Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 223/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 223/

Ședința publică din data de 16 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Petruș Dumitru JUDECĂTOR

JUDECĂTOR 2: Ion Avram

JUDECĂTOR 3: Marcian Marius

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - a din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 346 din data de 07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- (sentința penală nr.1980 din 12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).

La apelul nominal a răspuns avocat în pentru avocat a, apărător ales al recurentului inculpate care lipsește.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că urmare emiterii mandatului de aducere pe numele recurentului inculpat, s-a depus la dosar proces verbal încheiat de organele de poliție din care rezultă că acesta nu a putut fi executat, întrucât din verificările efectuate a rezultat că inculpatul s-a mutat de la adresa indicată în B,- și nici nu figurează angajat la Societatea Comercială " Com Serv" SRL, după care:

Curtea, verificând actele dosarului și constatând motivul pentru care mandatul de aducere emis pe numele recurentului inculpat nu a putut fi executat și că din procesul verbal încheiat de organele de poliție și depus la dosar la fila 36 rezultă că inculpatul nu figurează ca fiind angajat al Societății Comerciale " Com Serv" SRL; ținând seama că la dosar la fila 25 s-a depus un înscris sub semnătură privată, respectiv adeverința nr. 218 din data de 17.03.2008, cu care inculpatul a dorit să dovedească că este salariat în această societate începând cu data de 03.03.2008,Curtea constată că din actele susmenționate rezultă bănuiala că inculpatul nu a lucrat și nici nu lucrează la societatea respectivă, fiind indicii de săvârșire a unei infracțiuni.

Pentru aceste motive, Curtea pune în discuție necesitatea sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila pentru efectuarea de cercetări dacă cele constatate corespund realității, sens în care se vor trimite copii de pe actele la care a făcut referire.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila pentru motivul invocat.

Apărătorul ales al recurentului inculpat pune aceleași concluzii și precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.

Curteadispune sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila pentru efectuarea de cercetări în vederea stabilirii dacă cele constatate corespund realității sau nu, sens în care se vor trimite copii de pe actele la care a făcut referire.

Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.

Curtea, constată cauza în stare de soluționare și conform prevederilor art. 385 indice 13 alineatul 1 Cod procedură penală se acordă cuvântul părților în dezbateri.

Apărătorul ales al recurentului inculpat susține că recursul declarat în cauză vizează netemeinicia hotărârilor pronunțate în cauză, sub aspectul individualizării greșite a pedepsei aplicate în raport de prevederile art. 72 Cod penal.

Solicită a se constata că în stabilirea răspunderii penale, ambele instanțe au încercat să aibă în vedere circumstanțele reale și personale, apreciind că faptele comise de inculpat au un grad ridicat de pericol social, deoarece a adus atingere relațiilor sociale a căror formare și dezvoltare este condiționată de încrederea publică ce trebuie acordată puterii doveditoare a actelor sub semnătură privată, precum și relațiilor de ordin patrimonial a căror formare și dezvoltare este condiționată de buna credință și încredere ce trebuie să existe în raporturile ce au loc între subiecți.

În speță, modul de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune este unul care nu depășește mijloacele din sfera mijloacelor comune, respectiv folosirea unui mijloc fraudulos, pentru inducerea în eroare, un fals, care cu siguranță urma să fie descoperit, inculpatul nedându-și seama că acesta din urmă va verifica sub aspectul veridicității.

Cât privește urmarea produsă de fapta acestuia, nu s-a reținut existența vreunei urmări, pentru că falsul a fost descoperit iar contractul respectiv nu mai fost încheiat.

Consideră că instanțele ar fi trebuit să rețină conduita sinceră a inculpatului care, încă de la primele cercetări a recunoscut fapta, și trebuia să se aplice circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal. Chiar dacă inculpatul este recidivist, consideră că acesta poate beneficia de circumstanțe atenuante când sunt dovedite, pentru a se dispune coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Solicită a se constata că instanța stabilind aceeași pedeapsă pentru toți inculpații în condițiile în care inițiativa infracțională a aparținut inculpatului care trebuia sancționat mai, fiind vorba despre o greșită individualizare a pedepsei.

Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și în rejudecare să se modifice soluția în sensul micșorării cuantumului pedepsei cu aplicarea art. 74 Cod penal.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că pedepsele aplicate inculpatului au fost individualizate greșit, dar în favoarea acestuia, i s-au aplicat pedepse minime pentru cele două infracțiuni deși inculpatului era recidivist postexecutoriu și se impunea aplicarea unor pedepse peste minimul prevăzut de lege, iar în urma operațiunii de contopire i s-a aplicat pedeapsa cea mai mare fără a i se mai aplica și un spor.

În condițiile în care reținerea de circumstanțe atenuante este facultativă și în concret nu există nici o împrejurare atât de semnificativă încât să poată fi reținută, motiv pentru care soluția pronunțată este corectă și solicită respingerea recursului ca nefondat.

Conform prevederilor art. 385 indice 13 alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care se consideră nevinovat și solicită admiterea recursului.

Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

Prin sentința penală nr. 1980/2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr- s-au dispus următoarele:

În baza art. 291.Cod Penal a condamnat inculpata la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 02.02.2006 a infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 20.Cod Penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3.Cod Penal a condamnat inculpata la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 02.02.2006 a infracțiunii de tentativă de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. b -34 lit. b a Cod Penal dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81.Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatei pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82.

Cod Penal

În baza art. 71 al. 5.Cod Penal a dispus ca pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii să se suspende și executarea pedepselor accesorii privind drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b

Cod Penal

În baza art. 359.C.P.P. a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83.Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 290 al. 1.Cod Penal cu aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 02.02.2006 a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În baza art. 26.Cod Penal raportat la art. 20.Cod Penal în referire la art. 215 al. 1,2,3 cu Cod Penal aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 02.02.2006 a infracțiunii de complicitate la tentativă de înșelăciune în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b a Cod Penal dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81.Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82.

Cod Penal

În baza art. 71 al. 5.Cod Penal a dispus ca pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii să se suspende și executarea pedepselor accesorii privind drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b

Cod Penal

În baza art. 359.C.P.P. a atras atenția inculpatului asupra consecinței nerespectării dispozițiilor art. 83.Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 291.Cod Penal cu aplicarea art. 37 lit. b a Cod Penal condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 02.02.2006 a infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 20.Cod Penal raportat la art. 215 al. 1,2,3 cu Cod Penal aplicarea art. 37 lit. b a Cod Penal condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 02.02.2006 a infracțiunii de tentativă la înșelăciune.

În baza art. 33 lit. b- 34 lit. b a Cod Penal dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisore.

A interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a, b pe Cod Penal durata prevăzută de art. 71.

Cod Penal

În baza art. 346.C.P.P. a constatat că partea vătămată SC SA B nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În baza art. 348.C.P.P. în referire la art. 445.C.P.P. a declarat ca fiind false adeverințele de venit nr. 1561/02.02.2006 și 1549/02.02.2006 și dispune anularea lor.

A obligat inculpații la câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî în acest mod instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul a fost angajat al societății Bos curtă perioadă în cursul lunii decembrie 2005, iar în intervalul de timp în care a avut acces în sediul societății a completat cu datele reale ale societății( adresă, Cod fiscal și număr de înregistrare la.) două adeverințe pe care a aplicat ștampila societății

În ziua de 02.02.2006, inculpatul s-a întâlnit cu inculpații și, cărora le-a propus să folosească adeverințele de venituri pentru a contracta cumpărarea în rate a mai multor produse electronice de la societatea

Inculpații și i-au dat inculpatului actele de identitate, iar ulterior, în cursul aceleași zile au primit adeverințele de venituri cu datele lor de identitate conform cărora erau salariați ai societății în funcția de cofetar cu vechimea de 9 luni, salariul tarifar de 680 lei și ultimul salariu net de 547 lei.

Adeverințele de venituri aveau numerele 1561/02.02.2006 pe numele inculpatei și 1549/02.02.2006 pe numele inculpatului.

Inculpatul le-a indicat celor doi inculpați ce produse să achiziționeze.

În urma înțelegerii prealabile, inculpații și s-au prezentat la punctul de lucru aparținând părții vătămate B, situat în incinta magazinului "" unde au prezentat adeverințele de venituri, actele de identitate și câte o factură emisă de și au solicitat credite în vederea cumpărării de produse electronice astfel:

- inculpata a solicitat achiziționarea unui telefon mobil marca Samsung D 600, unui sistem cinema marca LG- 250, în valoare totală 2.230 lei,

- inculpatul a solicitat achiziționarea unui telefon mobil marca Samsung D 600, unui calculator și a unui CD player auto marca Panasonic în valoare totală de 4.630 lei.

Martorii și, salariați în cadrul societății B au procedat la verificarea adeverințelor de venituri constatând că inculpații și nu sunt salariați ai societății și au sesizat organele de poliție precum și pe administratorul societății, martora

Din raportul de constatare tehnico-științifică traseologică întocmit în cauză rezultă că impresiunile ștampilei folosite la completarea adeverințelor de venit sunt reale, fiind identice cu modelul de comparație.

Martorii a și ale căror nume apar la rubricile "director general" și "contabil șef" au declarat că semnăturile de pe cele două adeverințe nu le aparțin.

Audiați în faza cercetărilor la urmărirea penală inculpații și au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, iar inculpatul a negat săvârșirea faptelor, însă declarațiile date de acesta sunt infirmate de întreg materialul probatoriu și anume acesta este singurul inculpat care a lucrat în cadrul societății B, inculpații și l-au indicat ca fiind persoana care le-a propus cumpărarea de produse, le-a solicitat actele de identitate, le-a furnizat adeverințele completate și indicat ce produse să achiziționeze. De precizat că inculpatul a discutat și s-a întâlnit separat cu fiecare dintre cei doi inculpați, astfel încât declarațiile lor coroborate în care se descrie același mod de operare cu un grad sporit de credibilitate.

Martorul a declarat că a asistat în ziua de 02.02.2006 la discuția dintre inculpații și, împrejurare în care aceștia au stabilit ca inculpatul să completeze o adeverință de venit cu datele celuilalt inculpat în vederea contractării de la magazinul "" a unui împrumut în rate.

Partea vătămată Bac omunicat instanței ( fila 138 dosar) că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Situația de fapt expusă mai sus și care evidențiază vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor este dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de depistare a inculpatei, proces verbal de prezentare pentru recunoaștere a inculpatului, raport de constatare tehnico-științifică traseologică, adeverințe de venituri, dovada de ridicare a acestor adeverințe, acte de stare civilă, adrese emise de societatea parte vătămată, declarații de martori, procese verbale de confruntare și declarațiile date de inculpați în faza de urmărire penală.

În drept,s-a apreciat că faptele inculpatului de a completa, la data de 02.02.2006 două adeverințe de venituri din care rezultă că inculpații și sunt salariați ai societății B, în funcția de cofetar cu vechimea de 9 ani, salariul tarifar de 680 lei și ultimul salariu net de 547 lei, deși cunoștea că aceștia nu fuseseră niciodată angajați ai societății, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.290 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2

Cod Penal

Faptele inculpatului de a determina pe inculpații și să încerce cumpărarea de produse electronice în valoare totală de 6.860 lei, procurându-le în acest scop adeverințe de venituri false, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26.Cod Penal raportat la art. 20.Cod Penal în referire la art. 215 al.1,2,3 cu Cod Penal aplicarea art.41 al. 2.

Cod Penal

Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele în cauză sunt incidente dispozițiile art. 33 lit.a privind Cod Penal concursul real de infracțiuni.

Fapta inculpatei de a încerca la data de 02.02.2006 să cumpere de la magazinul societății B produse electronice în valoare de 2.230 lei folosind o adeverință de care avea cunoștință că este falsă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de uz de fals și tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 291.Cod Penal și art. 20.Cod Penal raportat la art. 215 al.1,2,3

Cod Penal

Faptele săvârșite de inculpata sunt în concurs ideal astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 33 lit. b

Cod Penal

Fapta inculpatului de a încerca la data de 02.02.2006 să cumpere de la magazinul societății B produse electronice în valoare de 463 lei folosind adeverința de venituri nr.1549/02.02.2006 de care avea cunoștință că este falsă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de uz de fals și tentativă la înșelăciune prev. de art. 291.Cod Penal și art.20 raportat la art. 215 al.1,2,3 Cod Penal

Faptele săvârșite de inculpatul sunt în concurs ideal, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art.33 lit. b

Cod Penal

În stabilirea răspunderii penale ce revine inculpaților instanța a analizat; împrejurările concrete în care s-au săvârșit faptele corelat cu gradul lor de pericol social concret, dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate de norma incriminatoare, cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală precum și aspectele privind persoana inculpaților.

Sub aspectul circumstanțelor reale, instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpați prezintă un grad de pericol social relativ ridicat întrucât au adus atingere pe de o parte relațiilor sociale a căror formare și dezvoltare este condiționată de încrederea publică ce trebuie acordată puterii probante a înscrisurilor sub semnătură privată (în cazul de față adeverințele de venit), iar pe de altă parte relațiilor sociale de ordin patrimonial a căror naștere și dezvoltare este condiționată de buna credință și încrederea ce trebuie să existe în raporturile care au loc între subiecții acestor raporturi.

Referitor la circumstanțele personale, instanța a reținut că inculpata are studii 7 clase, necăsătorită, are doi copii minori, fără antecedente penale, a fost audiată în calitate de învinuită de organele de urmărire penală în care a negat săvârșirea faptelor după care a părăsit țara, astfel că nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală; inculpatul fără ocupație, fără antecedente penale, a dat două declarații în fața organelor de poliție prin care a negat săvârșirea faptelor după care a părăsit țara și nu a fost audiat în calitate de învinuit și inculpatul fără ocupație și loc de muncă, a dat două declarații în fața organelor de poliție prin care recunoaște faptele după care a părăsit țara, are antecedente penale fiind recidivist, faptele deduse judecății au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie ( art.37 lit. b Cod Penal) față de pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.119/08.06.1998 a Tribunalului Brăila definitivă prin decizia penală nr.296/23.07.1998 a Curții de APEL GALAȚI, arestat la data de 29.12.1997 și liberat condiționat la data de 18.04.2001 cu un rest de pedeapsă de 315 zile.

Analizând circumstanțele expuse mai sus, instanța a condamnat la pedeapsa închisorii pe inculpați pentru fiecare din infracțiunile săvârșite după cum urmează, pentru infracțiunile prevăzute de art. 291.Cod Penal și art.20 raportat Cod Penal la art.215 al.1,2,3 Cod Penal, pentru infracțiunile prevăzute de art.291 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit. b și Cod Penal art. 20.Cod Penal raportat la art.215 al.1,2,3 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit. b și Cod Penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 290 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al. 2.Cod Penal și art. 26.Cod Penal raportat la art. 20.Cod Penal în referire la art.215 al.1,2,3 cu Cod Penal aplic. art.41 al. 2.Cod Penal, cuantum al pedepselor ce se va stabili în funcție de limitele prevăzute de lege și de gradul de pericol social al faptelor.

Stabilind câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare din infracțiunile săvârșite instanța în temeiul art. 33 lit. a,b Cod Penal, art.34 lit. b a Cod Penal condamnat inculpații, și la pedeapsa cu închisoarea cea mai mare.

Ca modalitate de executare a pedepsei în cazul inculpaților și instanța apreciază că scopul acesteia se poate realiza în condiții de libertate, astfel că în baza art. 81.Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpaților pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82

Cod Penal

În baza art.71 al.(5) a Cod Penal dispus ca pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii aplicate inculpaților și să se suspende și executarea pedepselor accesorii privind drepturile prevăzute de art. 64 lit. a,b

Cod Penal

În baza art.359 a C.P.P. atras atenția inculpaților și asupra consecinței nerespectării dispozițiilor art. 83.Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Ca modalitate de executare a pedepsei în cazul inculpatului instanța a apreciat că scopul acesteia se poate realiza dată fiind starea de recidivă a acestuia numai în condiții privative de libertate.

Astfel, instanța a interzis acestuia exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a, b pe Cod Penal durata prevăzută de art. 71.

Cod Penal

În soluționarea laturii civile a cauzei, instanța în baza art. 346.C.P.P. a constatat că partea vătămată B nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În baza art. 348.C.P.P. în referire la art. 445.C.P.P.;

A declarat ca fiind false și a dispus anularea adeverințelor de venit nr. 1561/02.02.2006 și nr. 1549/02.02.2006.

În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, fără să formuleze motive scrise de apel și fără să se prezinte în fața instanței de control judiciar unde să-și susțină oral motivele de apel.

În aceste condiții, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat apreciază că apelul vizează temeinicia sentinței sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și al modalității de executare al acesteia.

Prin decizia penală nr. 346/07.12.2007 a Tribunalului Brăilaa fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma motivelor de apel invocate și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit prevederilor art. 371 pct. 2.C.P.P. tribunalul a constatat că prima instanță, în baza analizei juste și complete a probelor adminJ. a stabilit corect situația de fapt și a dat încadrarea juridică corespunzătoare faptelor săvârșite de inculpați.

Totodată s-a constatat că prima instanță a efectuat o judicioasă operațiune de individualizare a pedepselor aplicate cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72.Cod Penal

Astfel, în cazul inculpatului apelant instanța a avut în vedere atât împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele cât și împrejurările referitoare la persoana inculpatului care nu se află la primul impact cu legea penală, acesta fiind recidivist.

Astfel, având în vedere faptul că inculpatul apelant se află în stare de recidivă postexecutorie și ținând cont de dispozițiile art. 81 al. 1 lit. b tribunalul Cod Penal a constatat că în cazul acestuia nu sunt aplicabile prevederile art. 81.Cod Penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, acest motiv de apel fiind neîntemeiat.

Așa fiind, neconstatându-se temeiuri care să atragă desființarea hotărârii, aceasta fiind temeinică și legală, în baza art. 379 pct. 1 lit. b tribunalul C.P.P. a respins apelul ca nefondat și a menținut hotărârea atacată.

Văzând și prevederile art. 192.C.P.P.

În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs inculpatul solicitând reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Recursul declarat inculpat este nefondat și urmează a fi respins.

Analizând hotărârea recurată prin prisma motivului de recurs dar și sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 385 indice 9 al. 3 Cod pr. penală care se pot lua în considerare și din oficiu, Curtea reține că hotărârile pronunțate de instanțele de fond și apel sunt temeinice și legale și că nu se impune reformarea lor.

Situația de fapt a fost corect stabilită, pe baza probatoriilor adminJ. în cauză, iar faptele comise de inculpat au fost încadrate corespunzător din punct de vedere juridic.

Și în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului hotărârea instanței de fond este corectă, fiind respectate pe deplin criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal și dispozițiile ce reglementează aplicarea pedepsei în cazul recidivei și al concursului de infracțiuni.

Din acest punct de vedere se constată că deși inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal instanța de fond a dat dovadă de clemență aplicându-i pedepse ce reprezintă minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise.

Așa fiind Curtea constată, față de circumstanțele săvârșirii faptelor și de persoana inculpatului, că nu există motive pentru ca pedepsele aplicate și pedeapsa rezultantă stabilită în cauză să fie reduse.

Față de cele mai sus arătate, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr. penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod pr. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și -ta, născut la data de 24.06.1978 în B, CNP: -, domiciliat în B,-, județul B) împotriva deciziei penale nr. 346 din data de 07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- (sentința penală nr.1980 din 12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).

În baza art. 192 alineatul 2 Cod procedură penală obligă inculpatul - recurent la 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

-

Grefier,

Red. / 8.05.2008

Tehn. 08 Mai 2008

Apel: -

Jud. fond

Președinte:Petruș Dumitru
Judecători:Petruș Dumitru, Ion Avram, Marcian Marius

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 223/2008. Curtea de Apel Galati