice stația; având în vedere că după o perioadă de alimentare, cantitățile livrate de către partea vătămată au depășit valoarea de creditare solicitată inițial, cardurile au fost blocate la alimentare; inculpatul l-a contactat telefonic pe martor și a solicitat deblocarea cardurilor, pe baza unei reeșalonări la plata a facturilor restante; cardurile nu au fost deblocate, valoarea totală a alimentărilor în derularea contractului a fost de 621.487 lei RON, din care valoarea debitului restant în momentul execuției filei CEC era de 383.978,82 lei RON; restul de valoare a fost achitat prin ordin de plată din contul SC SRL, în contul BANK destinat cardurilor, plăți efectuate conform condițiilor contractuale; ulterior blocării cardurilor, inculpatul nu a mai putut fi contactat telefonic; în luna ianuarie 2006, fila CEC a fost completată cu suma restantă de un angajat al părții vătămate și introdusă la plată, fiind refuzată datorită lipsei de mandat a semnatarului; martorul a precizat că ultima factură neachitată și cea achitată parțial au avut o valoare mult mai mare decât cele achitate integral de către inculpat; a mai arătat că inculpatul a obținut și o majorare a plafonului de combustibil ca urmare a achitării primelor facturi de valoare mică. ( 174-177 f 86 ds. instanța).
- declarațiile martorului care arată că în cursul lunii martie 2005, la propunerea inculpatului și având în vedere că acesta avea o datorie față de el și soția lui, în valoare de aproximativ 7000 euro, constând într-un împrumut, a fost de acord ca acesta să devină asociat la SC SRL pentru ca prin relațiile comerciale pe care urma să le desfășoare, acesta să acopere datoria; în aceste condiții i-a cesionat inculpatului 25 părți sociale, iar soției celelalte 25 părți sociale, el păstrând doar calitatea de administrator al societății; inculpatul urma să participe la negocierea contractelor, fără însă a avea drept de semnătură în numele societății, ori de a emite instrumente de plată, în cursul lunii aprilie 2005, la solicitare inculpatului soția martorului respectiv i- predat inculpatului un carnet de facturi fiscale, un carnet de avize de însoțire a mărfii,un carnet cu chitanțe fiscale, un carnet cu file CEC, toate aparținând regimului fiscal al SC SRL G; inculpatul i-a spus că aceste documente îi erau necesare pentru a le putea prezenta la încheierea contractelor, însă l-a asigurat că nu va completa și nu va emite aceste înscrisuri în numele SC SRL; inculpatului nu i-a fost înmânată nici una dintre ștampilele aparținând SC SRL; în perioada sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august 2005 inculpatul i-a prezentat martorului un înscris, despre care i-a spus că este o împuternicire să încheie contracte, fiindu-i necesară pentru a încheia în contract cu SC SRL însă nu a citit acel înscris ci doar l-a semnat și ștampilat; ulterior inculpatul i-a adus la cunoștință martorului faptul că a încheiat un contract cu respectiva societate, în baza căruia urma să achiziționeze în numele SC SRL, combustibili prin utilizarea unor carduri; pe parcursul derulării acestei relații comerciale, inculpatul i-a înmânat soției martorului facturile emise de partea vătămată pentru ca acestea să fie înregJ. în contabilitate; despre destinația cantităților de combustibili achiziționate de la partea vătămată, inculpatul a afirmat că au fost vândute către alte societăți comerciale, fără a-i comunica martorului denumirile acestora și fără a-i prezenta documente justificative cu privire la aceste relații comerciale, cu toate că i-a solicitat acest lucru; ulterior, martorul a aflat că societatea SC SRL G, urma să fie preluată de numitul, ceea ce s-a și întâmplat, acesta fiind un cunoscut de-al inculpatului (178 -183 dup; 30 ds.inst-).
- declarațiile martorei, soția martorului, care menționează că inculpatul este vărul ei și prezintă practic aceeași situație de fapt ca și cea arătată de martorul ( 184-190 dosar; 40 dosar inst-);
- declarațiile martorei care arată că la solicitarea lui a participat ca martor la predarea unor acte și ștampile, acțiune la care au participat și și, cel care a primit respectivele bunuri fiind ( 191,192 dup, f. 51 ds.inst-).
- declarațiile martorei care arată că a participat ca martor la predarea actelor SC SRL G, către numitul; soții au realizat predarea, iar inculpatul era și el prezent (f 193, 194 dosar, 39 ds.inst-).
- declarațiile martorei, care a participat și ea ca martor la predarea actelor SC SRL G către numitul ( 195, 196 dosar, 63 ds.inst-);
- declarațiile martorului care arară că locuiește în satul, comuna, pe-, din anul 1981 împreună cu familia; acesta menționează că niciodată nu a înregistrat la ORC B vre-o societate, nu este asociat sau administrator la nici o societate comercială; nu a avut niciodată chiriaș sau vreo persoană care să locuiască la domiciliul lui; nu a înstrăinat niciodată cartea de identitate care i-a fost eliberată la data de 15.09.2005; în legătură cu SCE. Petrol SRL, precizează că nu a auzit de o asemenea societate și nici nu are cunoștință de existența în comună a unei astfel de societăți; nu cunoaște vreun cetățean cu numele ( 197 dosar p-);
- proces-verbal de confruntare din 04.04.2006, între inculpat și martorul ( 198, 199 dup).
- diverse înscrisuri (fila CEC refuzată la plată, copii după acte constitutive privind SC SRL G, după contract de vânzare-cumpărare carburanți prin utilizarea cardurilor corporative, după unele adrese ).
- inculpatul, prin declarațiile sale prezintă unele aspecte legate de comiterea faptei, respectiv derularea relațiilor comerciale cu partea vătămată, însă arată că partea vătămată a blocat cardurile în mod nejustificat, iar martorul i-a solicitat expres să livreze produse agricole către mai multe societăți comerciale care însă nu au mai făcut plățile, ajungându-se astfel la blocaj:; inculpatul precizează că fila CEC,barată, a fost lăsată drept garanție părții vătămate, nu putea fi introdusă la plată de către partea vătămată, întrucât în contract se menționa expres că plățile se fac prin ordin de plată la data scadenței facturii ( 58-69 dosar; 28, 29 ds.instanță).
In drept.
Fapta inculpatului care, în calitate de asociat la SC SRL G, a folosit o filă CEC semnată și ștampilată în fals, inducând în eroare pe partea vătămată SC SRL B( în prezent SC ROMÂNIA SRL B), cu ocazia derulării unui contract comercial, având ca obiect vânzarea -cumpărarea de combustibil, prin utilizarea cardurilor corporative, creând în această modalitate un prejudiciu în valoare totală de 308.478,82 lei RON( conform adresei nr. 4274/17.03.2006 f 7 dup) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al.1, 2, 3 și 5 Cod penal.
Fapta inculpatului care a completat, respectiv semnat și ștampilat în fals, fila CEC, seria - 300, nr. -, (nu avea dreptul să semneze fila CEC întrucât nu avea specimen de semnătură în bancă, a aplicat impresiune pe fila CEC cu o ștampilă fără ca inculpatul să aibă dreptul de a confecționa respectiva ștampilă), întrunește elementele constitutive al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 al.1 Cod penal.
Apărările inculpatului în sensul că nu a avut intenția de aoi nduce în eroare pe partea vătămată, fila CEC fiind lăsată drept garanție și nu pentru a fi introdusă la plată, iar martorul l-a băgat practic într-un blocaj financiar prin solicitarea de a vinde niște produse agricole la niște societăți care nu au mai făcut plățile aferente - nu au putut fi primite de instanța întrucât nu au fost dovedite în cauză cu nici un mijloc de probă și nici nu sunt credibile.
Cecul este un instrument de plată și nu de garantare a unor obligații, iar completarea în fals a acestuia și lăsarea acestui înscris părții vătămate, denotă intenția clară a inculpatului de aoi nduce în eroare pe partea vătămată.
Această intenție de inducere în eroare rezultă și din faptul că inițial inculpatul a achitat unele facturi cu sume mici, iar dintr-o dată, a făcut alimentari cu combustibil de o valoare foarte mare și nu a mai achitat valoarea facturilor.
Referitor la faptul că martorul i-a spus inculpatului să vândă anumite produse agricole la unele societății comerciale care nu au mai plătit, instanța arată că aceste susțineri sunt neprobate, martorul nerecunoscând acest lucru, sunt necredibile întrucât inculpatul nu a indicat toate aceste societăți, persoanele cu care a făcut afacerile, date de identificare ale acestora, iar ulterior a cesionat societatea SC SRL G lui, fără a se mai putea face verificări în contabilitate, întrucât acesta a plecat din țară.
La stabilirea pedepsei aplicate inculpatului s-a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72. pen.
Inculpatul nu are antecedente penale, fiind la primul impact cu legea penală, este căsătorit, are un copil minor, aspecte ce au fost reținute în favoarea acestuia conform art. 74 lit. a pen. cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special conform art. 76 lit. a pen.
De asemenea, s-a avut în vedere disp. art. 385 al. 2.C.P.P. în sensul de a nu se creea inculpatului o situație mai grea decât în primul ciclu procesual.
S-a aplicat inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite, iar pentru infracțiunea de înșelăciune s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pen. după care s- a făcut aplicarea art. 33, 34, 35. pen.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pen.
Cu privire la modalitatea de executare, având în vedere împrejurările faptei, valoarea ridicată a prejudiciului, tribunalul a apreciat că inculpatul nu se poate reeduca decât prin executarea efectivă a pedepsei.
Conform art. 88. pen. s-a dedus din durata pedepsei închisorii reținerea și arestarea preventivă de la 14.03.2006, ora 14.00, la 17.04.2006.
S-a constatat că față de inculpat a fost dispusă măsura obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile, de la 17.04.2006 la 16.05.2006.
Conform art. 348. pr. pen. s-a anulat fila CEC seria - 300 nr. - emisă la 03.01.2006.
Cu privire la latura civilă, întrucât în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale (fapta ilicită, vinovăție, prejudiciu, legătura de cauzalitate) în sensul că prin fapta sa ilicită inculpatul a produs părții vătămate un prejudiciu în sumă de 308.478,82 RON, instanța, în baza art. 14, art. 346.C.P.P. art. 998. civ. a obligat inculpatul la acoperirea acestui prejudiciu către partea civilă SC SRL B (în prezent SC România SRL B).
În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând-o sub următoarele aspecte:
- în cauză nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie precum și dispozițiile privind competența organului de urmărire penală întrucât comisarul șef G, care a instrumentat dosarul de urmărire penală, nu are ordin de numire ca ofițer al poliției judiciare de la Ministrul de Interne ci de la Inspectoratul General al Poliției Române iar acest ordin nu a fost publicat în Monitorul Oficial;
- în mod greșit s-a reținut că încadrarea juridică a faptei comise de inculpat este aceea "înșelăciune" pentru că în cauză erau întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 84 al. 1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934;
- În cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de "înșelăciune" respectiv "fals în înscrisuri sub semnătură privată" deoarece inculpatul nu a acționat cu intenția de a induce în eroare pe partea vătămată și a semnat fila CEC cu împuternicirea administratorului SC SRL
Apelul declarat de inculpatul este fondat și urmează a fi admis însă sub alt aspect decât cele invocate.
Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu sub toate aspectele, în baza art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că soluția pronunțată de instanța de fond este rezultatul unei corecte aprecieri a materialului probator administrat în cauză, în mod justificat reținându-se situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului.
În ceea ce privește criticile concrete formulate de inculpatul apelant Curtea reține următoarele:
1. Excepția susținută de inculpat referitoare la faptul că în cauză cercetarea penală s-a efectuat de un organ ce nu era competent, întrucât comisarul șef G nu ar fi fost numit ca organ de cercetare la poliției judiciare cu respectarea prevederilor art. 201 al. 3 Cod pr. penală este tardiv invocată.
Astfel potrivit art. 332 al. 1 Cod pr. penală intitulat"Restituirea pentru refacerea urmăririi penale"- "Când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătorești, că în cauza supusă judecății s-a efectuat cercetare penală de un alt organ decât cel competent, instanța se desesizează și restituie cauza procurorului, care procedează potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc după începerea dezbaterilor sau când instanța, în urma cercetării judecătorești, schimbă încadrarea juridică a faptei într-o altă infracțiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare."
Cum excepția mai sus arătată a fost invocată abia în apel, și nu cel târziu cu ocazia terminării cercetării judecătorești în fața primei instanțe, Curtea constată că aceasta este tardivă și nu mai poate produce efectul vizat de inculpat, chiar în ipoteza constatării faptului că organul de cercetare penală nu era competent să efectueze în cauză acte de urmărire penală.
Este de remarcat totodată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 332 al. 2 Cod pr. penală referitoare la desesizare și restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale pe motiv de nerespectare a dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei întrucât acestea se referă la activitatea procurorului ( de vreme ce alineatul 1 vizează organele de cercetare penală) iar în cauză activitatea de supraveghere a urmăririi penale a fost efectuată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, competent potrivit art. 27 pct. 1 lit. a Cod pr. penală.
2. Nici motivul de apel referitor la încadrarea juridică a faptei comise de inculpat în prevederile art. 84 al. 1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934 nu poate fi primit favorabil.
În acest sens Curtea reține că situația premisă a reținerii infracțiunii mai sus arătate o constituie emiterea unei file CEC valabile ori în cauză s-a făcut dovada că inculpatul nu era abilitat să emită file CEC în numele SC SRL G, întrucât nu avea drept de semnătură în bancă și nu deținea ștampila originală a firmei, situație ce exclude incidența textului de lege invocat de inculpat.
Așa fiind, văzând și Decizia nr. IX din 24.10.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată într-un recurs în interesul legii, din considerentele căreia rezultă că pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 84 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 este necesar ca autorul să fi emis filele cec fără intenția de a înșela pe beneficiar și fără a urmări obținerea unui folos material injust, Curtea apreciază că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului de către prima instanță este corectă și nu se impune schimbarea acesteia astfel cum a solicitat inculpatul în motivele de apel.
3. Cât privește intenția frauduloasă a inculpatului de inducere în eroare a părții vătămate SC SRL B prin emiterea unei file CEC semnată și ștampilată în numele SC SRL G, deși nu avea acest drept, Curtea reține că aceasta rezultă cu prisosință din probele adminJ. în cauză, probe analizate pe larg de instanța de fond în considerentele hotărârii apelate.
În concret Curtea reține că inculpatul, fost director la SC SA G și având o mare experiență în afaceri, i-a convins pe soții și, ce administrau o mică firmă care se ocupa de comerțul cu amănuntul de produse alimentare, să se asocieze și să desfășoare relații comerciale care să conducă la obținerea unor profituri din care inculpatul urma să-și achite o datorie mai veche către cei doi soți.
Este adevărat că inculpatul a primit de la o parte din documentele firmei, inclusiv un carnet de cecuri, însă aceste acte i-au fost date la solicitarea sa, susținând că îi sunt necesare pentru a le prezenta la încheierea contractelor, iar inculpatul a dat asigurări că nu va completa și nu va emite înscrisuri în numele SC SRL G aspect ce rezultă și din împrejurarea că inculpatul nu a primit drept de semnătură în bancă și nici nu a primit ștampila societății, procurându-și pe căi ilicite o astfel de ștampilă.
Referitor la relația cu partea vătămată SC SRL B inculpatul a susținut că avut acceptul lui pentru derularea acesteia, însă acest aspect nu îl poate exonera de răspundere penală câtă vreme din proprie inițiativă a semnat fila CEC înmânată părții vătămate și a aplicat o altă ștampilă decât cea originală pe această filă CEC, ceea ce a făcut ca respectivul instrument de plată să fie de la bun început inutilizabil potrivit destinației sale.
Tot astfel faptul că inculpatul a achitat o parte din sumele datorate părții vătămate sau împrejurarea că fila CEC trebuia să asigure plata doar în ipoteza neachitării carburantului ridicat în baza cardurilor corporative primite de la partea vătămată nu pot înlătura reținerea vinovăției inculpatului sub aspectul infracțiunii de "înșelăciune" pentru că acesta a indus în eroare pe partea vătămată prin emiterea unei file CEC nevalabile, a achitat inițial unele sume drept preț al combustibilului după care, a sistat plățile cunoscând că fila CEC emisă nu poate fi valorificată de partea vătămată.
Față de cele mai sus arătate Curtea apreciază că în mod corect a reținut instanța de fond că în cauză inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și a dispus condamnarea acestuia la pedepse al căror cuantum reflectă pe deplin criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal.
Există totuși un aspect asupra căruia hotărârea instanței de fond se impune a fi reformată.
Astfel Curtea constată că prin hotărârea instanței de fond s-a dispus față de inculpatul, atât ca pedeapsă accesorie cât și ca pedeapsă complementară, interzicerea dreptului de a alege deși această pedeapsă nu era necesară față de natura infracțiunilor comise astfel că restrângerea acestui drept nu este justificată de un interes legitim.
În consecință apelul declarat în cauză de inculpat se va admite doar sub acest aspect, urmând ca hotărârea supusă controlului judiciar să fie modificată în sensul interzicerii față de inculpat, ca pedeapsă accesorie și ca pedeapsă complementară, doar a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b și c Cod penal.
Văzând și prevederile art. 385 indice 15 pct. 2 lit. b Cod pr. penală și ale art. 192 al. 3 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.165/11.04.2008 a Tribunalul Galați, pronunțată în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința penală nr.165/11.04.2008 a Tribunalului Galați sub aspectul laturii penale a cauzei și în rejudecare:
Modifică dispozițiile privind aplicarea pedepsei accesorii și a pedepsei complementare față de inculpatul, fiul lui și al lui, născut la 14.10.1975 în com.Fundul, jud.S, cu același domiciliu, CNP -, în sensul interzicerii doar a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, teza II-a și lit.b Cod penal.
Deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 14.03.2006 până la 17.04.2006.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Conf. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 18 decembrie 2008.
Președinte, Judecător,
Grefier,
I
Red. - 8.01.2009
Tehnored. - 8.01.2009
2 ex
Fond: Fl.
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate
