Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 1733/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

2807/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1733/

Ședința publică din data de 15 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar

JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu

JUDECĂTOR 3: Mihai

GREFIER:

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de către inculpații și HG, împotriva decizia penală nr.541/A/15.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați și HG, precum și intimatul-inculpat, personal, în stare de arest, asistați de apărători desemnați din oficiu, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Inculpații și HG depun câte un memoriu.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor, inculpații fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatei HG, având cuvântul, solicită a se avea în vedere motivele depuse de către inculpată, ce se regăsesc în dosarul cauzei la filele 15-17, iar pe fond să se dispună desființarea hotărârii atacate, să se pronunțe o hotărâre temeinică și legală, având în vedere întregul material probator. În principat susține achitarea inculpatei potrivit art.11 pct.2 lit a rap. la art.10 lit.d C.P.P. iar în subsidiar, redozarea pedepsei, apreciind că pedeapsa aplicată de către instanța de fond, este prea mare.

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, având cuvântul, arată că motivul de recurs este prev. de art.385/9 pct.14 C.P.P. solicitând instanței redozarea pedepsei. De asemenea, solicită a se face aplicarea art.74 lit.c -76.Cod Penal, având în vedere poziția de recunoaștere a faptei, și în consecință să se stabilească o pedeapsă mai mică decât cea stabilită de instanța de fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a ambelor recursuri, ca nefondate, întrucât, în ceea ce privește o privește pe inculpata HG, atât prima instanță cât și instanța de apel, au apreciat în mod corespunzător materialul probator, iar din ansamblul probelor aflate la dosarul cauzei, nu rezultă că aceasta ar fi fost constrânsă să săvârșească infracțiunile de înșelăciune reține în sarcina acesteia. În ceea ce privește individualizarea pedepsei față de ambii inculpați, solicită a se avea în vedere că aceștia au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, după administrarea celorlalte probe. Raportat la gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina acestora, precum și circumstanțele personale ale inculpaților, consideră că pedepsele aplicate corespund criteriilor prev. de art.72.Cod Penal În concluzie, solicită respingerea recursurilor, cu deducerea perioadei arestării preventive la zi.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul, solicită admiterea recursurilor declarate de către inculpații șiHG, având în vedere că toți cei inculpați au recunoscut săvârșirea faptelor.

Inculpata HG, având ultimul cuvânt, arată că nu a săvârșit faptele din propria inițiativă și că are în întreținere doi copii minori, solicitând astfel admiterea recursului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față:

Prin sentința penală nr.1234/19.06.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B - Secția Penală în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 334.p Cod Penal, s-a admis cererea formulată de procuror și s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal în infracțiunea prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b

Cod Penal

S-a admis sesizarea din oficiu și s-a schimbat încadrarea juridică a uneia din faptele reținute în sarcina inculpatei HG, din infracțiunea prev. de art. 25.Cod Penal rap. la art. 293.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a în Cod Penal infracțiunea prev. de art. 293 alin. 2.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a.Cod Penal

S-a respins sesizarea din oficiu cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a, b în Cod Penal infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b

Cod Penal

În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 2 lit. b cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnată inculpata HG la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 83.Cod Penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1912/22.06.2004 a Judecătoriei Sectorului 4 B, definitivă prin decizia penală nr. 251/15.02.2005 a Curții de Apel București - Secția I Penală, pedeapsă care s-a adăugat la pedeapsa stabilită în cauză, inculpata având de executat pedeapsa de 4 ani și 9 luni închisoare.

În baza art. 293 alin. 2.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnată inculpata la HG o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.

În baza art. 83.Cod Penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1912/22.06.2004 a Judecătoriei Sectorului 4 B, definitivă prin decizia penală nr. 251/15.02.2005 a Curții de Apel București - Secția I Penală, pedeapsă s-a adăugat la pedeapsa stabilită în cauză, inculpata având de executat pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 26.Cod Penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnată inculpata la HG o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.

În baza art. 208 alin. 1-209 alin. 2 lit. b cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnată inculpata la HG o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnată inculpata HG la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod Penal, au fost contopite pedepsele stabilite anterior și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 3 luni închisoare, sporită cu 3 luni, în final inculpata având de executat o pedeapsă de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1,2.Cod Penal, s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88.Cod Penal, s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 10.07.2008 la zi.

În baza art. 350 alin. 1.p Cod Penal, s-a menținut măsura arestării inculpatei.

II. În baza art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a, b Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (faptă comisă la 07.08.2007).

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 672/15.11.2006 a Judecătoriei Panciu, definitivă prin decizia penală nr. 340/09.06.2008 a Curții de Apel Galați, în pedepsele componente de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 78 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. b și Cod Penal de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 293 alin. 1.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod Penal(fapte comise la 21.02.2006).

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1600/19.07.2007 a Judecătoriei Sectorului 4 B, definitivă la 23.12.2008 prin nerecurarea deciziei penale nr. 749/24.11.2008 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, în pedepsele componente, astfel: pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod Penal, pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 291.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod Penal, pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin. 2.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod Penal(fapte comise la 16.06.2006 și 20.06.2006) și pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată pentru prin sentința penală nr. 800/22.03.2007 a Judecătoriei Sectorului 1 B, definitivă prin neapelare la 16.04.2007, pentru infracțiunea prev. de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. b) Cod Penal(faptă comisă la 29.09.2005).

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1148/20.12.2007 a Judecătoriei Sectorului 3 B, definitivă prin decizia penală nr. 799/16.06.2008 a Curții de Apel București - Secția I Penală, în pedepsele componente de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a și b Cod Penal, art. 74 lit. c și Cod Penal art. 80 alin. 2.Cod Penal și 1 an și 6 luni închisoare pentru aceeași infracțiune (fapte comise la 04.02.2006 și 01.03.2006).

În baza art. 39 alin. 1.Cod Penal și art. 36 alin. 1.Cod Penal rap. la art. 33 lit. a- 34 lit. b Cod Penal, au fost contopite pedepsele menționate, astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, cu pedeapsa de 7 ani închisoare stabilită în prezenta cauză.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, sporită cu un an, în final inculpatul având de executat o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 1,2.Cod Penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.

În baza art. 36 alin. 3.Cod Penal și art. 88.Cod Penal, s-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 26.08.2006 la 27.10.2006 (prevenție la sentința penală nr. 1600/2007 a Judecătoriei Sectorului 4 B) și arestarea preventivă de la 24.02.2009 la zi.

În baza art. 350 alin. 1.p Cod Penal, s-a menținut măsura arestării inculpatului.

În baza art. 35.Cod Penal, s-a menținut măsura confiscării echivalentului în lei al sumei de 8400 USD luată față de inculpat prin sentința penală nr. 1600/2007 a Judecătoriei Sectorului 4

Au fost anulate nr. 1249/2006/11.06.2008 emis de Judecătoria Panciu, nr. 2169/2007/17.06.2008 emis de Judecătoria Sectorului 3 B și nr. 3539/2007/29.12.2008 și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.

III. În baza art. 26.Cod Penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune (faptă comisă la 07.08.2007).

În baza art. 71 alin. 1,2.Cod Penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88.Cod Penal, s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 12.08.2008 la zi.

În baza art. 350 alin. 1.p Cod Penal, s-a menținut măsura arestării inculpatului.

În baza art. 14 rap. la art. 346.p Cod Penal, s-a admis acțiunea formulată de partea civilă (decedată la 27.02.2009), continuată de moștenitoarea și au fost obligați în solidar inculpații să plătească acesteia din urmă suma de 10.000 lei, reprezentând daune morale.

A fost admisă acțiunea formulată de partea civilă și au fost obligați în solidar inculpații și HG să plătească acesteia din urmă echivalentul în lei al sumei de 40.000 euro, reprezentând despăgubiri materiale.

S-a luat act că partea civilă a renunțat la pretențiile civile formulate împotriva inculpatei.

În baza art. 348.p Cod Penal, s-a restabilit situația anterioară săvârșirii infracțiunilor și, în consecință:

Au fost anulate procura autentificată sub nr. 961/12.04.2007 la BNP ( 59 vol. I ), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1702/20.04.2007 la BNP ( 224 vol. I ), contractul de împrumut garantat cu ipotecă autentificat sub nr. 4017/07.08.2007 la BNP ( 233 vol. I ), înscrisul intitulat "Declarație" purtând semnăturile părții civile și inculpatei HG( 114 vol. I ), înscrisul intitulat "Chitanță de vânzare-cumpărare " purtând semnăturile acelorași persoane ( 115 vol. I ) și înscrisul intitulat "Declarație" purtând semnătura părții civile ( 34 vol. I ).

Au fost anulate mențiunile efectuate de Biroul de Carte Funciară Sector 4 B cu privire la imobilul din B,-, bloc 12, scara B, parter, apartament 18, sector 4 (CF 16795, nr. cadastral 634/18) prin încheierile nr. -/02.05.2007 (radiere-înscriere a imobilului de pe numele pe numele, căsătorit cu HG- 45 vol. I ) și nr. -/08.08.2007 (înscriere drept de ipotecă asupra imobilului făcută de în favoarea numitei ( 39 vol. 1 ).

S-a dispus ridicarea sechestrului instituit asupra imobilului sus-menționat prin ordonanța nr. 2446/P/2008 emisă la 15.05.2008 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4

S-a anulat mențiunea efectuată de Biroul de Carte Funciară Sector 4 B cu privire la înscrierea sechestrului menționat, prin încheierea nr. -/21.05.2008 ( 86 vol. I ).

În baza art. 191 alin. 1, 2.p Cod Penal, au fost obligați inculpații la câte 1000 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților s-au avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În cursul lunii aprilie 2007 (între începutul și mijlocul respectivei luni), inculpata a HG sustras părții vătămate actul de identitate și actul de proprietate al imobilului în care aceasta locuia (apartamentul situat în B,-,. 12,. 18, sector 4), respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 531/12.07.2004 autentificat la BNP, profitând de de încrederea arătată de partea vătămată, inculpata și soțul său-inculpatul fiind vecini cu partea vătămată (cei doi locuind cu chirie la. 19 din imobilul menționat).

Ulterior, la data de 12.04.2007, inculpata s HG-a prezentat împreună cu numita la BNP, solicitând autentificarea unui contract de mandat în temeiul căruia împuternicea pe inculpatul să îi vândă locuința sus-menționată. Cu această ocazie, inculpata i-a cerut numitei să-și atribuie identitatea de, înmânându-i cartea de identitate a celei din urmă (pe care o sustrăsese anterior), inculpata completând totodată cererea de autentificare adresată notarului (nr. 2949/961/12.04.2007), semnată apoi de.

În continuare, după ce a acceptat cele cerute de inculpată, numita, folosind identitatea părții vătămate, "mătușă" a mandatarului, a semnat în fața notarului procura de vânzare proiectată, această fiind autentificată sub nr. 961/12.04.2007.

După aceasta, la data de 20.04.2007, inculpatul și inculpatul s-au deplasat la BNP, unde, în baza procurii nr. 961/12.04.2007, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1702/20.04.2007 prin care, în calitate de mandatar al părții vătămate, vindea lui (căsătorit cu HG) apartamentul din B,-,. 12,. 18, sector 4 în schimbul sumei de 33.000 euro, sumă pe care inculpatul nu a încasat-o în fapt. În continuare, la data de 23.04.2007 inculpatul s-a prezentat la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară unde a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra apartamentului "cumpărat" cu 3 zile în urmă, cererea sa fiind admisă prin încheierea nr. -/02.05.2007.

La data de 07.08.2007 inculpații și HG, după ce se mutaseră din apartamentul învecinat cu cel al părții vătămate la o adresă necunoscută, au încheiat un contract de împrumut cu partea vătămată, autentificat sub nr.4017/07.08.2007 la BNP, primind de la aceasta suma de 40.000 euro (echivalentul a 128.000 lei). Împrumutul a fost garantat cu instituirea unei ipoteci asupra apartamentului din B,-,. 12,. 18, sector 4, stabilindu-se ca termene de restituire a sumei datele de 07.12.2007 (2.500 euro) și 07.02.2008 (37.550 euro). Este de menționat că înțelegerea dintre părți a fost ca partea vătămată să cumpere respectiva garsonieră, însă, nedispunând de toată suma pretinsă de soții ca preț-50.000 euro, a fost de acord să încheie contractul menționat urmând ca ulterior să le remită acestora și suma de 10.000 euro și să se încheie contractul de vânzare-cumpărare.

Întrucât inculpații și HG, mutați între timp la partea vătămată în B, Intrarea, nr. 7 sector 4 (locuind în gazdă), nu au mai contactat pe partea vătămată, pentru a încheia vânzare sau pentru a achita suma împrumutată, partea vătămată s-a adresat la 03.03.2008 BEJ, și în vederea executării silite a titlului constând în contract de împrumut cu ipotecă autentificat sub nr. 4017/07.08.2007 la BNP, formându-se dosarul de executare nr. 98/2008. În considerarea demersului părții vătămate, la data de 12.03.2008, a fost emisă somația nr. 98/2008 prin care se cerea inculpaților achitarea respectivului împrumut și a cheltuielilor de executare.

Mergând împreună cu executorul la apartamentul supus executării, partea vătămată a găsit acolo pe partea vătămată, aceasta din urmă aflând că apartamentul îi fusese vândut fără ca ea personal să fi făcut vreun demers în acest sens, fapt ce a determinat-o să sesizeze organele de urmărire penală cu plângere împotriva inculpaților și a inculpatului, la data de 15.05.2008, prin ordonanța nr. 2446/P/2008, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B dispunând instituirea sechestrului penal asupra apartamentului din B,-,. 12,. 18, sector 4.

La date cuprinse între septembrie 2007-aprilie 2008, în timp ce locuia împreună cu soțul său cu chirie la imobilul din B, Intrarea, nr. 7, sector 4, inculpata a HG indus în eroare pe partea vătămată (concubinul numitei ), punându-l pe acesta să-i semneze mai multe de hârtie în alb din care a completat apoi două înscrisuri sub semnătură privată, unul fiind intitulat "Declarație " - datat 25.02.2008, conform cu care între partea vătămată (proprietar) și inculpată (chiriașă) ar fi intervenit un contract de închiriere a imobilului menționat, celălalt fiind numit "Chitanță de vânzare-cumpărare"- datat 10.03.2008, conform cu care între partea vătămată (vânzător) și inculpată (cumpărătoare) ar fi intervenit un contract de vânzare-cumpărare a aceluiași imobil, consemnându-se ca preț suma de 15.000 euro. Mai este de menționat că (anterior, concomitent ori ulterior întocmirii respectivelor înscrisuri) inculpata a sustras buletinul de identitate al părții vătămate, acest act fiind găsit, alături de înscrisurile menționate și de alte înscrisuri (943 topuri de facturi fiscale și chitanțe fiscale aparținând mai multor societăți comerciale, tușiere, sticluțe cu tuș, contract de credit bancar al inculpatului etc.) în încăperea pe care o ocupa inculpata și soțul său, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 14.05.2008 de lucrători ai Secției 15 Poliție în baza încheierii nr. 10/13.05.2008 a Judecătoriei Sectorului 4 B (autorizația nr.32 din aceeași dată). Cu ocazia aceleiași percheziții a mai fost găsit un înscris intitulat "Declarație", datat de mână 20.04.2008, scris la calculator și purtând semnătura părții vătămate, conform cu care aceasta afirma că ar fi primit de la inculpatul (devenit din "nepot" o persoană "considerată ca și un nepot") suma de 33.000 euro reprezentând prețul apartamentului său vândut prin procura autentificată sub nr. 961/12.04.2007 la BNP. Relativ la acest înscris este de observat că într-o seară din cursul lunii decembrie 2007 partea vătămată a semnat o coală de hârtie în alb la solicitarea unui individ rămas neidentificat, fiind indusă în eroare că pe hârtia respectivă vor fi trecute semnăturile locatarilor din bloc ca acord pentru deschiderea unui magazin.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații și HG -.

Inculpata HG în motivele de apel depuse la dosarul cauzei (filele 15-19), dar și prin apărător a criticat hotărârea atacată pentru următoarele aspecte:

- S-a arătat că hotărârea apelată nu respectă procedura privind cuprinsul unei hotărâri, făcându-se doar o simplă enumerare a aspectelor menționate, fără a se arăta motivele pe care se întemeiază hotărârea.

- S-a criticat și faptul că, nu au fost specificate împrejurările care au fost reținute ca circumstanțe atenuante sau agravante, elementele probatorii, vinovăție, etc.

- Că nu a fost verificată regularitatea actului de sesizare a instanței, modificându-se acuzațiile aduse prin actul de inculpare, respectiv prin rechizitoriu, inculpata fiind trimisă în judecată printre altele, pentru săvârșirea infr. prev. de art.293 alin.1, iar apoi, fără temei a fost condamnată pentru săvârșirea infr. prev. de art.293 alin.2 din

Cod Penal

- Referitor la soluția pronunțată pe fondul cauzei inculpata a susținut în esență că este nevinovată și că probatoriul administrat la dosarul cauzei nu a fost corect apreciat de judecătorul fondului, întrucât din declarația părții vătămate și a martorei date în cursul cercetării judecătorești, nu rezultă săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

- În fine, s-a mai susținut că pentru acuzația de complicitate la infracțiunea de înșelăciune comisă de inculpatul a comis-o fiind constrânsă de acesta, solicitându-se astfel achitarea în temeiul disp. art.10 alin.1 lit.d din rap.C.P.P. la art.46

Cod Penal

Inculpatul, în memoriul de recurs depus la dosarul cauzei (fil.18-19), a susținut că hotărârea pronunțată este lacunară, că nu este semnată de grefier, că solicită reexaminarea cauzei deoarece instanța a descontopit pedepse care nu au rămas definitive, că nu i-a fost dedusă în întregime perioada executată și că în mod greșit a fost reținută starea de recidivă.

În fine, a fost criticată și pedeapsa aplicată solicitându-se reducerea acesteia în raport de paritatea redusă a faptelor săvârșite și perspectivele sale de reintegrare socială.

Prin decizia penală nr. 541/A/15.10.2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpați, reținând că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt în baza materialului probator administrat la dosarul cauzei și analizat pe larg de judecătorul fondului, încadrarea juridică dată faptelor fiind în concordanță cu prevederile legale iar pedepsele aplicate judicios individualizate.

Referitor la criticile comune ale celor doi inculpați care au vizat "motivarea lacunară a sentinței" sau nesemnarea hotărârii de către grefier, Tribunalul le-a respins, întrucât, din lecturarea conținutului hotărârii se poate observa cu ușurință că instanța a respectat pe deplin prevederile legale referitoare la cuprinsul hotărârii prev. de art.354 și urm din și C.P.P. a expus pe larg motivele pentru care a reținut sau înlăturat un mijloc de probă administrat în cauză, încadrarea juridică reținută, cauzele de agravare, etc.

În ceea ce privește nesemnarea hotărârii de grefierul de ședință, s-a constatat că susținerea inculpaților este, la filele 74-83 dosar prima instanță existând atât semnătura președintelui de complet cât și a grefierului.

Referitor la critica ce a vizat neregularitatea acutului de sesizare a instanței, Tribunalul a constatat că, din moment ce, prima instanță nu a constatat vreo iregularitate, procedând la judecarea cauzei, nu înseamnă că au fost încălcate disp. art.300 C.P.P. ci că instanța a fost legal sesizată.

Nici critica referitoare la "modificarea acuzațiilor" din rechizitoriu, nu poate fi primită, câtă vreme, potrivit disp. art.317 C.P.P. judecata se mărginește la fapta și persoana arătată în actul de sesizare, iar potrivit disp. art.334 din instanța C.P.P. poate să schimbe încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, atunci când se consideră necesar, nefiind încălcat dreptul la apărare al inculpatei situație HG în care pentru acest motiv nu sunt aplicabile dispozițiile art.197 din

C.P.P.

Referitor la vinovăția inculpatei și greșita apreciere a declarațiilor părții vătămate (date în cursul cercetării judecătorești) și ale martorei, din aceeași fază procesuală, Tribunalul a constatat că prima instanță a răspuns pe larg acestor critici formulate și cu ocazia dezbaterilor, reținând în mod corect vinovăția inculpatei în săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnată.

Astfel, judicios judecătorul fondului a înlăturat declarații ale martorei din cursul cercetării judecătorești, întrucât acestea erau în contradicție cu cele declarate în cursul urmăririi penale, dar și cu celelalte probatorii administrate în cauză. Mai mult decât atât, aceasta în fața instanței, a recunoscut în mod expres că nu a fost constrânsă pentru a-și asuma identitatea de și că a primit de la inculpatul suma de 50 lei pentru serviciul prestat.

În ceea ce o privește pe partea vătămată, Tribunalul a constatat că în cursul urmăririi penale, aceasta apare că a formulat plângere penală, relatând pe larg, concis și necontradictoriu modalitatea în care au fost comise faptele de inculpata HG, iar faptul că în cursul cercetării judecătorești acesta nu a mai menținut cele relatate anterior, nu poate conduce la exonerarea răspunderii penale a inculpatei, câtă vreme cele declarate anterior se coroborează cu materialul probator administrat la dosarul cauzei.

Pe de altă parte, nici apărarea inculpatei referitoare la comiterea faptelor ca urmare a constrângerii exercitate de coinculpatul și soțul acesteia () nu a fost primită, întrucât aceasta avea posibilitatea, în intervalul de timp în care acestea au fost comise, să se adreseze organelor în drept pentru a fi pusă sub protecție. Că nu a făcut-o, demonstrează lipsa de veridicitate a susținerilor inculpatei, scopul fiind unul singur, și anume exonerarea de răspunderea penală.

Concluzionând, Tribunalul a apreciat că, atât în ceea ce privește vinovăția inculpatei HG, cât și a inculpatului, au fost pe deplin dovedite, așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauza respectivă: declarațiile părților vătămate, și parțial ale părții vătămate (cele de la urmărirea penală), rapoartele de constatare tehnico-științifică nr. 225.184/30.04.3008 și nr. 226.818/30.05.2008 (care concluzionează că scrisul ce completează rubricile cererii de autentificare nr. 2949/961/12.04.2007 (adresată notarului ) a fost efectuat de inculpata HG, că mențiunea " " de pe procura autentificată sub nr. 961/12.04.2007 (rubrica "mandantă") nu a fost executată de partea vătămată ci de și că semnăturile de pe înscrisurile "chitanță de vânzare-cumpărare" datat 10.03.2008 și "declarație" (contract de închiriere) datat 25.02.2008 au fost executate de inculpata și HG partea vătămată ), înscrisuri autentice (procură, contracte, încheieri mențiuni cartea funciară), declarațiile martorilor (prezent alături de partea vătămată la vizionarea unui apartament prezentat de inculpata HG, altul decât cel care apare în contractul de împrumut) și, procesul-verbal de percheziție domiciliară, toate coroborate cu declarațiile inculpaților și.

Cu privire la criticile inculpatului referitoare la faptul că deși sentințele penale nr.1600/2007, nr.1148/2007 și nr.1912/2004 nu erau definitive la momentul pronunțării acestei hotărâri, iar instanța le-a contopit, că nu au fost deduse corect perioadele și că în mod greșit a fost aplicat atât spor de pedeapsă precum și reținute disp. art.37 Cod Penal, Tribunalul le-a respins ca nefondate pentru următoarele considerente:

S-a constatat că la filele 296-300, 232-234, vol.I au fost atașate copiile hotărârilor de condamnare cu mențiunile datelor la care acestea au rămas definitive, că în mod legal a fost dedusă perioada executată de inculpat de la 26.08.2006 la 27.10.2006, perioadă în care inculpatul s-a aflat în executarea pedepsei rezultante de 4 ani dispusă prin sentința penală nr.1600/19.07.2007 a Judecătoriei Sectorului 4 B rămasă definitivă la 23.12.2008, prin respingerea apelului declarat, ca nefondat (fila 300, vol.I dosar instanță), că starea de recidivă a fost corect reținută în raport de condamnările suferite ulterior și în raport de acestea aplicarea sporului, situație în care cererea inculpatului în sensul reducerii cuantumului de pedeapsă aplicat în prezenta cauză, este neîntemeiată, situație pentru care, și pentru acest motiv apelul declarat de inculpat este nefondat.

Împotriva acestei decizii, inculpații au declarat recurs, inculpata solicitând HG în principal achitarea conform prevederilor art. 10 lit. d Cod procedură penală și în subsidiar redozarea pedepsei, iar inculpatul, redozarea pedepsei cu aplicarea art. 74 - 76 Cod penal.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate, având în vedere criticile aduse și cazurile de casare prev. de art. 385⁹pct. 18 și 14 Cod procedură penală, precum și conform prevederilor art. 385⁹alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Printr-o examinare judicioasă, ambele instanțe au apreciat în mod corespunzător materialul probator administrat în cauză, stabilind o corectă situație de fapt și dând o corespunzătoare încadrare juridică faptelor comise de inculpați.

Astfel, corect au fost înlăturate ca nesincere declarațiile inculpatei în HG sensul că fie nu a avut nicio implicare în activitatea infracțională înfățișată mai sus, fie a săvârșit faptele ca urmare a constrângerilor fizice și morale (bătăi și amenințări cu moartea) la care a fost supusă de soțul său, acestea fiind vădit contrazise de ansamblul materialului probator administrat în cauză. Astfel, conform declarațiilor date în cauză, instanța a observat că în cursul lunii aprilie partea vătămată (în prezent decedată) a observat că îi lipsește cartea de identitate, aducându-i acest fapt la cunoștința inculpatei. Aceasta din urmă s-a oferit să o ajute la găsirea actului și, în timp ce amândouă căutau prin casă, la un moment dat, inculpata i-a spus părții vătămate că i-a descoperit actul de identitate în geantă (scoțându-l dintr-un buzunar), deși partea vătămată îl căutase în repetate rânduri în acel loc, negăsindu- Totodată, cu altă ocazie, inculpata a HG plătit întreținerea apartamentului părții vătămate, pentru aoî mpiedica pe cea din urmă să afle că locuința îi fusese vândută în modul descris mai sus, acest aspect fiind confirmat și de declarațiile martorului.

Instanța de fond a înlăturat ca nesincere și declarațiile martorului, propus de inculpata pentru HG a dovedi constrângerile la care era supusă de inculpatul, dat fiind gradul ridicat de subiectivitate al relatărilor acestuia, martorul fiind prieten de familie și fost vecin cu soții. Oricum, afirmațiile martorului în sensul că în casa familiei scandalurile erau frecvente, ocazie cu care inculpata era lovită de soț, nu înseamnă în mod necesar că acest comportament al inculpatului urmărea forțarea soției la comiterea de infracțiuni, putând fi mai degrabă rezultatul unor neînțelegeri conjugale. De altfel, întregul material probator demonstrează că soții au acționat într-un mod conștient și premeditat, beneficiind și de sprijinul inculpatului.

Nu s-a dat eficiență probatorie nici declarațiilor date în fața instanței de martora (în sensul că atât ea cât și ar HG fi fost amenințate cu moartea de inculpatul ), corespondența acestora cu realitatea fiind îndoielnică în contextul în care această persoană a fost cercetată penal în prezenta cauză, fiind scoasă apoi de sub urmărire penală sub aspectul infracțiunii de fals privind identitatea (substituirea părții vătămate în fața notarului public ). În plus, aceste susțineri sunt combătute de propriile declarații date la urmărirea penală (atât pe formular cât și pe calea procesului-verbal de consemnare a declarației orale), martora menționând expres că nu a fost constrânsă în vreun fel pentru a-și asuma identitatea de. Oricum, în fața instanței aceasta a recunoscut că a primit de la inculpatul suma de 50 lei pentru serviciul prestat, aspect cât se poate de bizar în contextul în care a afirmat că a comis fapta ca urmare a constrângerii, fiind neverosimil ca cineva, după ce te amenință sau te lovește pentru a executa ceva, să te răsplătească pentru prestația efectuată.

În fine, relativ la presupusa constrângere sub imperiul căreia ar fi acționat inculpata, este de observat că partea vătămată (o apropiată a familiei ), cu prilejul declarației date la 26.03.2008, a relatat că, pe lângă vizitele unor persoane dubioase și audiția de "manele" cu volumul la maxim, în casa familiei a fost un singur scandal cu ocazia căruia inculpata a HG fost bătută de soț, motivul fiind acela că acesta din urmă a surprins-o pe soție în casă cu un alt ( 33 verso vol. I )

Relativ la declarațiile date în instanță de partea vătămată (în sensul nevinovăției inculpatei HG), instanța de fond a observat că acestea, pe deo parte, sunt contrazise de propriile declarații date la urmărirea penală, acesta formulând plângere penală. Pe de altă parte, este posibil ca declarațiile date de această parte vătămată în fața instanței să fie rezultatul unei temeri, în contextul în care cu ocazia întocmirii procesului-verbal încheiat la data de 15.05.2008 ( 213 vol. II ) de lucrătorul de poliție (inspector principal ) s-a consemnat că la aceeași dată a fost amenințat cu moartea de inculpatul, anunțând acest fapt la dispeceratul 112. Totodată același proces-verbal consemnează faptul că în noaptea de 14/15.05.2008 lucrătorul de poliție menționat a fost contactat telefonic de o persoană de sex masculin care i s-a adresat la modul "tu ești fă cea care ai efectuat percheziție la domiciliul meu?", în contextul în care la momentul respectiv la adresa din Intrarea, nr. 7, sector 4 locuiau și inculpații, iar polițistul respectiv îi dăduse lui numărul său de telefon mobil pentru a raporta dacă mai este amenințat. În fine, procesul-verbal mai menționează că la data de 15.05.2008 la adresa menționată s-a aflat un echipaj al Secției 16 Poliție chemat, chemat de partea vătămată deoarece îi era frică de familia.

Pe cale de consecință, nu este incident cazul de casare prev. de art. 385⁹pct. 18 Cod procedură penală, soluția de condamnare fundamentându-se pe materialul probator administrat în cauză, constând din declarațiile părților vătămate, și parțial ale părților vătămate (de la urmărirea penală), rapoartele de constatare tehnico - științifică nr. 225.184/30.04.2008 și nr. 226.818/30.05.2008, înscrisuri autentice (procură, contracte, încheieri carte funciară) și declarațiile martorilor, toate coroborate cu declarațiile inculpaților și.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea apreciază că acestea corespund gravității infracțiunilor comise, precum și circumstanțelor personale ale inculpaților, astfel că în cauză nu este incident nici cazul de casare prev. de art. 385⁹pct. 14 Cod procedură penală.

Față de toate aceste considerente și având în vedere că în cauză nu poate fi incident niciun alt caz de casare din oficiu, Curtea, în temeiul art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.

Va computa prevenția inculpaților la zi.

Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr. 541/A/1.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.

prevenția inculpatei de HG la 10.07.2006 la zi și pentru inculpatul a perioadelor de la 26.08.2006-27.10.2006 și de la 24.02.2009 la zi.

Obligă inculpații la câte 600 lei cheltuieli judiciare statului, din care 400 lei fiecare reprezentând onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției, iar onorariul avocatului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției pentru intimatul inculpat vor fi suportate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.

Dact./21.01.2010

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală

Red. - Judecătoria Sector 4 B - Secția Penală

Președinte:Viorel Adrian Podar
Judecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 1733/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 1733/2009. Curtea de Apel Bucuresti