Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 247/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ Nr. 247/2008
Ședința publică din 6 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 3: Tiberiu Peter
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale numărul 38/ A/4.02.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata recurentă asistată de avocat -apărător ales, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care avocatul inculpatei depune la dosar completare la motivele de recurs prin care invocă încălcarea prevederilor art. 385/9 pct.2 Cod pr.penală raportat la art. 197 alin.2 Cod pr.penală, instanțele de fond și apel nefiind legal sesizate și arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatei recurente cu privire la motivul de recurs depus la acest termen, solicită a se constata că instanțele de fond și apel nu au fost legal sesizate cu judecarea cauzei, Rechizitoriul întocmit la 8.11.2006 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani nefiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim procurorul parchetului, așa cum prevede art 264 alin 3 Cod pr.penală. Susține că lipsa acestei mențiuni, atrage neregularitatea actului de sesizare potrivit art. 300 Cod pr.penală.
Față de acest aspect, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri pronunțate și trimiterea cauzei la Judecătoria Petroșani care să solicite prin adresă prim-procurorului Parchetului de pe lângă aceasta, dacă înțelege să vizeze sub aspectul legalității și temeiniciei actul de sesizare a instanței.
Cu privire la celelalte motive de recurs, le susține așa cum au formulate, solicitând, admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și rejudecând,
înlăturarea prevederilor art. 84 alin.1 din Legea CEC-ului nr. 59/1934, achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.b/1 Cod pr.penală cu aplicarea art. 18/1 Cod penal.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului formulat de inculpată ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate ca temeinice și legale.
Cu privire la motivul de recurs invocat la acest termen, solicită a fi respins ca tardiv formulat. Excepția ridicată nu este o excepție absolută ci una relativă care poate fi înlăturată în orice împrejurare și putea fi invocată doar la primul termen de judecată.
Celelalte motive sunt nefondate, instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt în baza probelor administrate a dat o corectă încadrare juridică faptelor comise, aplicând inculpatei o pedeapsă just individualizată.
Având ultimul cuvânt, inculpata nu se consideră vinovată și își însușește concluziile apărătorului ales.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată:
Prin sentința penală nr. 550/26.09.2007 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr-, a fost condamnat inculpata la câte o pedeapsă de 3000 lei amendă penală pentru infracțiunile de emitere a unor file CEC fără a fi avut autorizarea trasului, aparținând unui set de instrumente care a fost retras din circulație, de către un trăgător aflat în interdicție bancară și fără a avea la tras disponibil suficient în cont.
În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai mare, de 3000 lei amendă penală.
A constatat că partea vătămată SC SRL nu s-a mai constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat integral prin plată.
În temeiul art. 191 Cod proc. penală, a obligat inculpata la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpata este administrator și asociată la SC SRL
Între această societate și cea condusă de în calitate de administrator au existat fără nici un dubiu relații comerciale statornicite încă din anul 2003 și care s-au derulat fără nici un incident pe o perioadă de 3 ani.
Astfel, societatea condusă de inculpată a intrat în circuitul de compensare a energiei electrice al cărei beneficiar era de la P, SC SRL-partea civilă.
Conform proceselor verbale de compensare, SC SRL fi primea energie electrică iar partea civilă primea marfa comercializată de societatea inculpatei, în cuantumul valorii înscrise în procesul verbal și ordinul de compensare.
În acest context este de asemenea stabilit că între părțile contractante exista o anumită înțelegere cu privire la condițiile de plată a mărfii.
Inculpata avea nevoie de o perioadă de timp pentru a vinde marfa și a dispune de sumele necesare efectuării plății.
Întrucât valoarea era de multe ori foarte mare, de ordinul miliardelor, de comun acord părțile au procedat la predarea unei garanții constituite dintr-o filă cec cu valoarea respectivă.
Aceasta era pusă la dispoziția părții civile și era utilizată după un termen de 45 de zile, pentru a face posibilă alimentarea contului.
Așa s-a întâmplat și în data de 12 septembrie 2005, când SC SRL a emis o filă CEC pentru suma de 150.000 lei, societatea debitoare urmând ca în termenul stabilit să trimită marfa, respectiv motorină sau să plătească în numerar contravaloarea energiei electrice, situație în care fila CEC era introdusă în bancă și suma respectivă era ridicată.
Potrivit susținerilor inculpatei, neplata facturilor emise de către alți debitori i-au creat un blocaj financiar, astfel că nu a mai avut posibilitatea să alimenteze contul și să plătească filele CEC ajunse la scadență.
Inculpata nu a ascuns această situație părții civile, rugându-l pe administrator să o mai păsuiască și să nu introducă fila cec în bancă.
În data de 17 octombrie 2005, inculpata a emis o altă filă CEC pentru suma de 100.000 lei cu titlu de garanție pentru cel de-al doilea ordin de compensare.
Deoarece situația financiară a societății nu s-a remediat, la data de 04 noiembrie 2005 inculpata a transmis părții civile o cerere prin care solicita ca fila CEC să nu fie introdusă în bancă întrucât nu dispunea de numerar în cont, plata urmând să fie efectuată în termen de 10 zile. Nici această filă nu a fost introdusă în bancă.
Din discuțiile telefonice purtate cu inculpata, administratorul părții civile a fost încunoștiințat despre faptul că SC SRL a intrat în incident bancar, împrejurare în care a acceptat efectuarea ulterioară a plății, stabilită la sfârșitul anului 2005, la suma de 196.439,20 lei.
Această sumă a fost inserată în fila CEC semnată și ștampilată de inculpată în calitate de director la SC Grup SRL; creanța fiind astfel transferată către această societate.
telefonic reprezentanții societății debitoare au justificat prin diverse motive întârzierea, însă ulterior emiterii ultimei file CEC, părțile au stabilit să datoria prin livrarea unei cantități corespunzătoare de motorină.
-ul despre care debitorii i-au comunicat părții civile că a plecat spre nu a ajuns datorită unor probleme tehnice și pentru că șoferul descărcase motorina la o altă societate administratorul părții civile s-a înfuriat și a introdus fila CEC în bancă, apreciind că în mod intenționat se amână plata.
Prin urmare, partea vătămată era nemulțumită de întârziere, nici în momentul încheierii contractelor comerciale nici pe parcursul executării acestora, nu a considerat că este indus sau menținut în eroare și nici nu a acuzat-o pe inculpată de acest lucru. Mai mult, în declarațiile date pe tot parcursul procesului penal, acesta a subliniat bunele relații comerciale anterioare cu inculpata.
Sub acest aspect s-a reținut și declarația dată în cursul urmăririi penale unde a arătat că în data de 17 octombrie 2005 inculpata i-a predat o filă CEC în sumă de 100.000 lei asigurându-l că această sumă va intra în cont.
Așadar, partea vătămată nu a fost indusă în eroare în momentul emiterii filelor cec știind că banii urmau să intre în cont și nici cu prilejul executării, fiind înștiințat telefonic sau în scris despre imposibilitatea plății.
Faptul că beneficiarul CEC-urilor a cunoscut de la început lipsa proviziilor, rezultă tocmai din acceptarea filelor cec emise ulterior și apoi înlocuirea modalității de plată.
Procedeul acceptat reciproc de părți, respectiv emiterea și preluarea filelor cec drept garanție a plății a funcționat vreme îndelungată.
La datele mai sus menționate, inculpata a avut dificultăți în încasarea unor sume de bani de la debitorii săi și acest incident neprevăzut a dus la nealimentarea contului său.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere prevederile art. 72 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe inculpata a declarat apel, în termen, motivat, solicitând achitarea sa conform dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. b/1 Cod proc. penală și art. 18/1 Cod penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, întrucât fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 38/A/4.02.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 550/2007 pronunțate de Judecătoria Petroșani.
A fost obligată inculpata să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în apel.
Instanța de apel a apreciat că prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului, dând o încadrare juridică legală faptelor.
Emiterea unui cec știind că pentru valorificarea lui nu există la data emiterii, provizia sau acoperirea necesară, constituie infracțiunea prevăzută de art. 84 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.
Această încadrare juridică este incidență, între altele, când beneficiarul cec-ului a cunoscut lipsa acoperirii în cont și a acceptat primirea lui în acest condiții, ceea ce s-a întâmplat în speța de față.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpata a emis în împrejurările sus menționate trei file cec, la 12 septembrie 2005, pentru 150.000 lei, la 17 octombrie 2005, pentru 100.000 lei și la 15 decembrie 2005, pentru 196.439,20 lei, săvârșind astfel trei infracțiuni aflate în concurs real, date și fapte în raport cu care nu se poate considera că faptele inculpatei ar fi lipsite de pericolul social al unei infracțiuni.
Pedepsele au fost just individualizate, avându-se în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal precum și prevederile art. 74, 76jCo.d penal, privind circumstanțele atenuante judiciare.
Împotriva acestor hotărâri, a declarat recurs în termen inculpata, solicitând în principal prin apărător ales înlăturarea prevederilor dispozițiilor art. 84 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, achitarea sa pe motivul că există o cauză de înlăturare a răspunderii penale (prev. de art. 84 pct. 4 din Legea nr. 59/1934) sau achitarea și aplicarea unei sancțiuni administrative. La ultimul termen de judecată, s-a suplimentat recursul cu încă un motiv, respectiv acela că instanțele de fond și apel nu au fost legal sesizate, întrucât rechizitoriul nu a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim procurorul Parchetului.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că recursul inculpatei este fondat, însă pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs invocat vizând excepția neconfirmării rechizitoriului putea constitui motiv de restituire a cauzei la procuror, în temeiul art. 300 CPP, însă în urma verificării din oficiu a regularității actului de sesizare, instanța de fond nu a reținut nici o încălcare a dispozițiilor legale.
1. Curtea apreciază această poziție a instanței justificată, întrucât sesizarea instanței cu dosarul cauzei s-a efectuat de către prim procuror, făcându-se referire expres la aplicarea dispozițiilor art. 264 CPP, ceea ce dovedește faptul că prim procurorul efectuat controlul de legalitate și temeinicie al actului de inculpare.
2. Curtea reține însă că inculpata a fost trimisă în judecată, așa cum rezultă din rechizitoriu, pentru comiterea unei singure infracțiuni de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1-4 CP, constând în emiterea a două file cec către SC SRL și emiterea unei file cec către SC Grup SRL.
La termenul de judecată din 19.09.2007, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de înșelăciune, în infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1, 2 din Legea nr. 59/1934. Așa cum rezultă din formularea instanței reținută în încheierea de ședință, s-a schimbat încadrarea juridică tot într-o singură infracțiune, în cea prevăzută de legea specială a cecului.
Cu toate acestea, atunci când a pronunțat sentința, instanța de fond a condamnat inculpata la "câte o pedeapsă de 3000 lei amendă penală", făcând apoi aplicarea dispozițiilor art. 33 lit.a, 34 lit. c CP.
Ca atare, deși s-a schimbat încadrarea juridică într-o singură infracțiune, s-a dispus condamnarea pentru mai multe infracțiuni în concurs.
Curtea nu a înțeles care sunt infracțiunile concurente și câte sunt acestea sau dacă este vorba de o eroare a reținerii art. 33 lit. a CP.
Această constatare pe cale de excepție împiedică instanța, până la lămurirea sa, să procedeze la examinarea celorlalte motive care vizează fondul cauzei.
Ca atare, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. c CPP rap. la art. 385/9 pct. 9 CPP, câtă vreme nu se înțelege dispozitivul hotărârii instanței de fond, Curtea va admite recursul inculpatei, va casa hotărârile atacate și va dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 38/A/4.02.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 550/2007 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr- și dispune rejudecarea cauzei de către Judecătoria Petroșani.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /2 ex. /15.05.2008
,
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter
