Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA PENAL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENAL NR. 217/
Ședința public din 08 aprilie 2008
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judector
Judector dr.- -
Judector -
Grefier
Parchetul de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTI este reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL ARGE, împotriva deciziei penale nr.216 din 27.11.2007 a Tribunalului Arge ș, dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public, a rspuns intimatul inculpat, personal și asistat de aprtorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 1290/2008, emis de Baroul A, cabinet individual, lips fiind intimata parte civil și intimata parte responsabil civilmente.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Se depune la dosar de ctre aprtorul intimatului inculpat borderou cu înscrisuri și concluzii scrise.
S-a procedat la ascultarea intimatului - inculpat, rspunsurile acestuia fiind consemnate în proces verbal și atașat la dosar.
Aprtorul intimatului inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arat c nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constat recursul în stare de judecat și acord prților cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului declarat de Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL ARGE Ș, în temeiul art. 3859pct. 18 Cod procedur penal, s se constate vinovția inculpatului și s se aplice o pedeaps pentru comiterea infracțiunii prevzut și pedepsit de art. 215 alin. 4 Cod penal. Susține oral motivele de recurs formulate în scris de Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL ARGE
Aprtorul intimatului - inculpat avocat, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL ARGE Ș, ca nefondat, menținerea soluțiilor pronunțate ca fiind legale și temeinice.
În motivare arat c partea vtmat a ales s formuleze plângere penal pentru a nu fi nevoit s timbreze dac s-ar fi judecat într-o acțiune comercial, iar aceasta nu a vorbit niciodat de vreo pagub ci de un debit. Între cele dou prți, activitțile comerciale se desfșoar în mod firesc și în prezent.
Pe de alt parte, inculpatul nu a avut niciodat intenția de a înșela partea vtmat.
Solicit a se avea în vedere c inculpatul este un om ce a încercat s desfșoare activitți comerciale oneste, a avut diabet de gradul I, acum boala a avansat fiind de gradul II, a suferit un accident vascular, sufer de depresie.
Intimatul condamnat, având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile aprtorului s
CURTEA:
Constat c prin sentința penal nr.1706 din 22 iunie 2007, pronunțat de Judec toria Pite ști, a fost achitat în baza art. 11 pct.2 lit."a" rap. la art. 10 lit. "d" proc.pen. inculpatul pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.4
S-a luat act c partea vtmat SC""SRL (fost SC " Autorom" SRL) nu s-a constituit parte civil în cauz.
Au fost lsate cheltuielile judiciare în sarcina statului, potrivit art. 192 alin.3 proc.pen.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut c în cauz nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelciune prev. de art. 215 alin.4 Cod penal în sensul c partea vtmat nu a solicitat inculpatului completarea unui CEC, ca instrument de plat ci emiterea unui CEC "în alb" ca o garanție a executrii obligațiilor contractuale. Ulterior, inculpatul la cererea prții vtmate a completat cec-ul respectiv, uitând c la data de 27 mai 2004 declarase fila CEC, împreun cu întreg carnetul de CEC-uri din care fcea parte - pierdute, întrucât acest lucru se întâmplase.
Ca urmare, în baza art. 11 pct.2 lit."a" rap. la art. 10 lit."d" proc.pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin.4 Cod penal.
Cu privire la latura civil a cauzei s-a constatat c partea vtmat nu s-a constituit parte civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lâng Judec toria Pite ști, susținând s în raport de probele administrate se impunea condamnarea inculpatului.
Prin decizia penal nr.216 din 27 noiembrie 2008, TRIBUNALUL ARGE Șar espins apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNG JUDEC TORIA PITE ȘTI,
cheltuielile judiciare avansate de stat rmânând în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța aceast decizie, instanța de apel a reținut c la data de 28 aprilie 2004 între inculpat ca reprezentant al SC " " SRL și partea vtmat SC""SRL s-a încheiat un contract de transport în baza cruia plata urma a se face prin ordin de plat și nu prin fil CEC - în termen de 30 de zile de la data facturrii de ctre transportator. Conform acestui contract, care constituie legea prților, CEC-ul nu putea constitui instrument de plat, astfel încât în cauz nu poate fi vorba de o inducere în eroare a prții vtmate.
Pe de alt parte, prin emiterea filei CEC inculpatul nu a intenționat s o înșele pe partea vtmat - cu care, de altfel avea și alte relații comerciale, existând datorii reciproce - ci s garanteze executarea obligației rezultate din contractul de transport, respectiv efectuarea plții contravalorii transportului cu ordin de plat.
Mai mult decât atât, din procesul verbal de conciliere încheiat între cele dou societți la data de 18 iunie 2004 rezult c existau datorii reciproce, partea vtmat având faț de societatea inculpatului o datorie mai mare și care era scadent prima.
Instanța de apel a apreciat c nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin.4, lipsind atât latura obiectiv cât și latura subiectiv.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL ARGE
În recursul formulat se apreciaz c instanțele de fond și respectiv de apel au comis o eroare grav de fapt, având drept consecinț pronunțarea unei hotrâri greșite de achitare a inculpatului. Se invoc dispozițiile art.385/9 pct.18 Cod procedur penal.
În esenț, recurentul apreciaz c din probele administrate rezult intenția ca form de vinovție a svârșirii faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecat.
Este eronat aprecierea primelor instanțe potrivit crora inculpatul ar fi uitat c a declarat fila de CEC emis ca pierdut doar la 8 zile de la data când a înmânat-o reprezentantului prții civile.
Dat fiind împrejurarea c inculpatul a declarat la date succesive filele CEC ca pierdute, din carnete diferite, recurentul apreciaz c se impune a se reține intenția inculpatului ca element constitutiv al svârșirii infracțiunii de înșelciune.
Examinând decizia supus recursului în limitele cazului de casare prevzut de art.385/9 pct.18 Cod procedur penal, curtea constat c recursul este nefondat.
Situația de fapt a fost corect stabilit de ctre primele instanțe care au apreciat în mod corespunztor probele administrate în cauz.
Infracțiunea de înșelciune prevzut de art.215 Cod penal, se poate svârși, sub aspectul formei vinovției numai cu intenție. Totodat este o infracțiune de rezultat, respectiv acela de a obține pentru sine un folos material injust. Activitatea infracțional trebuie s fi pricinuit o pagub, în sensul prevzut de legea penal.
Pentru a se aprecia asupra existenței laturii subiective a infracțiunii trebuie s se examineze elemente relevante ale probatoriului, respectiv aspecte obiective ale cauzei.
În acest sens, subliniem urmtoarele aspecte:
Inculpatul a completat fila CEC seria - - la rubricile libere, înscriind ca dat a emiterii ziua de 5 august 2004, dup care a înmânat-o reprezentantului prții vtmate, numitul.
Așa cum au reținut și primele instanțe, anterior, inculpatul a declarat aceast fil CEC ca fiind pierdut.
Un aspect important este acela c între inculpat și partea vtmat SC SRL s-a încheiat un contract de transport în baza cruia plata urma a se face prin ordin de plat și nu prin fil CEC. Având în vedere forța juridic obligatorie a contractului între prți, fila CEC emis de ctre inculpat nu putea constitui instrument de plat, ci numai un mijloc de garantare a obligației inculpatului faț de partea civil. Prin urmare, inculpatul, prin emiterea filei CEC nu a intenționat s o induc în eroare pe partea vtmat în ceea ce privește plata obligațiilor bnești faț de aceasta. CEC-ul în alb, în aceast speț, nu poate produce consecințe juridice ca instrument de plat, iar cel care accept un astfel de document se supune riscului de a nu putea încasa suma care i se datoreaz.
Un alt aspect este acela c inculpatul avea diferite relații comerciale cu partea vtmat. În contextul acestor relații comerciale între firma inculpatului și partea vtmat existau datorii bnești reciproce. Relevant este faptul c la data emiterii filei CEC de ctre inculpat, datoriile
prții vtmate SC SRL erau mai mari faț de datoriile pe care firma inculpatului le avea faț de aceeași parte vtmat. Acesta este un alt element obiectiv de natur a forma convingerea c prin emiterea filei CEC, inculpatul nu a intenționat s înșele pe reprezentantul prții vtmate.
Se reține și faptul c partea vtmat nu a suportat în acest caz nici un prejudiciu, deoarece suma datorat i-a fost achitat de ctre inculpat și prin urmare aceasta nu s-a mai constituit parte civil. Subliniem faptul c în lipsa unui prejudiciu, respectiv "pagub" nu poate exista infracțiunea de înșelciune.
Așa cum rezult din declarația inculpatului dat in fața instanței de recurs, între firma acestuia și partea vtmat continu și în prezent relațiile comerciale, ceea ce denot c între cele dou subiecte de drept exist relații de încredere în ceea ce privește derularea afacerilor comerciale.
Aspectele invocate de recurent potrivit crora inculpatul nu putea uita c a declarat fila CEC ca fiind pierdut, nu sunt relevante în ceea ce privește identificarea elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelciune. Simplul fapt c inculpatul a declarat la date diferite filele CEC ca pierdute, nu este un aspect suficient pentru a demonstra c acesta a avut o evidenț clar a filelor CEC emise. În acest context nu exist nici un element probatoriu concludent și pertinent care s demonstreze în mod clar și indubitabil intenția inculpatului de a înșela pe reprezentantul prții vtmate.
În raport cu cele artate mai sus, curtea constat c primele instanțe au stabilit în mod corect c în aceast speț lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelciune și prin urmare soluțiile de achitare a inculpatului pentru svârșirea acestei infracțiuni sunt legale și temeinice.
Neexistând cazul de casare prevzut de art.385/9 pct.18 Cod procedur penal, ca de altfel nici unul dintre cazurile de casare prevzute de acest text de lege, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit. Cod procedur penal se va respinge recursul ca nefondat.
Cheltuielile judiciare vor rmâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL ARGE Ș, împotriva deciziei penale nr. 216 din 27.11. 2007, pronunțat de TRIBUNALUL ARGE Ș, în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rmân în sarcina statului.
Definitiv.
Pronunțat în ședinț public azi, 08 aprilie 2008, LA Curtea de APEL PITE ȘTI, secția penal și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.dr.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
Jud.apel:
14.04.2008.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Marius Andreescu, Marioara
