Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 298/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 27 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 298
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă recurentă SC - PLAST SRL I împotriva deciziei penale nr. 534 din data de 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru partea civilă recurentă și av., care substituie pe av. pentru inculpatul intimat, lipsă celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și la modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Interpelate, părțile arată că nu au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs:
Av. solicită admiterea recursului declarat de partea civilă SC -Plast SRL și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de înșelăciune în convenție și emiterea unor file CEC cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul dintre elementele esențiale și obligarea la despăgubiri civile. Nici instanța de fond, nici cea de apel, nu au avut în vedere că inculpatul cunoștea motivul pentru care a fost încheiat contractul dintre părți, respectiv lipsa de lichidități.și au apreciat în mod greșit că insolvabilitatea părții civile SC SA a fost cauzată de neconcordanța dintre termenele de plată din contract și filele CEC, precum și că inculpatul nu putea ști la data semnării ultimului contract de cesiune de creanță, că în aceeași zi intrase în centrala incidentelor de plăți, din cauza unui bilet la ordin refuzat de bancă din lipsa disponibilului. Tribunalul Iașia dat în cauză două soluții contradictorii, mai întâi admis plângerea împotriva rezoluției procurorului formulată de partea civilă și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Iași, apoi a respins apelul declarat de aceeași parte. Solicită cheltuieli de judecată.
Av., pentru inculpatul intimat, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea deciziei recurate ca legală și temeinică, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin.2 și 3 din Codul penal, filele CEC fiind introduse la plată înainte de datele scadente convenite între părți. Este adevărat că între cele două societăți au existat relații contractuale de lungă durată, având ca obiect contracte cu valori mult mai mari decât suma din ultimul contract, relații care s-au desfășurat în aceleași împrejurări de fapt și cu folosirea acelorași instrumente de plată. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public arată că motivul invocat de partea civilă recurentă este că la momentul introducerii filei CEC se cunoșteau dificultățile financiare, dar acest motiv nu poate fi invocat în fața legii. Soluția recurată este legală și temeinică, motiv pentru care pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat.
Av., solicitând cuvântul în replică, arată că din nou se reține o situație de fapt greșită, partea civilă nu invocă că au fost introduse filele CEC mai devreme, ci faptul că între părți și bancă era un acord. iar inculpatul nu a anunțat că existau probleme.
Declarând închise dezbaterile instanță rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1461 din 25 mai 2007 Judecătoria Iașia achitat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 09.10.1967 în loc. S, jud. H, fără antecedente penale.
- în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală, pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 2, 3 Cod penal;
- în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală cu referire la art. 181Cod penal, pentru infracțiunea de "emitere a unei file CEC cu dată falsă sau căreia îi lipsește unul din elementele esențiale", prev. și ped. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.
În temeiul disp. art. 181alin.3 Cod penal cu referire la art. 91 Cod penal, cu aplicarea art. 13 Cod penal, s-a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1.000 lei.
În temeiul art. 346 alin. 4 Cod procedură penală a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă C -PLAST
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli judiciare în cauză.
În baza disp. art. 192 alin. l pct. l lit. a Cod procedură penală a fost obligată partea civilă să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 200 lei, iar în temeiul art. 192 alin. l pct. l lit. d Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 100 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
Din anul 2001 această societate a încheiat mai multe contracte cu "-PLAS" I, prin care "" prelua mai multe creanțe de energie electrică, achitate cu file CEC. Un asemenea contract s-a încheiat între cele două societăți la data de 5.09.2003, având ca obiect o creanță de 1.270.622.646 lei ROL.
În data de 26.09.2003, când s-a încheiat circuitul de compensare la sediul Institutului de Management și Informatică B, "" a înmânat " PLAST" cinci file CEC, cu seriile 313 nr. -, -, -, -, -, trase asupra Băncii Transilvania, pe care erau menționate la rubrica "data emiterii" date ulterioare, respectiv 17.11.2003, 21.11.2003, 26.11.2003 și 5.12.2003.
Încercând contractarea unui credit bancar, la, pe care să-l garanteze cu filele CEC menționate, " PLAST" a fost refuzată de bancă, deoarece "" avusese un incident de plată și nu mai prezenta garanții suficiente. Aceeași situație s-a întâmplat și la încercarea de a contracta un credit la Bank.
În acest context " PLAST" i-a cerut inculpatului să achite datoria prin ordine de plată. "" a virat părții civile, cu două ordine de plată, suma de 200.000.000 lei ROL, după care a încetat plățile.
Astfel, în perioada 28.10.2003 - 14.11.2003, înainte de datele convenite de părți și înscrise pe filele CEC ca și date ale emiterii, acestea au fost introduse la plată, trasul-banca refuzând decontarea, motivat de lipsa de disponibil în contul "".
Nu există nici o dovadă în cauză a inducerii în eroare a reprezentanților părții civile de către inculpat, cu privire la elemente esențiale ale convenției celor două societăți.
Astfel, nici un martor audiat în cauză nu a asistat sau nu a luat la cunoștință indirect, despre discuțiile anterioare înmânării filelor CEC, în cadrul cărora inculpatul să fi susținut bonitatea financiară a ""
În această direcție, prezumția de nevinovăție a inculpatului nu a fost răsturnată de probele administrate în cauză.
Mai mult de atât, deși contractul de cesiune de creanță nr. 534/5.09.2003 prevedea că termenul de stingere a creanței preluate în baza acestui contract este de 60 de zile calendaristice de la data preluării creanței de către cesionar, și că plata mărfurilor livrate de către vânzător, energie electrică, se va face prin 5 file CEC: patru de 250.000.000 lei ROL la 51 zile, 54 zile, 60 zile, 69 zile și o filă CEC de 270.622.646 lei la 64 zile după preluarea creanței, partea civilă primește imediat toate cele cinci file CEC, pe care erau menționate, evident, date ulterioare ca și date de emitere, în acord cu termenele din contract.
Cum art. 2 din Legea nr. 59/1934 prevede că titlul căruia îi lipsește una din condițiile arătate, respectiv numele trăgătorului, data și locul emiterii, nu va fi socotit CEC, persoanele care au acceptat aceste cecuri, în modalitatea înscrierii unei date de emitere nereale, cu încălcarea normelor ce guvernează emiterea cecurilor, nu se pot prevala de faptul că tipizatul în sine le-a creat convingerea că prețul va fi achitat.
Pe de altă parte, e necesar de reținut că incidentul dedus judecății s-a produs în condițiile în care între cele două societăți existaseră relații comerciale anterioare, de o valoare mult mai mare decât suma din ultimul contract, plata fiind efectuată în aceeași modalitate.
Partea civilă nu a respectat termenele stipulate în contract, introducând la plată filele CEC cu mult înainte de aceste date prevăzute expres în contract, cauzând astfel intrarea în Centrala Incidentelor de Plăți a firmei la care era director inculpatul.
Dacă filele CEC ar fi fost emise în acord cu termenii contractului, partea civilă nu ar fi avut ce să introducă la plată anticipat, astfel încât exista posibilitatea revenirii financiare a "", cu consecința achitării plăților succesive, la termenele din contract, a valorii cesiunii de creanță.
În același timp, cât timp incidentul minor al "", datorat unui bilet la ordin, s-a produs în data de 5.09.2003, în aceeași zi cu data încheierii contractului de cesiune de creanță, este greu de presupus că inculpatul a cunoscut despre acesta la momentul încheierii contractului.
Acest tip de eveniment, conform adresei nr. II/4/5951 din data de 26.09.2006, este adus la cunoștința titularului de cont, de către banca ce a declarat la Centrala Incidentelor de Plăți incidentul respectiv, prin adresarea unei somații, prin care îi notifică acestuia interdicția de a emite cecuri pe timp de 1 an.
Cum incidentul s-a produs în 5.09.2003, în aceeași zi cu încheierea contractului de cesiune, nu poate rezulta presupunerea că somația deja fusese primită de inculpat.
Față de cele expuse mai sus, în acord și cu mențiunile contractului de cesiune de creanță, instanța a constatat că faptele reclamate de partea civilă nu sunt prevăzute de legea penală, ele putând genera un litigiu de natură civilă, sens în care, în conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală, l-a achitat pe inculpatul, pentru infracțiunea de "înșelăciune", prev. de art. 215 alin. 2, 3 Cod penal.
În raport de situația de fapt reținută de instanță, s-a constatat că există o faptă de emitere a unei file CEC cu dată falsă, în sensul art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, însă aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Această constatare are în vedere persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, dar în special împrejurările comiterii faptei și anume, faptul că reprezentanții părții civile au acceptat titlurile de plată completate în această modalitate.
Pe de altă parte, folosirea cecurilor postdatate este acceptată și reglementată inclusiv de către - art. 67 și următoarele din Normele Cadru nr. 7/8 martie 1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit cu cecuri.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen legal, partea civilă PLAST SRL, care a solicitat desființarea hotărârii primei instanțe ca nelegală și netemeinică și, pe fond, condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune raportat la probatoriul administrat în cauză, fără a preciza, însă, motivele de apel în scris.
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului de fond și
sentința criticată, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat că apelul formulat de partea civilă este nefondat și l-a respins, ca atare, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a administrat întreg probatoriul testimonial și cu înscrisuri necesar soluționării cauzei, probe ce au stabilit, fără echivoc, că fapta de înșelăciune reclamată de partea vătămată nu intră în sfera ilicitului penal.
Astfel, susținerile părții vătămate privind inducerea în eroare la momentul încheierii contractului cu prin neprezentarea dificultăților financiare ale societății nu pot fi apreciate ca elemente constitutive ale laturii obiective privind infracțiunea de înșelăciune, între cele două societăți existând relații comerciale de lungă durată care s-au derulat în aceleași împrejurări de fapt și cu folosirea acelorași instrumente de plată.
Potrivit dispozițiilor art. 215 Cod penal, pentru existența infracțiunii de înșelăciune, sub aspectul laturii obiective, se cere ca inculpatul să fi săvârșit o acțiune de inducere în eroare a altei persoane prin orice mijloace și, ca urmare a acestei activități, cel amăgit să fi luat o decizie cu caracter patrimonial păgubitoare.
În cauza de față, partea vătămată nu a luat o astfel de decizie, ci a acceptat, pentru executarea contractului de cesiune de creanță, primirea mai multor file CEC post datate, care nu cuprindeau elementele esențiale unor asemenea instrumente de plată, respectiv numele trăgătorului, data și locul emiterii și pe care le-a introdus la bancă înainte cu 30 - 50 de zile față de data stabilită în contract.
Ori, o asemenea manieră de executare a unui contract convenită de comun acord de ambele părți și devenită un mod de lucru a celor două societăți, nu poate fi interpretată ca o acțiune de inducere în eroare ori nu poate intra sub incidența normei de drept penal, fiind cel mult un litigiu de natură comercială. Acceptarea unor înscrisuri cu încălcarea normelor imperative care reglementează emiterea de cec-uri de către reprezentantul părții vătămate nu poate fi invocată, ulterior, ca o împrejurare esențială ce a determinat încheierea contractului și fără de care acesta nu ar fi fost încheiat. Ceea ce este evident în speța de față este faptul că reprezentanții părții vătămate au acceptat instrumente de plată post datate, iar folosirea cec-urilor pe care apare înscrisă o dată ulterioară celei la care au fost emise este o practică acceptată și chiar reglementată de, împrejurarea că acestea au fost introduse în bancă înaintea datelor scadente a condus la intrarea societății în Centrala Incidentelor de Plăți și a determinat imposibilitatea firmei debitoare de a achita succesiv plata la termenele prevăzute în contract.
Față de cele ce preced, Tribunalul a apreciat că hotărârea primei instanțe nu este afectată de nici un viciu în stabilirea situației de fapt și că aplicarea dispozițiilor legale, soluția de achitare a inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune fiind fundamentată pe probele administrate în cauză și în deplină concordanță cu actele și lucrările dosarului.
În consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Tribunalul a respins, ca nefondat, apelul formulat de partea civilă PLAST, cu sediul în I,- împotriva sentinței penale nr. 156 25.05.2007, pronunțată de Judecătoria Iași, care a fost menținută ca legală și temeinică.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârile au fost recurate de partea civilă Plast I, fiind criticate pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului promovat partea civilă a susținut că faptele comise de inculpatul sunt prevăzute de legea penală și constituie infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 2, 3 Cod penal, precum și infracțiunea de emitere a unor file CEC cu dată falsă sau cărora le lipsește unul din elementele esențiale prevăzute de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, fapte aflate în concurs real.
S-a solicitat condamnarea inculpatului pentru săvârșirea celor două infracțiuni și obligarea la plata despăgubirilor civile.
A mai precizat partea civilă că la momentul încheierii contractului, inculpatul cunoștea situația financiară a firmei pe care o administra, Colibași, și lipsa acesteia de lichidități; de asemenea cunoștea că în aceeași zi firma administrată de el intrase în Centrala incidentelor de plăți din cauza unui bilet la ordin refuzat de bancă pentru lipsa disponibilului.
Partea civilă a mai precizat că administratorul societății cunoștea situația financiară a unității pe care o conducea, iar omisiunea de a-l informa corect pe reprezentantul părții civile în legătură cu posibilitățile reale de valorificare a cecurilor emise nici nu a fost negată.
aparenței că cecurile emise au acoperire și vor fi acceptate spre cumpărare de către bancă prin ascunderea situației financiare reale a societății, cu scopul de a obține un câștig, în condițiile captării anterioare a încrederii partenerului de afaceri, duce la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenție, care trebuie reținută în sarcina inculpatului.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.
Așa cum au reținut și primele instanțe, prezumția de nevinovăție a inculpatului nu a fost răsturnată.
Acesta a îndeplinit funcția de director executiv la Colibași, societate care avea ca obiect de activitate distribuția de autoturisme "".
Începând cu anul 2001, această societate a încheiat mai multe contracte cu - Plast I, prin care prelua mai multe creanțe de energie electrică, achitate cu file cec.
Un asemenea contract s-a încheiat între cele două societăți și la data de 5 septembrie 2003, având ca obiect o creanță de 1.270.622.646 ROL.
La data de 26 septembrie 2003, când s-a încheiat circuitul de compensare la sediul Institutului de Management și Informatică B, a înmânat părții civile Plast cinci file CEC, trase asupra Băncii Transilvania și pe care erau menționate la rubrica "data emiterii" date ulterioare, respectiv: 17 noiembrie 2003; 21 noiembrie 2003; 26 noiembrie 2003 și 5 decembrie 2003.
Partea civilă a încercat contractarea unui credit bancar la și pe care intenționa să-l garanteze cu filele CEC primite de la, întrucât a fost refuzată cu motivarea că a avut un incident de plată și nu mai prezintă garanții suficiente, încercat să obțină un împrumut de la Bank.
Fiind și aici refuzată, partea civilă a cerut inculpatului să achite datoria prin ordine de plată, primind astfel suma de 200.000.000 RON.
Din actele aflate la dosar rezultă că partea civilă, în perioada 28 octombrie 2003 - 14 noiembrie 2003, înainte de datele convenite de părți și înscrise pe filele CEC ca date ale emiterii, le-a introdus la plată, iar trasul -banca, a refuzat decontarea, motivat de lipsa de disponibil în contul
Deși în contractul de cesiune de creanță nr. 534/5 septembrie 2003 se prevedea că termenul de stingere a creanței preluate în baza acestui contract este de 60 zile calendaristice de la data preluării creanței de către cesionar și că plata mărfurilor livrate de către vânzător se va face prin cinci file CEC, la un anumit termen după preluarea creanței, partea civilă primit imediat toate cele cinci file CEC pe care erau menționate date ulterioare, ca și date de emitere, în acord cu termenele din contract.
Articolul 2 din Legea nr. 59/1934 prevede că titlul căruia îi lipsea una din condițiile arătate, respectiv numele trăgătorului, data, locul emiteri, nu va fi socotit CEC, iar persoanele care au acceptat aceste cecuri, în modalitatea înscrierii unor date de emitere nereale sau cu încălcarea normelor ce guvernează emiterea cecurilor, nu se vor putea prevala de faptul că tipizatul în sine le-a creat convingerea că prețul va fi achitat.
Incidentul dedus judecății s-a produs în condițiile în care între cele două societăți existaseră relații comerciale anterioare, de valoare mult mai mare decât suma din ultimul contract, iar plata era efectuată în aceeași modalitate.
Partea civilă nu a respectat termenele stipulate în contract și a introdus la plată filele CEC cu mult înainte de datele prevăzute expres în contract, cauzând astfel intrarea în Centrala Incidentelor de Plăți a firmei
Pe de altă parte, dacă filele cec ar fi fost emise în acord cu termenii contractului, partea civilă nu ar fi avut ce să introducă la plată anticipat, astfel încât exista posibilitatea revenirii financiare a, cu consecința achitării plăților succesive, la termenele din contract.
Întrucât incidentul cauzat de emiterea acelui bilet la ordin a avut loc la 5 septembrie 2003, în aceeași zi cu data încheierii contractului de cesiune de creanță, nu există certitudinea că inculpatul a cunoscut această împrejurare la momentul încheierii contractului.
Față de această situație de fapt, în mod corect primele instanțe au apreciat că faptele reclamate de partea civilă nu sunt prevăzute de legea penală, ele urmând a fi rezolvate pe cale civilă.
Soluția de achitare pronunțată în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal este legală și temeinică, urmând a fi menținută.
Sancțiunea administrativă aplicată pentru săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. 1 pct. 3 Legea nr. 59/1934 este îndestulătoare, fiind de natură a preveni săvârșirea unor fapte similare în viitor.
La alegerea acesteia s-au avut în vedere: persoana inculpatului, circumstanțele săvârșirii faptei și în special împrejurarea că reprezentanții părții civile au acceptat titlurile de plată completate în această modalitate.
S-a mai avut în vedere și împrejurarea că folosirea cecurilor postdatate este acceptată și reglementată de către în art. 67 și următoarele din Normele Cadru nr. 7/8 martie 1994, privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit cu cecuri.
Deși aceste norme nu abrogă o infracțiune, ele vin să releve atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege prin săvârșirea acestei fapte de către inculpat.
Pe cale de consecință, soluțiile pronunțate în prezenta cauză sunt legale și temeinice, urmând a fi menținute, iar recursul promovat de partea civilă apare ca nefondat, urmând a fi respins în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. b Cod procedură penală.
Hotărârile recurate au fost verificate din oficiu și prin prisma dispozițiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală, constatându-se că nu sunt motive de casare.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de partea civilă Plast împotriva deciziei penale nr. 534 din 19 noiembrie 2007 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
16.06.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Mihaela Chirilă, Otilia Susanu
