Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 198/2009. Curtea de Apel Pitesti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 198/

Ședința publică din 19 Martie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Voicu

JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu

JUDECĂTOR 3: Constantin

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

procuror.

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 260 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat ales pentru recurentul-inculpat lipsă la acest termen, lipsă fiind și intimata parte civil P

Procedura este legal îndeplinită.

S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul recurentului depune la dosarul cauzei copia contractului de asistență juridică încheiat cu mama inculpatului și cu sora inculpatului. De asemenea precizează că a fost apărător ales al inculpatului la Judecătoria Pitești cât și la Tribunalului Argeș, având astfel calitatea de a formula recurs în numele inculpatului. Precizează că acesta este plecat la muncă în Elveția și nu-i cunoaște domiciliul din această țară, întrucât locuiește cu chirie și se mută permanent. De asemenea cunoaște de la mama și sora inculpatului că acesta lucrează în construcții și are cunoștință de proces.

Reprezentantul parchetului și apărătorul inculpatului, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.

Instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul-recurent, solicită admiterea recursului potrivit disp. art.385/15 pct.2, lit.b) Cod procedură penală în sensul de a desființa decizia atacată cât și hotărârea primei instanțe, iar pe fond achitarea inculpatului potrivit disp. art.11 pct. 2, lit.a) rap. la art.10 lit.b/1 Cod penal coroborat cu art.28/1 al.3 Cod penal întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și în cauza lipsei elementului intenției al laturii subiective a faptei penale reținută în sarcina inculpatului. De asemenea precizează că în prezenta cauză nu s-a dat curs solicitării privind reținerea egalității de tratament cât și a unei corecte aplicări a art.72 Cod penal în ceea ce-l privește pe recurentul-inculpat. Solicită ca instanța să reaprecieze situația inculpatului pentru a beneficia de egalitate de tratament ca și ceilalți doi învinuiți. Inculpatul nu a acționat cu intenție, a colaborat cu organele de cercetare penală ba chiar fosta societate angajatoare a recunoscut că situația financiară era deteriorată și nu mai putea plăti salariile angajaților. De asemenea cei doi învinuiți cât și inculpatul au luat bani din încasările clienților cu acceptul șefului. De asemenea intimata-parte civilă are obligații financiare chiar și în prezent față de inculpat și de cei doi învinuiți, aceasta datorând inculpatului peste 40 milioane lei vechi. Astfel fiind, atât inculpatul cât și partea civilă își datorează reciproc sume de bani, instanța de recurs printr-o reanalizare a situației este în măsura să pronunțe o hotărâre de achitare cu aplicare a unei amenzi administrative, ca și în cazul celor doi învinuiți, pentru egalitate de tratament.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat și menținere a ca legală și temeinică a deciziei atacate și menținere a pedepsei aplicată inculpatului pentru delapidare. De asemenea nu se poate reține că situația inculpatului trebuie asimilată cu altor co-inculpați. În funcție de probele administrate în cauză, inculpatul se face vinovat de săvârșire a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și în raport de modalitatea de săvârșire, nu sunt incidente prev. art. 18/1 Cod penal.

CURTEA

Asupra recursului penal:

Prin sentința penală nr.971/22.05.2008, pronunțată de Judecătoria Pitești, județul A în dosarul nr- s-a dispus:

Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25.06.1978 în Mun. P, Jud. A, domiciliat în Or., sat M, str. - -, Jud. A, CNP -, cetățean român, studii medii, necăsătorit, agent de vânzări la SC SM SRL, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215¹al. 1.Cod Penal cu aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal și cu reținerea dispozițiilor art. 74 al. 1 lit. a și al. 2 - art. 76 lit. d Cod Penal, împotriva părții vătămate P

În baza art.81 dispune Cod Penal suspendarea condiționată a executării pedepsei și fixează termenul de încercare de 2 ani și 3 luni conform art. 82.

Cod Penal

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.

Cod Penal

În baza art. 14 și art. 346.C.P.P. admite în parte acțiunea civilă a părții civile, cu sediul în Municipiul P N,-, județul N și obligă pe inculpatul să-i achite suma de 9.391,89 lei plus dobânda legală calculată începând cu data de 01.10.2005 și până la data achitării integrale a debitului, cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 191.C.P.P. obligă pe inculpat să achite suma de 700 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că inculpatul a fost angajat la P N, la punctul de lucru din P, începând cu data de 26.06.2003, în funcția de agent comercial, raporturile de muncă fiind stabilite prin contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 32442/26.06.2003 la ITM Potrivit fișei postului, anexă a contractului de muncă, inculpatul îndeplinea atribuțiuni de gestionar. Intr-o primă fază inculpatul mergea la clienții-societăți comerciale din aria de distribuție ce-i fusese repartizată și prelua comenzile relativ la produsele distribuite la PN( diverse sortimente de detergenți și produse chimice de curățat). comenzile erau înmânate unui alt angajat al societății ce efectua operațiunile de facturare a produselor ce urmau a fi distribuite beneficiarilor. Distribuția efectivă o realiza o altă persoană din cadrul societății. De regulă plata se efectua la un termen convenit de agentul de vânzări cu fiecare dintre comercianții cu amănuntul. Agentul de vânzări avea atribuția de a încasa prețul mărfurilor și de a elibera chitanță fiscală în numele P La sfârșitul fiecărei zile sumele încasate se predau cu borderou, însoțite de duplicatele chitanțelor, la casieria societății. Cheltuielile efectuate

cu autoturismul ce era încredințat fiecărui agent de vânzări se suportau de regulă din sumele rezultate din încasări, odată cu descărcarea zilnică de gestiune, fiind predate și documentele justificative ale acestor cheltuieli. Apoi acestea erau centralizate la nivelul punctului de lucru și înaintate la sediul central din P

Inculpatul și-a desfășurat activitatea în mod efectiv până la data de 11.08.2005, contractul de muncă încetând să mai producă efecte în mod oficial din data de 01.10.2005, ca urmare a deciziei nr. 54/24.09.2005 a PN. La baza deciziei de concediere, întemeiată pe disp. art. 61 litera a din Codul Muncii, au stat: neprezentarea la locul de muncă începând cu 11.08.2005 și lipsa în gestiune în sumă de 8.414 lei, constatată ca urmare a inventarului efectuat la punctul de lucru din

Comportamentul infracțional al inculpatului s-a suprapus cu perioada de dificultăți financiare în care s-a aflat P N de la începutul anului 2005. Problemele economice ale societății au condus la întârzieri mari la plata salariilor și primelor și implicit la nemulțumiri în rândul tuturor angajaților punctului de lucru. După ce angajații nu-și mai primiseră drepturile salariale pe mai multe luni, șeful punctului de lucru, a obținut acordul telefonic al managerului de la P N, ca fiecare dintre angajați să-și ridice salariul din încasări, urmând ca la remedierea situației, după virarea salariilor în conturile de card, fiecare angajat să restituie suma însușită din încasări.

Expertiza financiar contabilă efectuată în cauză a evidențiat faptul că atât inculpatul cât și numiții și prejudiciaseră societatea în principal prin însușirea de sume de bani din încasările efectuate. Astfel, a produs un prejudiciu de 1.197,61 lei, de 2.303,16 lei iar inculpatul de 9.391,89 lei.

Față de și, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteștia adoptat soluția de scoatere de sub urmărire penală și aplicare a unor sancțiuni administrative în cuantum de câte 1.000 lei, (avându-se în vedere cuantumul prejudiciului prin raportare la cuantumul drepturilor salariale restante).

În cazul inculpatului prejudiciul de 9.391,89 lei este reprezentant de totalul sumelor însușite din încasările realizate, prin emiterea unui număr de 42 de chitanțe ce nu au mai fost depuse la casieria societății (7.229,92 lei) și respectiv lipsa de marfă din gestiune, aferentă facturilor emise pe numele unor clienți fictivi sau pe numele unor clienți reali ce nu au semnat de primire factura, marfa nefiindu-i furnizată (2.161.97 lei). Acest prejudiciu a fost reținut prin comparație cu suma salariilor restante (4.149,50 lei) stabilite prin expertiza efectuată de experta în dosarul nr- al Tribunalului Argeș, având ca obiect litigiul de muncă dintre inculpat și P N, (între aceste sume neputând opera compensarea, dată fiind natura juridică a fiecăreia).

S-a apreciat de prima instanță că faptele inculpatului, constituie în drept, infracțiunea de delapidare prev.de art.215¹al.1 Cod penal.

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și s-a considerat că scopul procesului penal poate fi atins prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, orientate sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, judecătoria a constatat că partea civilă SRL P s-a constituit parte civilă cu suma de 26.686 lei reprezentând despăgubiri materiale, care se regăsesc în cuantumul sumelor însușite și a mărfurilor lipsă din gestiunea inculpatului și respectiv a numiților și.

Dar, față de probatoriul administrat în cauză și raportat la dispozițiile art.998-999 Cod civil, instanța de fond a concluzionat că inculpatul se face vinovat numai de cauzarea unui prejudiciu în sumă de 9.391,89 lei ( lipsă în gestiune, ca rezultat al conduitei sale culpabile).

Împotriva sentinței penale a declarat apel inculpatul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei sale condamnări.

Astfel, acesta a învederat, într-un prim motiv, că fapta comisă nu este prevăzută de legea penală, iar într-un al doilea motiv a susținut că, fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În aceste împrejurări, deci se impune achitarea sa cu trimitere la dispozițiile art.10 lit.b Cod procedură penală respectiv art.10 lit.b/1 Cod procedură penală.

Prin decizia penală nr.260/9.XII,2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, acesta fiind obligat la 5o lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că probele administrate au demonstrat că, în perioada 26.06.2003 - 1.10.2005, inculpatul, în calitate de agent de vânzări la SRL P N, punct de lucru P, și-a însușit din gestiune suma de 9.391,89 lei ( prin emiterea a 42 chitanțe fiscale pe care nu le-a mai depus la casieria unității - val.7.229,92 lei și respectiv mărfuri scoase din gestiune prin emitere de facturi către clienți fictivi sau către clienți reali, cărora nu le-a mai fost livrată marfa - 2-161,97 lei).

Tot astfel s-a motivat că încadrarea juridică dată faptei este legală, individualizarea judiciară a pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor generale prev.de art.72 Cod penal, iar soluționarea laturii civile a cauzei este temeinică.

În sfârșit s-a învederat că fapta este prevăzută de legea penală și prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Împotriva deciziei penale, a declarat recurs inculpatul, care a criticat- pentru netemeinicie și nelegalitate sub aspectul greșitei sale condamnări, în condițiile în care, fapta săvîrșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Față de această situație recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale și a deciziei tribunalului și pe fond achitarea sa în baza art.10 lit.b/1 Cod procedură penală.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, cu observarea disp.art.385/9 al.3 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat.

Primele instanțe au stabilit corect, situația de fapt și vinovăția inculpatului, pe baza unor probe concludente, legal administrate și temeinic apreciate, iar încadrarea juridică a faptei este corectă.

În raport de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de scopul urmărit, de persoana și conduita inculpatului, nu se poate concluziona că fapta acestuia, nu constituie infracțiune, fiind lipsită în mod vădit de importanță.

În aprecierea gradului de pericol social a faptei reținute în sarcina inculpatului nu au relevanță datele personale ale învinuiților și, ( cercetați în același dosar de urmărire penală) care au produs părții civile SRL PNp rejudicii de 873,19 lei și respective 1583,48 lei.

Soluția de scoatere de sub urmărire penală a celor doi și aplicarea față de aceștia a dispozițiilor art.18/1 Cod penal aparține procurorului și în lipsa condițiilor impuse de art.278/1 Cod procedură penală, nu poate fi cenzurată de către instanța de judecată.

Așa fiind, pentru considerentele ce preced, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, iar potrivit art.192 al.2 Cod procedură penală, se va institui în sarcina acestuia obligația de a plăti statului, cheltuielile judiciare avansate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, - fiul lui și născut la data de 25 iunie 1978, împotriva deciziei penale nr. 260/09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalului Argeș, în dosarul nr-.

Obligă pe recurent la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezintă onorariul parțial pentru avocatul din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

C-tin.

Grefier,

Red.:C-tin.

Tehn.

Jud.fond:.

Jud.apel:G

2 ex. /09.04.2009.

Președinte:Corina Voicu
Judecători:Corina Voicu, Elena Minodora Rusu, Constantin

Vezi şi alte speţe de drept penal: