Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 28/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.28/
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 654/13.12.2007 a Tribunalului Galați.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 8 februarie 2010 și s-au consemnat în încheierea din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 15.02.2010 și respectiv 22.02.2010.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 654/13.12.2007 a Tribunalului Galați inculpatul fost condamnat la 10 (zece) ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b pen pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1,2,3,4 și 5.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.
Același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1,3 și 4.pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.
Conform art.33 lit.a pen. și art.34 lit.b pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv, pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare, sporită la 10 (zece) ani și 6 (șase) luni închisoare la care s-a aplicat conform art.35 alin.1 pen. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b pen. pe durata de 2 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 pen. s-a aplicat inculpatului Liga pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzut de art.64 lit.a,b și c pen.
Conform art.350 pr.pen. s-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură dispusă prin încheierea din data de 08.02.2006.
În baza art.14 pr.pen. rap. la art.998 civ. și art.1003 civ. inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL G la plata următoarelor sume:
- 235.007.858 lei către SC SRL G;
- 568.439.057 de lei, sumă ce va fi actualizată funcție de cota inflației, către SC SRL G;
- 1.170.498.455 de lei către SC SRL G;
- 614.600.000 de lei către SC PETRO SRL B cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.14 pr.pen. rap. la art. 998 și art.1003 civ. inculpatul Liga a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA G la plata următoarelor sume:
- 629.223.055 lei către partea civilă SC COM SRL I;
- 293.758.072 lei către partea civilă SC SRL B, cu titlu de despăgubiri.
S-au respins nefondate restul pretențiilor civile formulate în cauză.
S-a dispus anularea următoarelor file CEC:
- nr.P 308 - din 25.10.2002 trasul fiind Post G (fila 158 - )
- nr.P 308 nr.00994 612 și 308 nr.-, trasul fiind Post G, în toate cazurile trăgătorul fiind SC SRL.
În baza disp.art.191 alin.1 C.pr. pen. inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut următoarele:
În anul 1998, la Oficiul Registrului Comerțului din G, sub nr. J- a fost înregistrată societatea comercială " " SRL, având ca obiect de activitate producerea de săpun, detergenți și produse de curățat. Administrator și unic asociat a fost numitul.
Inculpatul Liga a fost numit de în funcția de director, pe data de 12.07.2000. Prin decizia de numire în funcție ( fila 62, dosar urmărire penală), inculpatul a fost împuternicit să reprezinte societatea în relațiile economice cu oricare altă firmă românească sau străină, să încheie contracte comerciale, să gestioneze conturile firmei cum va crede de cuviință, având drept de semnătură în acest sens. De asemenea, a fost împuternicit să îl reprezinte pe, semnând pentru el, semnătura sa fiindu-i opozabilă numitului.
Din această "decizie de numire în funcție" rezultă că inculpatul Liga a fost împuternicit cu puteri depline să reprezinte SRL G, această decizie fiind și o procură generală.
Întrucât această procură nu a fost întocmită în formă autentică, fiind doar un înscris sub semnătură privată și dat fiind faptul că nu l-a menționat și pe inculpat pe fișa de specimene de semnătură, POST G nu a considerat-o ca fiind valabilă. Această procură a fost primită o dată cu documentația de deschidere a contului societății, rezultând deci că acest cont a fost deschis după ce l-a împuternicit ca reprezentant al societății pe inculpat.
Cu puțin timp înainte de a-l împuternici pe inculpat, respectiv în mai 2000, și Liga s-au deplasat la sediul G unde s-au întâlnit cu - administrator al acestei societăți.
Inculpatul Liga a fost prezentat ca fiind director.
Inculpatul și au convenit cu să-i vândă acestuia anvelope.
În urma negocierilor purtate, martorul a fost de acord să achiziționeze anvelope în valoare de 600.000.000 lei și în acest sens, i-a plătit inculpatului Liga un avans în sumă de 30.000.000 lei. La data de 27.07.2000, inculpatul a întocmit factura nr. - în valoare de 649.971.574 lei. Deoarece anvelopele nu au mai putut fi procurate, cu factura nr. - s-a stornat factura nr. -.
Avansul pe care inculpatul Liga îl încasase deja, respectiv suma de 30.000.000 de lei, nu a fost restituit. Pentru a nu restitui banii lichizi, inculpatul i-a propus martorului să-i livreze transformatoare, însă într-o cantitate M, care depășea ca valoare suma de 30.000.000 de lei, urmând ca diferența de preț să fie achitată prin compensare cu tablă.
Partea vătămată SC SRL G avea creanțe la SC SA G în sumă de 400.000.000 de lei, astfel că exista posibilitatea onorării plății prin compensare.
Înainte de a factura tabla și pentru a se asigura că transformatoarele existau în materialitatea lor, martorul însoțit de martorul - director comercial la partea vătămată - s-au deplasat împreună cu inculpatul Liga la un depozit al SC SA G, situat în micro 40, loc în care erau depozitate transformatoarele. Aici inculpatul le-a arătat unele transformatoare asigurându-i pe martori că acestea sunt cele ce urmau să fie livrate.
Conform înțelegerii, partea vătămată l-a delegat pe inculpatul Liga să ridice tabla de la SC SA Acesta s-a deplasat în datele de 26.09.200 și respectiv 19.10.2000 și a ridicat tabla. Marfa a fost transportată cu auto - și -. Din declarația inculpatului Liga, rezultă că tabla a fost depozitată la SC SRL G, loc în care, în general, societatea pe care o reprezenta, depozita tablă și alte produse.
La data de 27.09.2000 și 19.11.2000, reprezentanții legali ai părții vătămate au facturat și ei marfa către societatea reprezentată de inculpat ( facturi - file 32-35, dosar ). Pe data de 11.10.2000, a facturat cu factura nr. -/11/10.2000 ( fila 35- dosar ) 99 de bucăți de transformatoare în sumă de 96.015.150 de lei. Deoarece partea vătămată nu avea spații de depozitare, inculpatul Liga a convenit cu reprezentanții părții vătămate ca transformatoarele să rămână în custodia sa până la livrarea efectivă. Din probele administrate în cauză, nu rezultă cu certitudine dacă s-a încheiat vreun proces - verbal de custodie.
Este de precizat că inculpatul s-a obligat inițial să livreze transformatoarele în 2 zile de la data ridicării tablei. Întrucât nu și-a respectat această obligație, a fost contactat în repetate rânduri de către reprezentanții părții vătămate. Inculpatul a precizat că au apărut anumite dificultăți privitoare la locul de depozitare și că transformatoarele trebuiau reomologate întrucât termenul de garanție fusese deja depășit.
demarată de reprezentanții legali ai părții vătămate în vederea vânzării acestor transformatoare nu s-a materializat, întrucât nu a mai fost interesată în achiziționarea acestora.
La insistențele părții vătămate și pentru a da "dovadă de bună - credință" inculpatul a facturat cele 99 de transformatoare, urmând ca diferența până la concurența valorii tablei deja ridicate, să fie facturată după reomologare.
În perioada următoare, martorii au încercat să ia legătura cu inculpatul Liga pentru a-și putea ridica transformatoarelor (plata în compensare la tablă), dar acesta nu a mai fost de găsit. Prezentându-se la depozitul aparținând SC SA G, unde fuseseră lăsate transformatoarele, martorii au constatat că acestea nu mai existau.
La începutul anului 2001, în baza facturii nr. -/30.03.2001, inculpatul Liga a vândut o Mp arte din transformatoare către SC IMPORT EXPORT SRL B, pentru suma de 1.060.337.600 de lei ( factura la fila 73 - dosar ). Plata trebuia făcută prin compensare. Așa cum rezultă din adresa de la fila 74, întrucât marfa nu a fost însoțită și de certificatele de calitate impuse de lege, compensarea nu a avut loc.
Rezultă din cele expuse mai sus că inculpatul nu a depus diligențe pentru reomologarea transformatoarelor, așa cum i-a promis părții vătămate, ci a procedat la o nouă vânzare către IMPORT- EXPORT SRL
În acest context prima instanță a reținut că încă de la prima negociere, deși nu-i predase niciun bun părții vătămate, inculpatul a obținut de la aceasta un avans de 30.000.000 de lei. U să-i livreze părții vătămate anvelope. nu au fost livrate, dar nici banii dați în avans nu au fost restituiți. Deși societatea reprezentată de inculpat era debitoare față de partea vătămată, datorită promisiunilor inculpatului Liga, acesta reușește să obțină de la partea vătămată, în plus față de cei 30.000.000 de lei și o cantitate de tablă, în valoare de peste 200.000.000 de lei, pe care o preia și o vinde unor terți rămași neidentificați. Pentru plată propune în schimb transformatoare. Pentru a obține încrederea reprezentanților părții vătămate, înainte de a obține tabla, le-a prezentat acestora niște transformatoare, despre care nu le-a precizat că au termenul de garanție expirat. Ulterior, după numeroase insistențe, facturează parte din cantitatea de transformatoare datorată, Aceste transformatoare nu au mai fost preluate de partea vătămată, întrucât noul cumpărător nu a mai fost interesat de ele. Inculpatul, fără să o anunțe pe partea vătămată, vinde aceste transformatoare către o terță societate, după care nu mai răspunde la nici un telefon.
Susținerea inculpatului în sensul că C desfășura relații comerciale cu G, cu mult timp înainte de faptele prezentate mai sus și că această din urmă societate ar fi datorat C sume de bani din transportul de produse petroliere în, astfel că, de fapt această societate îi era debitoare C, nu a fost reținută de instanță, întrucât nu a fost probată. Înscrisul de la filele 57-59 din dosarul de urmărire penală nu a fost reținut ca probă, deoarece nu este datat, nu este înregistrat la niciuna dintre cele două societăți, nu este semnat de - semnătura sa fiind cea de la fila 62 - deși inculpatul a afirmat că aceste relații comerciale au fost inițiate și derulate de cu mult timp înainte.
De altfel, nu se poate explica logic de ce presupusa societate creditoare, respectiv C L, oferta în continuare produse în cantități și de valoare M societății comerciale L, care îi era debitoare, în loc să depună diligențe pentru recuperarea presupuselor sume sumelor datorate.
A mai afirmat inculpatul că, după ce au văzut marfa, reprezentanții părții vătămate nu au mai fost interesați de ea. Afirmația inculpatului este contrazisă de însăși emiterea facturii -/11.10.2000, care probează existența acordului părților asupra înstrăinării transformatoarelor de la C către
Nici susținerea inculpatului în sensul că ar fi ofertat transformatoarele către terțe persoane nu poate fi reținută, întrucât s-a întors în țară abia pe 21.06.2001 (fila 61 dosar ) iar factura emisă către IMPORT- EXPORT SRL B, respectiv factura nr. -/30.03.2001 a fost emisă în martie.
2. Societatea comercială SRL a fost înființată în anul 1993, administrator fiind. Acesta îl cunoștea pe tatăl inculpatului Liga, care i-a fost coleg de școală. În prima decadă a lunii iunie 2001, inculpatul Liga s-a prezentat la sediul SRL și i-a propus administratorului acesteia să-i livreze șuruburi și chedere, urmând ca inculpatul să-i dea în schimb tablă. Inculpatul i-a spus martorului că are relații comerciale cu SC SA și că va lua tablă de la această societate, urmând ca livrarea tablei să fie făcută în 30 de zile de la data ridicării șuruburilor și a chederelor. Părțile nu au încheiat contract în formă scrisă, în schimb SRL a facturat marfa, valoarea mărfii fiind de 568.439.057 lei ( factura, fila 77).
Marfa a fost transportată cu auto -, condus de martorul. Autovehiculul a fost procurat prin intermediul numitului, un prieten de-al inculpatului, profesor despre care a afirmat că nu a fost implicat în nici un fel în afacerile dintre cele două părți. a fost coleg de liceu cu numitul. Conform dispozițiilor marfa urma să fie transportată în județul Pe drum, martorul a fost contactat de numitul care i-a spus că la O se va întâlni cu Liga. Acest martor i-a dat numărul de telefon al inculpatului.
Conform înțelegerii, martorul a fost așteptat la intrarea în municipiul O de inculpatul Liga care conducea un autoturism marca Volvo și care l-a însoțit într-o localitate din aproprierea municipiului O, într-o stațiune. Marfa a fost descărcată din dispoziția inculpatului Liga într-un hambar al unui fost CAP, la o distanță de 15 km de municipiul O spre.
Referitor la această relație comercială, inculpatul a afirmat că deși marfa valora peste 580.000.000 de lei, înțelegerea dintre părți a fost în sensul că trebuia să acopere prin compensare doar suma ce reprezenta 30 % din valoarea mărfii, întrucât chederele și șuruburile erau uzate.
De la societatea căreia i-a vândut marfa a obținut în schimb vin și produse petroliere în cuantum de 50 % din valoarea facturată a produselor. Inculpatul afirmă că a avut loc o compensare, acesta predând cantitatea de vin persoanei de la care a ridicat chederele, cu acordul numitului.
Susținerile inculpatului nu s-au probat iar reprezentantul părții vătămate a declarat în fața instanței că, după 20 de zile de la vânzarea mărfii, a vorbit cu inculpatul și că acesta i-a dat garanții că totul va fi bine și că, dacă nu va putea să-i dea tablă, se va realiza compensarea cu alte produse. Ulterior acestei discuții telefonice, inculpatul nu a mai putut fi găsit la telefon, acesta schimbându-și numărul de telefon.
Cantitatea de șuruburi și chedere, precum și prețul acestora, rezultă din factura depusă la dosar. Mai rezultă din același înscris că plata urma să se facă prin compensare cu tablă.
În timpul urmăririi penale inculpatul a fost recunoscut după planșe foto de către martorul, care a declarat că inculpatul este cel care a supravegheat descărcarea mărfii în
3. Martora este administrator la G. De aproximativ 20 de ani îl cunoaște pe martorul, acesta fiind inginer agronom, coleg de breaslă cu martora.
Martora a avut de-a lungul timpului relații comerciale cu acest martor. În august 2002, martorul s-a prezentat la sediul G și i-a solicitat martorei încheierea unui contract de vânzare- cumpărare de pesticide, asigurând-o pe martoră că are piață de desfacere, urmând să vândă marfa, la rândul său unei firme din Bârlad, administrată, se pare, de numitul. Dată fiind cantitatea foarte M de produse și dat fiind faptul că era necesară obținerea unui aviz de la organele de poliție pentru livrarea și comercializarea pesticidelor din grupa I, martora i-a spus lui că se impune ca tranzacția să se realizeze prin intermediul unei societăți comerciale. După această discuție, martorul s-a reîntors la sediul societății însoțit de martorul și de Liga. Acesta din urmă s-a prezentat ca fiind reprezentant al
Martora i-a explicat lui Liga care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea comercializa pesticide din grupa I, respectiv că trebuie să fie avizat de către organele de poliție iar inculpatul Liga s-a obligat să obțină această autorizație și să îndeplinească toate condițiile necesare pentru desfășurarea unei astfel de activități. Din discuțiile purtate între inculpatul Liga cu ceilalți martori, rezulta că aceștia se ocupau de achiziționarea unor astfel de produse direct de la producător, respectiv de la. Din modul în care s-au purtat discuțiile, martora și-a dat seama că inculpatul Liga nu este familiarizat cu condițiile de comercializare a pesticidelor.
Între Liga și au avut loc negocieri, s-au stabilit condițiile de livrare și plată, pe care inculpatul le-a acceptat și apoi a fost încheiat contractul nr. 554/31.08.2002. Martori la încheierea contractului au fost și, angajați ai G și și, cunoscuți de-ai inculpatului.
Valoarea pesticidelor a fost de 2.826.581.067 de lei, din care suma de 200.000.000 de lei trebuia plătită în avans în termen de trei zile, respectiv la data de 3.09.2002. Diferența de preț, respectiv suma de 2.626.581.067 lei, trebuia plătită în termen de 45 de zile, cu ordin de plată. Pentru această sumă au fost completate trei file CEC, respectiv filele CEC seriile P 308 nr. -, O 308 nr. - și P 308 nr. -.
S-au întocmit trei facturi pentru că pe un singur formular nu încăpeau toate produsele. Tot din acest considerent s-au emis și trei file CEC. Cu facturile nr. -/ 31.08.2002, -/ 31.08.2002, -/ 31.08.2002, partea vătămată a livrat marfă în valoare totală de 2.866.581.067 lei. Marfa a fost încărcată în autovehiculul cu nr. de înmatriculare GL-01-KW condus de martorul. La încărcarea mărfii (comuna Vânători) au fost prezenți inculpatul Liga, făptuitorii și și martora care a discutat cu Liga cu privire la condițiile contractului, inclusiv cu privire la comision. Martora l-a indicat pe inculpatul Liga ca fiind cel care supraveghea activitatea. Autovehiculul s-a deplasat spre municipiul T însoțit fiind de un autoturism marca BMW condus în mod obișnuit de inculpatul Liga. Marfa a fost descărcată într-un depozit la intrarea în municipiul
Întrucât achiziționarea mărfii a avut loc în extrasezon, părțile s-au înțeles ca martora să le înainteze certificatele de garanție în momentul în care marfa ajungea la beneficiarul autorizat să efectueze astfel de achiziții, respectiv la acea societate comercială administrată de numitul.
După data de 3.09.2002, dată la care inculpatul Liga trebuia să facă plata avansului în sumă de 200.000.000 lei, martora l- contactat telefonic. Inculpatul Liga s-a justificat față de martoră spunând că a avut unele probleme financiare și probleme cu desfacerea produselor dar că va face plata. În zilele care au urmat au avut loc mai multe discuții între, și Liga. Întrucât apăreau divergențe între spusele inculpatului și ale lui, martora i-a invitat acasă la ea pentru a clarifica situația. Cu acest prilej, martora a aflat că marfa fusese deja valorificată, chiar și fără certificate de garanție, însă inculpatul nu primise prețul întreg. Inculpatul i-a adus la cunoștință că nu putea face acest lucru, întrucât primise de la cumpărător un avans în valută, pe care nu-l mai avea și pe care nu-l putea restitui. Inculpatul a afirmat că, inițial, el și martorii și au încercat să vândă marfa numitului. Pentru că această persoană le-a oferit un preț de 500.000.000 lei, inculpatul a refuzat. Între timp, inculpatul a găsit un alt cumpărător de pe raza municipiului În prezența martorului, inculpatul Liga a purtat discuțiile cu persoanele din B urmând ca beneficiarii să-i dea suma de 4.000 $ în avans iar restul de 1.400.000.000 lei după ce, la rândul său beneficiarul vindea marfa. O parte din suma ce urma să fie primită de inculpatul Liga urma să fie dată celui care intermediase afacerea.
Inculpatul Liga a primit personal avansul de 4000 $ și nu a făcut nici o plată către partea vătămată.
Din declarația făptuitorului rezultă că inculpatul Liga ar fi avut o datorie de 15.000 $ la cel care a intermediat vânzarea cu persoanele din municipiul B.
În aceste împrejurări, martora a solicitat restituirea mărfii pentru a se rezilia contractul. Aceasta s-a oferit să aducă un reprezentant al Laboratorului central de analiza B, pentru a preleva probe din pesticidele care fuseseră depozitate în T, pentru a fi eliberate certificatele de garanție. Un astfel de reprezentant a și fost desemnat, însă deplasarea la T nu a mai avut loc, întrucât martora era tot timpul amânată. Când a discutat cu inculpatul despre acest incident, martora și-a dat seama că marfa nu mai era în depozitul din Pe data de 15.10. 2007, inculpatul s-a prezentat la sediul și i-a spus martorei că știe că este data limită pentru plata celei de-a doua rate ( după nouă înțelegere) dar că mai are nevoie de 2-3 zile de grație, pentru a returna marfa. Au stabilit ca, în măsura în care marfa nu va fi returnată, să fie introduse la plată filele CEC.
Din aceea zi inculpatul nu a mai putut fi găsit nici personal nici la telefon.
La data de 9.12.2002 s-a reușit recuperarea unei părți din marfa achiziționată de la partea vătămată.
La data de 30.10.2002, partea vătămată a introdus la plată fila CEC seria P 308 nr. - emisă de inculpat. Fila CEC a fost refuzată la plată pentru motivele: trăgător aflat în interdicție bancară, lipsă mandat semnatar și CEC aparținând unui set de instrumente retrase din circulație.
Din adresele Post SA G rezultă că inculpatul Liga nu avea specimen de semnătura în bancă. Împuternicirea depusă la actele firmei, nefiind în formă autentică, nu a fost considerată valabilă, inculpatul Liga neavând dreptul de a emite file CEC pe firma SC G.
În perioada următoare, reprezentanții legali ai părții vătămate au încercat să recupereze prejudiciul de la inculpat dar acesta nu și-a îndeplinit obligațiile.
Inculpatul a precizat că înțelegerea dintre părți a fost în sensul că trebuia să plătească doar J din preț, pentru 50% din preț societatea vânzătoare, respectiv SRL făcându-i o reducere.
Inculpatul a recunoscut că la momentul încheierii contractului nu avea nici în patrimoniul societății și nici în cel personal suma de 1.400.000.000 de lei, cât ar fi fost J din prețul mărfii pe care trebuia să-l plătească, însă, cu toate acestea, a emis filele CEC precizate mai sus. De asemenea, inculpatul a recunoscut că la momentul emiterii filelor CEC nu derula nicio afacere din care să poată obține o astfel de sumă.
În opinia inculpatului banca, în mod greșit, a apreciat că el nu avea mandat ca să semneze filele CEC și în mod greșit a precizat că filele CEC erau retrase din circulație, de vreme ce au fost înmânate societății.
Referitor la dreptul de semnătură în bancă al inculpatului Liga s-a reținut că avea deschise conturi bancare la Banca Comercială Română Sucursala G și la Post SA Sucursala După întocmirea procurii de numire a inculpatului ca reprezentant al societății, inculpatul Liga a lăsat la sediul Post o împuternicire, însă neautentificată, astfel că inculpatul nu avea specimen de semnătură în bancă. Împuternicirea depusă nefiind în formă autentică nu a fost considerată valabilă de Post SA Sucursala
Anterior procurii autentificate, respectiv la data de 12.07.2000, l-a împuternicit pe inculpat să reprezinte societatea în relațiile comerciale cu alte firme, fără drept de semnătură în bancă.
Conform adresei Post SA Sucursala G, SC Gaf ost declarată în CIP la data de 27.04.2001 și s-a cunoscut acest lucru cu somația nr. 2404/27.04.2001. În data de 3.05.2001, cu declarația nr.14/3.05.2001- cecurile de la seria P --P - au fost declarate nule. Relațiile comerciale dintre SC SRL ȘI SC SRL s-au derulat în anul 2002, deci la mult timp după ce societatea fusese declarată în interdicție bancară și după ce deja fuseseră anulate filele CEC precizate mai sus, astfel că inculpatul știa, la momentul când a dat filele CEC martorei, că acestea vor fi sigur refuzate la plată.
Deși inculpatul a încercat să inducă ideea că, de fapt, și sunt cei care au derulat această afacere și au obținut și profitul, în realitate, din toate înscrisurile depuse la dosar, rezultă că inculpatul personal a semnat contractul de vânzare - cumpărare, facturile fiscale, filele CEC, actul adițional la contractul inițial și mai rezultă că el personal a fost prezent la încărcarea mărfii în autovehicule, la transportul acesteia la T, la vânzarea ei persoanei din B, astfel că apărările inculpatului nu au fost reținute de instanță.
4. Administratorul părții vătămate SC PETRO SRL B este martorul. Acesta l-a cunoscut pe inculpatul Liga prin intermediul directorului PETRO Pitești. La sfârșitul lunii august 2002, inculpatul Liga s-a prezentat la sediul societății PETRO SRL B și s-a prezentat ca fiind reprezentantul SC Acesta s-a arătat interesat de achiziționarea de motorină. Inculpatul Liga a spus martorului că are o relație comercială serioasă și stabilă cu Administrația Domeniilor Publice din municipiul G și că motorina va ajunge acolo. La data de 30.08.2002, între cele 2 societăți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, urmând ca plata să se efectueze în 20 zile de la livrare cu ordin de plată. Valoarea mărfii era garantată cu fila CEC seria - 300 nr.-, semnată de inculpatul Liga. urma să se facă lunar, câte 60 tone la prețul de 20.00.000 lei/tona ( declarație martor, fila 214 dosar ).
Conform înțelegerii dintre martor și inculpat, în cazul în care plata nu se făcea prin ordin de plată în termenul stabilit, se putea proceda la valorificarea filei CEC lăsată drept garanție. Aceasta avea scadența la 30 de zile.
La data de 2.09.2002 partea vătămată a întocmit factura nr. - în baza căreia s-a livrat inculpatului cantitatea de 30.780 kg motorină la prețul de 615.600.000 lei. Marfa s-a transportat cu auto - și -, delegat fiind martorul. Inculpatul a completat fila CEC - 300 nr. - și împreună cu martorul au stabilit că, în cazul în care plata nu se va fi efectuat în 20 de zile de la livrare, să fie introdusă la plată fila CEC. Inculpatul nu făcut nici o plată părții vătămate. Acesta a fost contactat telefonic de către martor pe care l-a asigurat că va efectua plata în cel mai scurt timp, deși a întâmpinat anumite probleme financiare.
Plata nu a fost făcută, motiv pentru care, la data de 9.10.2002 fila CEC seria - 300 nr. - a fost completată și introdusă la plată cu valoarea de 615.600.000 lei. Fila CEC a fost refuzată la plată pentru suma de 614.600.000 lei fiind acceptată doar plata sumei de 1.000.000 lei. Din acel moment SC SRL a intrat în interdicție de plată.
care figurează pe factura fiscală și pe delegația de ridicare mărfuri a fost identificat în persoana martorului - șofer cisternă la SC SA B. Martorul lucra pe capul tractor marca cu nr. de înmatriculare - și autocisterna cu nr. de înmatriculare -. Acesta la data de 1.09.2002, din dispoziția directorului SC SA s-a deplasat la de unde trebuia să încarce combustibil. Ajuns la, martorul a fost contactat telefonic de inculpatul Liga care l-a îndrumat la Serviciul Desfacere. Aici, martorul a încărcat marfa și a primit actele aferente. Martorul a văzut pe aceste înscrisuri că marfa era livrată către o societate din După ce a ieșit din incinta societății, martorul a fost din nou sunat de inculpatul Liga care i-a dat dispoziție să aștepte la poarta societăți pentru a i se schimba avizul de însoțire marfă. În continuare, la martor a venit o persoană care nu s-a recomandat și i-a dat în schimbul avizului de însoțire marfă inițial, un alt aviz pentru o societate din municipiul Martorul a plecat spre G și, pe drum, a fost contactat din nou de inculpatul Liga. Inculpatul a dat dispoziție martorului să aștepte la intrarea în municipiul G pentru a i se da alt aviz de însoțire marfă. Conform indicațiilor martorul a oprit la intrarea în municipiul G unde, o altă persoană a venit, a luat vechiul aviz și i-a dat un nou aviz de însoțire marfă pentru SC SA B.
Martorul a pornit spre B unde pe drumul E 85, la o stație de carburant, din dispoziția inculpatului, a descărcat marfa.
Urmare verificărilor efectuate de organele de cercetare penală, s-a constatat că de fapt marfa a ajuns la SC SA B, în data de 2.09.202. Dar, în evidența SC SA B cantitatea de 30.780 kg motorină( exact cantitatea achiziționată de la partea vătămată) figurează ca fiind cumpărată de la o firmă SC TEHNOSEC SRL Vânzarea - cumpărarea s-a făcut la prețul de 560.944.840 lei și a fost achitat în numerar către vânzător.
Privitor la această faptă inculpatul a precizat că tot prin intermediul lui a aflat că G dorește să achiziționeze motorină și că abia în ziua în care s-a făcut livrarea a aflat că nu mai era interesată în achiziționarea mărfii. De aceea, în urma discuțiilor purtate cu și cu, a stabilit să vândă motorina unei societăți din
A primit pentru motorina vândută suma de 350.000.000 de lei, diferența de preț urmând să-i fie virată în contul societății. Deși a primit această sumă, nu a plătit motorina către SC PETRO SRL B, inculpatul afirmând că i-a folosit pentru o altă afacere. Inculpatul afirmă că ar fi aflat că diferența de preț i-ar fi fost dată numitului. Din această afacere i-ar fi rămas dator și de aceea a și intrat ulterior în relațiile comerciale cu SC SRL
Aceste susțineri ale inculpatului nu au fost probate. Dimpotrivă, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că el este cel care a contractat, care a emis fila CEC și însuși inculpatul a recunoscut că și-a însușit suma de 350.000.000 de lei în loc să-i plătească părții civile. De altfel, susținerea inculpatului că a crezut că poate vinde motorina G este neverosimilă, întrucât este de notorietate națională că statul cumpără mărfuri numai în condițiile legale privitoare la achiziții publice și în nici un caz prin cumpărare directă de la persoane fizice. Procedura de achiziții publice este expres reglementată de lege, presupune parcurgerea unor formalități legale obligatorii, trecerea unor perioade mai lungi de timp și se desfășoară în condiții de transparență totală pentru public.
Inculpatul Liga a desfășurat activitate infracțională și prin altă societate, sens în care, în anul 2002, făcut demersurile necesare pentru cumpărarea SC SA
Astfel, numiții, foștii asociați ai SC SRL G au cesionat la data de 18.09.2002 părțile sociale către inculpatul -, Liga și făptuitorul.
La data de 23.09.2002 s-a procedat la descărcarea creanțelor și datoriilor de la martorul (fost director general la SC SRL G) la inculpatul (în calitate de administrator la SC SRL G).
asociați ai SC SRL G și-au repartizat atribuțiile în felul următor: inculpatul urma să fie administratorul, Liga urma să fie director general iar numitul, director general adjunct. Modificările intervenite în societate nu au urmat calea legală și nu s-au făcut înregistrările de rigoare la Registrul Comerțului. Sediul declarat al firmei era în municipiul G,-.
În ceea ce privește contractele comerciale încheiate în numele A și modalitate de plată stabilită, instanța a constatat următoarele:
In luna octombrie 2002, inculpatul Liga 1-a contactat telefonic pe martorul, administrator la partea vătămată SC COM SRL I pentru a achiziționa produse sanitare. Martorul i-a recomandat să se prezinte la sediul societății astfel că, în data de 10.10.2002, la sediul părții vătămate s-au deplasat făptuitorii și care i-au înmânat martorului comanda nr. 123/10. 10. 2002, copii după certificatul de înmatriculare și codul fiscal.
Plata urma să se efectueze prin virament bancar și pentru garantarea plății, făptuitorul i-a lăsat fila CEC seria - 303 nr.00386 doar semnată și ștampilată. fusese aplicată anterior de inculpatul. i s-a spus că în maxim 7 zile va fi contactat de inculpatul Liga care îi va aduce o nouă comandă și cu care va putea stabili termenul de plată și data la care va putea introduce la plată fila CEC.
Cu factura nr.-/10.10.2002 s-a livrat către SC SA G marfa în valoare de 401.475,38 1 lei. Pe factură s-a făcut mențiunea că plata se face cu fila CEC seria - 303 nr.- la 30 zile. Ca și delegat a fost menționat făptuitorul, cu auto -. Din declarația făptuitorului rezulta ca marfa a fost transportată în municipiul G si că a fost preluată din zona de inculpatul Liga.
La data de 16.10.2002 la sediul părții vătămate s-au prezentat din nou făptuitorul și inculpatul Liga, cu factura nr.-/16. 10.2002 livrându-se către SC SA G marfa în valoare de 227.747.674 lei. Ca și delegat e menționat din nou făptuitorul și auto -. Cu acea ocazie, în prezența inculpatului Liga, martorul a completat toate rubricile fila CEC seria - 303 nr.- urmând a fi introdusă la plată în 30 de zile.
Inițial, inculpatul Liga le-a spus făptuitorului și martorului (șofer pe autovehiculul -) că marfa va transportata în municipiul Înainte de a ajunge în municipiul Bârlad, făptuitorul și martorul au oprit, fiind ajunși din urmă de inculpatul Liga. De data aceasta inculpatul era însoțit de încă un autoturism marca BMW cu nr. de SMs au B In acel moment, inculpatul le-a făcut cunoscut că marfa va fi transportată în Focșani și nu în In municipiul Focșani, sub supravegherea inculpatului Liga, marfa fost descărcată la un bar aparținând SC COM SR Focșani.
Din declarațiile martorilor și (asociați la Sc. SRL Focșani) rezultă că inculpatul Liga ar fi fost însoțit și de o altă persoană care s-a recomandat a fi administrator la SC SRL. B iar delegat făptuitorul. Factura avea valoarea de 443.630.817 lei, iar plata s-a făcut în numerar către inculpatul Liga.
Făptuitorul a arătat în declarația dată că a completat factura și chitanțele la dictarea inculpatului Liga și că a constatat că furnizor nu era SC SA G ci o altă firmă. După întocmirea actelor, inculpatul Liga a dat făptuitorului suma de 200.000 lei și i-a recomandat să plece în municipiul
Partea vătămată SC COM SRL Iag irat fila CEC către SC SRL O care, la rândul său a girat-o către SC SRL Fila CEC a fost introdusă la plată la data de 29.11.2002 și refuzată pentru lipsă totală disponibil în cont, și client aflat în interdicție bancară.
Din acel moment, martorul nu a reușit să-1 mai contacteze pe inculpat. Partea vătămată SC COM SRL Iap recizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 629.223.055 lei.
La data de 8.10.2002, inculpatul Liga s-a prezentat la sediul părții vătămate SC SRL B unde a luat legătura cu martora (gestionar depozit) pentru a cumpăra motorină. Cei doi s-au prezentat la martorul, administrator la partea vătămată, ocazie cu care s-a stabilit ca și modalitate de plată fila CEC.
S-a întocmit factura nr.-/8.10.2002 în valoare de 293.458.072 lei pe care s-a făcut mențiunea delegatului (auto - și -). În prezența martorilor și, inculpatul Liga a completat și ștampilat fila CEC seria - 303 nr.-, filă CEC care era deja semnată de inculpatul.
Marfa a fost transportată de martorul la SC COM SRL Aici inculpatul a vândut marfa martorului C cu suma de 231.000.000 lei (mai puțin cu 60.000.000 lei) iar plata s-a făcut în numerar către inculpat.
La data de 21.10.2002, partea vătămată a introdus fila CEC la plată, fiind refuzată pentru lipsă totală disponibil în cont.
Partea vătămată SC SRL Bap recizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 293.758.072 lei.
Privitor la aceste fapte inculpatul Liga a declarat că, în calitate de director general, el procura marfa iar găsea piața de desfacere. El a întocmit facturi pentru tablă, însă nu a tăiat chitanțe, pentru că dorea să facă. Afacerile le discutau în societate toți trei, respectiv Liga, și. Deși nu aveau provizion, pentru marfa cumpărată se emitea un instrument de plată, respectiv o filă CEC. Inculpatul a declarat că nu era interesat dacă avea sau nu acoperire în cont, întrucât firma era doar un intermediar și se baza pe faptul că ultimul cumpărător va plăti marfa. Cu această declarație inculpatul a recunoscut că știa că filele CEC emise nu aveau acoperire și că, în caz de introducere a lor la plată, ar fi fost refuzate. Inculpatul a recunoscut că a fost la B pentru a discuta cu administratorul SC SRL și că împreună au stabilit termenii contractuali. A recunoscut inculpatul și implicarea sa în cea de-a doua afacere, cea derulată cu SC COM SRL I, precum și faptul că a completat filele CEC după ce acestea au fost semnate și ștampilate de către.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului Liga, care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada septembrie 2000 - august 2002, în calitate de director și apoi de împuternicit al SC SRL Gai ndus și menținut în eroare pe reprezentanții a patru societăți comerciale cu prilejul încheierii și pe parcursul executării unor relații comerciale, prin folosirea de mijloace frauduloase - emițând file CEC pentru POST în calitate de tras, deși nu avea specimen de semnătură depus în bancă, aspect cunoscut de inculpat de vreme ce nu a completat fișa de specimene de semnătură prevăzută de lege, fără a avea disponibil în cont și fără a alimenta contul, chiar și după ce a aflat că societatea intrase în interdicție bancară, cauzând astfel un prejudiciu total de 2.588.545.370 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3,4 și 5. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.
Fapta aceluiași inculpat, care, în calitate de director la SC SA G, în luna noiembrie 2002, în baza aceleiași rezoluții infracționale comune, împreună cu inculpatul, a indus și menținut în eroare pe reprezentanții legali ai părților vătămate SC SRL și SC COM SRL I, cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale, prin emiterea de file cec fără a avea disponibil în cont și fără a alimenta contul, cauzând un prejudiciu total de 922.981.127 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. 1,3,4 pen. cu aplic. art. 41 alin.2 pen.
Împotriva acestei sentințe penale inculpatul a formulat în termen legal apel, criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul greșitei încadrări juridice.
S-a susținut că în sarcina inculpatului nu poate fi dovedită intenția inducerii în eroare a reprezentanților legali ai părților vătămate întrucât acesta a acționat de fiecare dată printr-o procedură prealabilă de negociere a tranzacțiilor comerciale. Atunci când au fost utilizate ca și instrumente de plată file CEC care ulterior nu au fost onorate la plata din lipsă de disponibil, acestea nu au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale în materie, respectiv cele prevăzute de Legea nr. 59/1934 și nu au reprezentat modalități de inducere în eroare a reprezentanților părților vătămate.
S-a arătat că aceste instrumente de plată, semnate și ștampilate, au fost înmânate în alb reprezentanților părților vătămate la momentul în care s-a încheiat tranzacția ori s-a livrat marfa și potrivit înțelegerii dintre părți, filele CEC nu au fost utilizate cu efectele prevăzute de lege ci cu efecte specifice biletului la ordin. Astfel s-a emis fila CEC când inculpatul Liga a primit marfa iar aceasta, potrivit înțelegerii dintre părți, a fost completată la rubrica cu data emiterii la o dată ulterioară cu o lună de zile sau 15 zile. S-a apreciat că înscrierea datei emiterii la o dată ulterioară celei emiterii reale, transferă efectele specifice filei CEC în efectele specifice biletului la ordin.
Emițând fila CEC astăzi cu data emiterii înscrisă peste o lună înseamnă că partea vătămată a cunoscut lipsa disponibilului bancar în momentul în care i s-a înmânat fila CEC și a luat din partea inculpatului obligația de diligență că până la data când va fi introdusă în circuitul bancar fila CEC va fi alimentat contul bancar pentru a fi onorată obligația de plată.
S-a apreciat că nu este dovedită intenția inducerii în eroare, deci nu pot fi reținute elemente care țin de conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune ci sunt elemente care țin de conținutul tranzacțiilor comerciale.
S-a solicitat admiterea apelului în sensul de a se dispune schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni de înșelăciune, într-o singură infracțiune prevăzută de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, să se constate că pentru această infracțiune a intervenit termenul de prescripție prevăzut de art. 124 Cod penal și pe cale de consecință să se dispună încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b în referire la art. 10 lit. g din Codul d e procedură penală, lăsându-se nesoluționată latura civilă a cauzei.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că prima instanță a reținut, pe baza probatoriului judicios administrat, o corectă stare de fapt (pe care instanța de control judiciar și- însușește) și a dat faptelor reținute în sarcina fiecărui inculpat încadrarea juridică corespunzătoare.
Astfel, cu plângerile părților vătămate, adresele de constituire de parte civilă, declarațiile martorilor, și,documentele fiscale (facturi) și instrumentele de plată (filele CEC) și declarațiile inculpatului Liga și ale coinculpatului, atât cât acestea se coroborează cu restul probatoriului, s-a demonstrat că în perioada septembrie 2000 - august 2002, în calitate de director și apoi de împuternicit al SC SRL G inculpatul a indus și menținut în eroare reprezentanții a patru societăți comerciale ( SRL G, SRL G, SRL G și Petro SRL B) cu prilejul încheierii și pe parcursul executării unor relații comerciale, prin folosirea de mijloace frauduloase - emiterea de file CEC fără a avea disponibil în cont și fără a alimenta contul, cauzând astfel un prejudiciu total de 2.588.545.370 de lei.
De asemenea s-a demonstrat că în luna noiembrie 2002, în baza aceleiași rezoluții infracționale comune, împreună cu inculpatul, inculpatul Liga, în calitate de director la SC SA Gai ndus și menținut în eroare pe reprezentanții legali ai părților vătămate SC SRL și SC COM SRL I, cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale, prin emiterea de file cec fără a avea disponibil în cont și fără a alimenta contul, cauzând un prejudiciu total de 922.981.127 de lei.
Faptele astfel reținute întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune în modalitatea prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3,4 și 5. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și de art. 215 alin. 1,3,4 pen. cu aplic. art. 41 alin.2 pen. texte de lege enunțate în ședință publică și în baza cărora în mod temeinic și legal s-a dispus condamnarea inculpatului.
Nu poate fi primită susținerea inculpatului, invocată și în fața instanței de fond, potrivit căreia cele două infracțiuni de înșelăciune în formă continuată reținute în sarcina sa ar întruni elementele constitutive ale unei singure infracțiuni prevăzută în legea specială și anume infracțiunea prevăzută de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, atât timp cât s-a făcut dovada, fără echivoc că încă de la demararea negocierilor cu fiecare parte vătămată, intenția inculpatului nu a fost aceea de a se comporta ca un bun comerciant. Dimpotrivă, inculpatul a acționat cu intenția de a induce și menține în eroare pe reprezentanții părților vătămate, atât la încheierea cât și în cursul derulării relațiilor contractuale, acesta completând filele CEC, deși știa că nu este titular de cont, cu specimen de semnătură în bancă (prima faptă) și se afla în interdicție bancară și totodată că societățile pe care le reprezenta nu aveau disponibil în cont, folosind instrumente de plată nevalide cu scopul obținerii pentru sine de foloase materiale injuste, prejudiciind astfel șase agenți economici cu sume importante de bani.
Infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 presupune, astfel cum în mod corect a reținut prima instanță, emiterea unui instrument de plată care să respecte condițiile de formă și fond prevăzute de lege, respectiv emitentul trebuie să fie o persoană cu drept de semnătură, cu specimen de semnătură depus la bancă, trăgătorul să nu fie în interdicție bancară și filele CEC să nu fie scoase din circulație, condiții care nefiind întrunite (prima faptă), nu se poate susține că instrumentele de plată au produs consecințe juridice și că s-ar mai fi impus analiza împrejurării în care beneficiarul știa sau nu că trăgătorul nu avea disponibilul acoperirii cecului.
Cu probatoriul administrat s-a demonstrat că reprezentanții legali ai părților vătămate SC Petro SRL B, SC Com SRL și SC SRL B nu au cunoscut la momentul emiterii filelor CEC că trăgătorul nu avea fonduri proprii care să facă posibilă efectuarea plății de către tras.
Se constată așadar că nu există motive care să justifice schimbarea încadrării juridice solicitată de inculpat, apelul apărând ca nefondat sub acest aspect.
Nefondată apare și cererea parchetului care cu ocazia dezbaterilor a solicitat înlăturarea solidarității dintre inculpat și părțile responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile motivat de împrejurarea că societățile comerciale - părți responsabile civilmente au fost radiate, având în vedere că în propria cale de atac, inculpatului nu i se poate înrăutăți situația, conform art.372 alin.1 Cod procedură penală.
Curtea constată însă, raportat la jurisprudența CEDO (cauza Cumpăna și Mazare contra României și cauza Hirst contra Marii Britanii), precum și la decizia nr.74 din 05.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată într-un recurs în interesul legii, că în mod nelegal a procedat instanța de fond atunci când aplicând pedeapsa accesorie și complementară, a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art.64 lit.a teza I Cod penal în condițiile în care nu s-a constatat existența vreunei legături directe între infracțiunile reținute în sarcina inculpatului și decăderea din dreptul de a alege garantat de art. 34 din Constituția României.
Pentru acest din urmă considerent apelul inculpatului va fi admis conform dispozițiilor art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală sentința apelată urmând să fie desființată în parte.
În rejudecare se va modifica conținutul pedepsei complementare și a celei accesorii în sensul că vor fi interzise doar drepturile civile prevăzute de art. 64 lit.a teza II, b și c Cod penal.
Restul dispozițiilor sentinței penale apelate vor fi menținute.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE apelul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 24.02.1970 în G) domiciliat în C,-, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 654/13.12.2007 a Tribunalului Galați.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și în rejudecare:
Modifică conținutul pedepsei complementare și a celei accesorii în sensul că vor fi interzise doar drepturile civile prevăzute de art. 64 lit.a teza II, b și c Cod penal.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red./15.03.2010
Tehnored./18.03.2010
Jud.fond:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Maria Tacea
