Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 267/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 267
Ședința publică de la 05 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Scripcariu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul formulat de recurentul împotriva deciziei penale nr. 375 din data de 26 septembrie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de deținere, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av. pentru inculpatul recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru recurent arată că recursul declarat de recurent vizează decizia penală nr. 375 din data de 26 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, prin care s-a respins cererea de revizuire formulată, motivându-se că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 394 din Codul d e procedură penală, respectiv faptul că aspectele invocate de condamnat, în cererea de revizuire, au mai fost invocate și au fost avute în vedere la judecarea cauzei.
Deși în cursul etapei preliminare procurorul a opinat că cererea de revizuire este admisibilă în principiu, în fața instanței cererea de revizuire a luat o altă turnură, nefavorabilă, considerându-se că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 394 din Codul d e procedură penală. Soluția de respingere a cererii de revizuire a fost pronunțată de instanța de fond, reținându-se o situație de fapt complet eronată, bazată doar pe supoziții, fără susținere în plan probatoriu, cum ar fi fost normal.
Inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de "complicitate la înșelăciune, reținându-se în sarcina inculpatului un număr de patru acte materiale și anume, că ar fi achiziționat pe numele inculpatei, societatea comercială, că ar fi găzduit-o pe în locuința sa, că ar fi închiriat pentru aceasta un apartament și că ar fi consiliat-o în domeniul afacerilor și că ar fi facilitat obținerea de acte de la SEIP
Așa cum a arătat și în cuprinsul cererii de revizuire, probatoriul administrat în cauză dovedește săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în sine, nu însă și actele materiale desfășurate de fiecare inculpat în parte.
Motivele de recurs formulate vizează două aspecte și anume: în mod greșit instanța de apel a reținut că aspectele invocate în cererea de revizuire nu întrunesc condițiile disp. art. 394 din Codul d e procedură penală, iar al doilea aspect se referă la faptul că, eronat s-a reținut că au fost dovedite acțiunile ilicite pentru care a fost condamnat revizuentul.
Consideră că revizuentul a fost condamnat pe baza unor simple declarații date de coinculpata, or, doar pe baza unor declarații ale altor inculpați sau a declarației proprii nu poate fi condamnată o persoană, tocmai pentru faptul că lipsesc probele certe de vinovăție cerute de către legiuitor. Dispozițiile art. 69 din Codul d e procedură penală prevăd că declarațiile inculpaților pot conduce la stabilirea adevărului, doar în măsura în care sunt coroborate cu alte mijloace de probă.
În condițiile arătate, întrebarea la care se solicită răspuns, se referă la interpretarea dispozițiilor art. 394 din Codul d e procedură penală și anume dacă acest text de lege este interpretat prin prisma Explicativ al Române, sau prin prisma probelor, care așa cum se cunoaște, sunt cele care guvernează desfășurarea procesului penal.
că cea de a doua interpretare este cea corectă iar în înțelesul sintagmei " nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei" se încadrează și faptele indicate în cererea de revizuire care au fost anterior invocate în instanță, neprocedându-se însă la dovedirea lor, rămânând simple susțineri.
În concluzie, apreciază că cererea de revizuire este admisibilă în principiu. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de cele două instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare.
De asemenea solicită, în baza dispozițiilor art. 404 din Codul d e procedură penală, odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire, suspendarea executării hotărârii supuse revizuirii, până la rejudecarea cauzei.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, arată că în cauza de față, față de argumentația prezentată de către apărătorul ales al recurentului și temeiurile avute în vedere, apreciază că recursul declarat de inculpat este fondat, sens în care formulează concluzii de admitere a recursului.
Recurentul, având cuvântul își însușește concluziile apărătorului ales și ține să precizeze că nu a văzut-o niciodată pe numita.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare.
Prin decizia penală 97 din 12.02.2009 a Curții de APEL IAȘIs -a decis:
"Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuient, împotriva deciziei penale nr.375 din 26.09.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 260 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariu avocat se avansează din fondurile statului".
Curtea de APEL IAȘIa reținut că:
"Examinând recursul declarat în raport de criticile formulate și cu decizia dată, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
În mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei instanța de fond și de apel au reținut că cererea de revizuire formulată de condamnatul este nefondată și a respins-o, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Situația de fapt reținută de instanța de fond și de apel este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
Prin sentința penală nr. 2027/21.04.2005 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 120/23.02.2006 a Curții de APEL IAȘI, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 2,3 Cod penal și la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 279 al. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal, 37 lit. "a" Cod penal.
De asemeni, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 993/29.02.2000 a Judecătoriei Iași și s-a cumulat cu pedeapsa rezultantă, în pedeapsa totală de 6 ani închisoare, aplicându-se inculpatului disp. art. 64 și 71 Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul a mai formulat o cerere de revizuire care a fost respinsă prin sentința penală nr. 1781/14,06.2007 a Judecătoriei Iași.
Aceleași motive de revizuire le invocă condamnatul și în prezenta cauză, respectiv dispozițiile art. 394 al. 1 lit. "a" Cod procedură penală.
Potrivit art. 393 Cod procedură penală hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă iar când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori.
Codul d e procedură penală prevede expres în art. 394 cazurile în care poate fi cerută revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive.
Potrivit art. 394 alin.1 lit. "a" Cod procedură penală se poate cere revizuirea unei hotărâri când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și conform alin. 2 cazul constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Din lucrările cauzei rezultă fără echivoc că împrejurările învederate de condamnatul revizuent au fost cunoscute de instanțele care au soluționat cauza în fond și în căile de atac, fiind avute în vedere la judecarea cauzei a cărei revizuire se solicită, nefiind fapte sau împrejurări noi.
Pe de altă parte s-a apreciat temeinic de instanța de fond și de apel că probele noi solicitate a fi administrate de revizuent nu pot duce la admiterea cererii de revizuire, întrucât faptele probatorii trebuie să fie noi și nu mijloacele de probă; fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte sau împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în con siderare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuent împotriva deciziei penale nr. 375/26.09.2008 a Tribunalului Iași, pe care o va menține".
Prin sentința penală nr. 375 din 26 septembrie 2008 Tribunalului Iași s-a dispus:
"Respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul -revizuent, fiul lui și, născut la data de 07.11.1950 în comuna, județul I, domiciliat în satul, comuna, județul I, împotriva sentinței penale nr. 759/12.03.2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr-, sentință pe care o menține".
Tribunalul Iașia reținut că:
"Analizând cauza prin prisma tuturor motivelor invocate de apelantă, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prev. de art. 371 al. 2 Cod procedură penală, tribunalul constată că apelul declarat de către revizuent este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 394 alin. (1), lit. a) Cod procedură penală, cererea de revizuire este admisibilă dacă, după rămânerea definitivă a hotărârii, s-au descoperit fapte sau împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Examinând hotărârile atacate în raport cu aceste prevederi, invocate de revizuient în cererea sa, se constată că textul de lege menționat nu este aplicabil, întrucât împrejurările învederate de condamnatul au fost cunoscute de instanțele care au soluționat cauza.
Astfel, prin declarațiile date în cursul procesului penal, prin concluziile scrise sau motivele de apel ori recurs depuse la dosar, revizuientul, în calitate de inculpat, precum și ceilalți inculpați, au făcut cunoscut organelor de urmărire penală și instanțelor următoarele împrejurări:
a) despre faptul că nu a acordat găzduire coinculpatei timp de 2-4 săptămâni, în cursul anului 2004:
- inculpata a fost la domiciliul revizuientului doar pentru a discuta despre derularea unei tranzacții cu electrozi de sudură, ocazie cu care i-a și predat un bilet la ordin, la emitent fiind trecut SC SRL, precum și mai multe facturi și chitanțe aparținând societății amintite ( declarația de la fila 229-231 ds. urm. pen.);
- inculpata nu a locuit la revizuient acasă în luna aprilie2004,nici înainte și nici ulterior (declarația de la fila 232-237 ds. urm. pen.);
- nu este adevărat ce a declarat numita, respectiv că aceasta a stat o săptămână de zile la domiciliul său, în luna ianuarie 2004, (procesul verbal de confruntare de la fila 294-297 ds. urm. pen. între revizuient, atunci în calitate de inculpat, și coinculpata );
- inculpata nu a locuit niciodată la revizuient acasă (declarația de la fila 57 ds prima instanță 19041/2004);
- la dosar nu există dovezi cu privire la ajutorul pe care i l-ar fi dat inculpatei, și astfel nu se poate reține în sarcina sa infracțiunea de "complicitate de la înșelăciune" (a se vedea motivele de apel d epuse în scris de revizuient și concluziile avocatului acestuia cu ocazia judecării apelului -ds. 4781/2005);
- nu cunoaște vreo persoană cu prenumele "" (declarația de la fila 232-237 ds. urm. pen.);
b) despre faptul că numitul "" în persoana lui ar fi participat la comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnată inculpata:
- atât revizuientul cât și inculpatul au declarat că nu cunosc vreo persoană cu prenumele "" (declarațiile de la fila 232-237 și 273-276 ds. urm. pen.);
- inculpata în toate depozițiile date pe parcursul procesului penal a precizat că la locuința lui s-a prezentata un de 36-37 de ani pe nume care a întrebat-o dacă este de acord să deschidă o societate pe numele acesteia, această inculpată descriind cu amănunte implicațiile acestei persoane în comiterea infracțiunilor;
- în motivele de apel formulate înscris, inculpații și au învederat instanței că potrivit materialului probator administrat în cauză "contractul de vânzare cumpărare s-a perfectat la sugestia, inițiativa și cu ajutorul concret și direct al numitului ", prima instanță constatând în mod greșit că încheierea contractului respectiv a avut loc în urma demersurilor oculte ale inculpaților (fila 30-34 ds. 4781/2005 al Tribunalului Iași );
c) despre faptul că nu ar fi facilitat împreună cu inculpatul la SEIP obținerea de către inculpata a unei cărți de identitate și a unui pașaport:
- atât revizuientul cât și inculpatul au declarat în fața instanței de fond că nu au vreo legătură cu obținerea de către inculpata a unei cărți de identitate și a unui pașaport (declarațiile de la filele 38 și 57 ds. prima instanță 19041/2004)
- în motivele de apel formulate înscris, inculpații și au învederat instanței de apel că, în susținerea afirmației că ambii au procurat acte false inculpatei pentru aoa juta să fugă din țară, instanța de fond nu a indicat nici un mijloc de probă (fila 30-34 ds. 4781/2005 al Tribunalului Iași );
d) despre realitatea raportului comercial dintre societățile conduse de către revizuient și numita:
- revizuientul, în calitate de inculpat, atât în faza de urmărire penală cât și cu prilejul audierii de către instanța de fond a declarat, în mod constant, că schimbul de mărfuri realizat între societatea inculpatei, respectiv "", și societatea al cărei administrator era, respectiv -", a fost unul real, iar marfa primită la schimb a livrat-o la unde a încheiat o factură de compensare;
- prin motivele de apel, revizuientul în calitate de inculpat apelant, a invocat, din nou, faptul că singura legătură cu inculpata este relația comercială, în care el însuși a fost păgubit, deoarece, la recepția mărfii a constatat că nu-i fusese livrată întreaga cantitate de 3000 kg de electrozi, care era menționată în factură, el oferind la schimb conductori electrici (a se vedea motivele de apel d e la filele 30-34 ds. 4781/2005 al Tribunalului Iași ).
Față de toate acestea se constată, fără echivoc, că toate aspectele invocate a fi noi de către revizuient în cererea sa au mai fost invocate și au fost avute în vedere cu ocazia judecării cauzei în toate fazele procesuale.
Mai mult, revizuientul condamnat solicită în dovedirea nevinovăției sale, administrarea unor noi probe (audierea unor martori noi, efectuarea de expertize etc.) sau o nouă apreciere a probelor administrate pe parcursul procesului penal, la finalul căruia a fost condamnat în mod definitiv, dar acest fapt nu poate determina admiterea cererii de revizuire, deoarece în textul invocat se cere ca faptele sau împrejurările învederate, deci faptele probatorii să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte și împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
În ceea ce privește implicarea în săvârșirea infracțiunilor a numitului "", tribunalul constată că prima instanță în mod corect a constatat și faptul că această implicare este independentă de activitatea infracțională a condamnatului, revizuientul fiind condamnat pentru acțiunile ilicite ce au fost dovedite că au fost comise de către el.
Pentru aceste considerente,constatând că motivele invocate în apel nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu au rezultat existența unor motive de nelegalitate și netemeinicie, tribunalul urmează a respinge, în baza disp. art. 379 pct. 1, lit. b Cod procedură penală, ca nefondat, apelul formulat de către condamnatul - revizuient ".
În termen legal contestatorul a formulat o contestație în anulare a deciziei penale sus menționate întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. a Cod procedură penală - susținând că la data de 6 februarie 2009 fost reîncarcerat în Penitenciarul Iași, iar la pronunțarea deciziei penale (pe 12 februarie 2009) nu a fost legal citat (fiind citat la domiciliu).
Curtea de Apel a examinat contestația formulată, constatând întemeiate susținerile acestuia raportat la actele dosarului și a admis în principiu contestația formulată împotriva deciziei penale 97/12.02.2009 a Curții de APEL IAȘI și a judecat cauza în continuare, sub aspectul recursului condamnatului, formulat împotriva deciziei penale 375/26 sept.2008 a Tribunalului Iași.
În motivele de recurs formulate de condamnat prin care se invocă dispozițiile art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală greșita interpretare a probelor, de către instanța de fond, respectiv:
- atribuirea tuturor actelor materiale infracționale recurentului,
- înlăturarea raportului de expertiză contabilă;
- existența de declarații mincinoase ale coinculpatei;
- neîndeplinirea condițiilor prev. de art. 394 Cod procedură penală reținută față de cererea de revizuire formulată de condamnat.
Analizând recursul formulat - raportat la actele și lucrările dosarului, în care s-a pronunțat decizia penală 375/2008 a Tribunalului Iași, la cadrul procesual dedus judecății respectiv apelul revizuentului, instanța de recurs constată următoarele:
Condamnatul a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței penale 759/12.03.2008 a Judecătoriei Iași.
Motivele de revizuire formulate au fost analizate prin prisma disp. art. 403 Cod procedură penală raportat la art. 394 Cod procedură penală, cererea formulată fiind respinsă ca nefondată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 394 Cod procedură penală.
Apelul revizuentului a fost examinat în limitele prevăzute de art. 371 al. 2 Cod procedură penală - constatându-se că nu s-au descoperit fapte sau împrejurări noi necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Împrejurările invocate de recurent au fost analizate judicios și de instanța de apel, reținându-se că nu au constituit aspecte noi, ci au fost avute în vedere la judecarea cauzei în toate căile de atac, iar probele solicitate în cererea de revizuire nu au putut fi admise întrucât dispozițiile legale procedurale nu permit (audiere de martori, expertiză sau o nouă apreciere a probelor).
Astfel, motivele de recurs invocate nu se circumscriu celor permisive procedural pentru casarea unei hotărâri judecătorești și u constituie temei legal al revizuirii sentinței penale 759/2008 a Judecătoriei Iași.
Față de aceste considerente constatând nefondate motivele de recurs formulate și respectiv, nejustificată probator cererea de suspendare a executării pedepsei condamnatului în baza disp. art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va fi respins recursul condamnatului ca nefondat.
Va fi obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de condamnatul deținut în Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr. 375 din 26.09.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 80 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
09.05.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Elena ScrimințiJudecători:Elena Scriminți, Daniela Dumitrescu, Gabriela Scripcariu
