Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 375/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 375
Ședința ne publică de la 10 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Sorina Petria Mitran JUDECĂTOR 2: Membri Liana Balaci
- - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința nepublică de la 1 aprilie 2009, dezbateri consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face, împreună cu încheierea de la 9 aprilie 2009, corp comun cu prezenta decizie, privind soluționarea recursurilor declarate de inculpatul - și părțile responsabile civilmente și ița, împotriva deciziei penale nr. 83 de la 5 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin sentința penală nr.278/ 25.01.2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr- s-au dispus următoarele:
În baza art. 215 alin. 1, 2, 3.p cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod Penal;
Condamnarea fiecăruia dintre inculpații, fiul lui e și, născut la data de 03.04.1986 în C, -, domiciliat în C,-, D, cetățean român, studii 12 clase, ocupația - student la Facultatea de Litere C și la Facultatea de Drept e, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale și -, fiul lui și ița, născut la data de 04.03.1986 în C, -, cu domiciliul în C, cart., - 34,. 1,. 2, D, cetățean român, studii 12 clase, student la Facultatea de Drept e C și la Facultatea.E, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 26.Cod Penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplicarea art. 99 și următoarele, a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10.02.1987 în C, -, cu domiciliul în C,-, - 27,. 1,. 18, D și fără forme legale în C,-, D, cetățean român, studii 7 clase, tâmplar la SRL C, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 81.Cod Penal, art. 110.Cod Penal, a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni pentru fiecare dintre cei trei inculpați.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83.
Cod PenalAu fost obligații inculpații în solidar și în solidar și cu părțile responsabile civilmente e și, cu domiciliul în C,-, jud. D, și ița, C, cart., - 34,. 1,.2, jud. D, și, cu domiciliul în C,-, - 27,. 1,. 18, D și fără forme legale în C,-, jud. D, la 5200 USD către partea civilă.
A fost obligat fiecare dintre inculpații și în solidar cu părțile responsabile civilmente e și și respectiv și ița la câte 670 lei cheltuieli judiciare statului.
A fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și OG la 710 lei cheltuieli judiciare statului, din care 40 lei onorariu apărător oficiu.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 481/P/2004 din 25 aprilie 2005 au fost trimiși în judecată inculpații, - și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3.Cod Penal cu aplicarea art. 99 și următoarele
Cod PenalInstanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 10.06.2004, cetățeanul străin din a sesizat autoritățile române cu privire la faptul că a fost victima unei fraude prin internet cu ocazia participării în luna octombrie 2003 la o licitație pe site-ul pentru achiziționarea unui ceas din aur marca " ".
Din conținutul plângerii penale a rezultat că partea vătămată, deși a expediat în România suma de 5.000 dolari A pe numele inculpatului pentru plata ceasului adjudecat la licitație, acesta nu i-a fost remis conform înțelegerii.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, a rezultat că inculpații și -, zis " -", într-o perfectă cooperare materială și intelectuală și cu complicitatea inculpatului, în perioada septembrie - octombrie 2003 ( în perioada respectivă inculpații erau minori cu vârste de peste 16 ani ), au reușit să inducă în eroare pe partea vătămată, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase în scopul de a obține foloase materiale injuste pricinuind acesteia o pagubă de 5.000 dolari
Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2003, inculpatul a aflat de la diverși prieteni de posibilitatea obținerii în condiții relativ ușoare a unor sume de bani prin folosirea internetului.
În acest scop, s-a decis să organizeze în mod fictiv licitații pentru vânzarea unor bunuri inexistente prin intermediul site-ului eBay (cel mai cunoscut site oficial și specializat în vânzarea de bunuri în regim on-line).
În scopul menționat inculpatul a postat un anunț pe site-ul eBay pentru vânzarea unui ceas marca " ".
Cu ocazia postării anunțului, a lăsat ca adresă de contact e-mail-ul "--dealers.net" pe care îl utiliza în mod frecvent și pe care anterior îl înființase în baza unor date de identificare false, trecând ca titular al acestuia un nume fictiv, respectiv " ".
Ca urmare a publicării acestui anunț a fost contactat de partea vătămată ( domiciliat în, nr. 15,. 3 ), care s-a arătat interesată în achiziționarea ceasului de aur marca " ".
Pe parcursul corespondenței cu partea vătămată (de la Clubul de internet "" din cartierul Nouă, la care inculpatul era încadrat ca supraveghetor), inculpatul i-a mai mai spus acesteia că este cetățean englez, că are mama internată în spital de o boală gravă, motiv care l-a determinat să ia hotărârea de a-și vinde ceasul de aur marca " ".
Inculpatul a mărturisit prietenului său, inculpatul -, zis "-" activitatea frauduloasă de derulare a licitației însă în același timp, și-a manifestat îndoiala cu referire la reușita inducerii în eroare a părții vătămate.
În aceste circumstanțe de fapt inculpatul -, zis "-", a consimțit să coopereze la activitatea frauduloasă de inducere in eroare a părții vătămate folosind în acest scop un calculator pe care-l deținea la domiciliu și care era conectat la internet.
Ca urmare a activității infracționale desfășurată în continuare de către inculpatul -, zis "-" partea vătămată a fost convinsă să transfere suma de 5.000 dolari D prin serviciul.
Pentru primirea sumei de la Banca Transilvania, Sucursala D ( serviciul ) inculpații și -, zis "-" l-au folosit pe inculpatul (numele și adresa acestuia au fost comunicate părții vătămate de către inculpatul -, zis -, iar anterior același inculpat îl mai folosise pe pentru primirea unor sume de bani obținute de la cetățeni străini prin săvârșirea unor fapte penale similare).
Inculpatul a cunoscut că suma de 5.000 dolari A transmisă de partea vătămată prin serviciul la Banca Transilvania, Sucursala D, provine din săvârșirea de către cei doi inculpați a infracțiunii de înșelăciune și pentru ajutorul dat a primit suma de 200 dolari A, diferența de 4.800 dolari Aaf ost împărțită de către cei doi inculpați.
În cursul urmăririi penale, inculpații și au recunoscut în mod constant faptele penale mai sus descrise.
S-a mai reținut că inculpatul -, zis -, specializat în săvârșirea unor asemenea infracțiuni (a mai fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru săvârșirea unor fapte de același gen prin rechizitoriile nr. 317/2003 din 8.10.2003 și nr. 386/P/2003 din 16.12.2002) a recunoscut parțial faptele (știa de la cei doi inculpați de inducerea în eroare a părții vătămate de obținerea sumei de 5.000 dolari pe numele lui și de faptul că a primit de la numitul o parte din sumele trimise de către partea vătămată pe numele lui ). A susținut că nu ar fi participat în mod efectiv la săvârșirea faptelor penale comise de inculpații și.
S-a apreciat că probatoriile administrate în cauză infirmă susținerile inculpatului, întrucât chiar partea vătămată în plângerea penală a menționat, printre alte detalii în vederea identificării autorului fraudei pe internet și faptul că acesta în corespondența pe care a purtat-o s-a recomandat și cu porecla de "-".
Starea de fapt a fost probată cu: plângerea penală formulată de către partea vătămată, documentele de transferarea și primirea sumelor de bani de la unitățile bancare, declarațiile inculpaților și procesele-verbale de confruntare a acestora, procesele - verbale de investigare a calculatoarelor, datele comunicate de către SC B privind telefonul mobil folosit de inculpatul -, zis "-" în scopul convorbirilor cu partea vătămată, anchetele sociale, procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.
În cursul cercetării judecătorești la instanța de fond au fost audiați inculpații, s-au solicitat fișele de cazier ale acestora și s-au întocmit de către Serviciul de Probațiune D referate de evaluare.
Inculpații și și-au menținut cele susținute în cursul urmăririi penale, în sensul că inculpatul a purtat convorbiri cu partea vătămată în scopul de aod etermina pe aceasta să trimită în România prețul ceasului așa-zis "achiziționat" și că a primit cea mai mare parte din bani, în timp ce inculpatul a continuat să nege că ar fi avut vreo contribuție în inducerea în eroare a părții vătămate. A negat că ar fi corespondat cu partea vătămată sau că ar fi avut cu aceasta convorbiri telefonice. A susținut că a primit de la inculpatul între 400 și 600 USD, banii reprezentând o datorie a acestuia și că l-a auzit pe acesta manifestându-și intenția de a induce în eroare partea vătămată, cu aproximativ o săptămână înainte de comiterea faptei. A mai susținut că i-a permis inculpatului să se folosească de calculatorul său, fară a bănui că acesta ar coresponda cu partea vătămată. Oricum, însă, între momentul în care inculpatul i-a relatat că intenționează să înșele pe cineva și momentul în care a primit suma de bani menționată, acesta nu s-a mai folosit de calculatorul inculpatului. Cu privire la motivele pentru care ceilalți inculpați l-ar învinui de participarea la această faptă, inculpatul a declarat că s-ar datora faptului că le-a descris activitatea infracțională în amănunt și că aceștia s-ar baza și pe împrejurarea că inculpatul este cercetat în mai multe dosare penale pentru infracțiuni de înșelăciune pe internet, infracțiuni a căror comitere a recunoscut-
Observând plângerea părții vătămate, instanța de fond a constatat că aceasta a indicat încă de la început porecla celui cu care a purtat negocierile pentru cumpărarea ceasului, și anume "-", poreclă ce îi aparține inculpatului.
Instanța de fond a reținut că inculpatul nu a furnizat o motivație credibilă pentru care ceilalți inculpați ar fi susținut implicarea sa în infracțiune, și având în vedere anumite indicii, cum ar fi cel susmenționat privind porecla folosită, faptul că a primit o parte din banii obținuți din infracțiune, cunoscând cel puțin intenția inculpatului de a comite fapta, împrejurarea că a permis acestuia - potrivit propriei sale susțineri - să se folosească de calculatorul său, prima instanță a apreciat ca adevărate declarațiile coinculpaților, potrivit cărora inculpatul a desfășurat efectiv acte de inducere în eroare a părții vătămate.
La stabilirea pedepsei aplicabile fiecărui inculpat s-au avut în vedere prejudiciul produs și împrejurarea că nu a fost recuperat, dar și vârsta acestora la data comiterii faptei și faptul că nu erau cunoscuți cu antecedente penale.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel inculpații și -, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de apel, apelantul inculpat criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie, având în vedere că a aplicat aceeași pedeapsă pentru toți inculpații, neținând cont de contribuția fiecărui inculpat la săvârșirea faptei, și, de asemenea, i-a obligat în solidar la recuperarea prejudiciului, în condițiile în care ar fi trebuit să fie obligați fiecare în raport de sumele pe care și le-au însușit.
Astfel, apelantul a arătat că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că a recunoscut și regretat faptele comise, că prin atitudinea sa a contribuit în mod substanțial la aflarea adevărului și nu a mai săvârșit alte fapte penale. Cu privire la prejudiciu, a arătat în esență că din suma de bani încasată de la partea vătămată, el a primit doar 200 USD și, astfel, în mod corect instanța ar fi trebuit să-l oblige la a plăti doar această sumă.
În cuprinsul motivelor de apel, apelantul-inculpat - a arătat următoarele: instanța de fond a făcut doar o apreciere generică cu privire la mijloacele de probă care vin în susținerea vinovăției inculpatului, că împotriva sa există doar susținerile celorlalți doi inculpați, care nu se coroborează cu nicio altă probă, de aici rezultând netemeinicia si nelegalitatea soluției instanței de fond (art.69 C.P.P."declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente in cauza "), iar banii pe care acesta i-a primit îi dăduse anterior cu împrumut. Nu s-a dovedit că aceștia constituiau partea sa în urma infracțiunii săvârșite de cei doi, și.
Prin decizia penală nr. 83 de la 5 decembrie 2007, Tribunalul Dolj - Secția pentru Minori și Familie, a respins apelurile formulate de inculpații și - cu obligarea acestora la câte 40 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, reținând următoarele:
inculpatului în comiterea de infracțiuni prin intermediul computerului, infracțiuni care prin modul în care sunt comise presupun dificultate în identificarea autorilor, coroborată și cu faptul că, așa cum rezultă din referatul de evaluare, inculpatul nu s-a arătat interesat de actul educațional, a demonstrat că, în mod corect, instanța de fond a apreciat, prin raportare la dispozițiile art. 100, că față de acesta se impune aplicarea unei pedepse, luarea unei măsuri educative nefiind suficientă pentru îndreptarea inculpatului minor.
Față de gradul de pericol social al faptei comise, gradul de implicare al inculpatului în săvârșirea faptei, atitudinea sa cooperantă pe parcursul procesului, pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare - minimul prevăzut de lege - a fost corect stabilită de instanța de fond, fiind justă și aprecierea instanței potrivit cu care scopul educativ - preventiv al pedepsei poate fi realizat și fără privarea de libertate a inculpatului.
Cu privire la prejudiciu, în mod corect s-a dispus obligarea inculpaților, în solidar, la plata despăgubirilor civile, în speță fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 1003.civ. potrivit cu care atunci când fapta prejudiciabilă este imputabilă mai multor persoane, acestea sunt ținute solidar pentru despăgubiri. Or, în speță, inculpatul, în calitatea sa de complice la infracțiunea de înșelăciune, a contribuit prin faptele sale în egală măsură cu ceilalți inculpați la producerea rezultatului infracțiunii, neavând nici o relevanță faptul că din suma primită de la partea civilă apelantul nu a primit decât 200 euro.
Cu privire la apelul inculpatului -, s-a reținut că, prin plângerea adresată organelor de cercetare penală, partea vătămată a reclamat comiterea faptei de înșelăciune, indicând numele persoanei de contact în prezentarea faptelor ce s-au derulat. Împrejurarea că în plângerea formulată nu indicat și numele celorlalți doi inculpați nu presupune că aceștia nu se fac vinovați de comiterea faptelor de vreme ce la acea dată partea vătămată nici nu ar fi fost în măsură să le indice numele și oricum, pentru tragerea la răspundere a acestora, nu este necesară existența unei plângeri prealabile.
S-a reținut că pe documentele de transfer și primire a banilor este firesc să apară numele unuia dintre inculpați, iar faptul că acesta nu este al inculpatului - nu înseamnă că acesta nu a contribuit la inducerea în eroare a părții vătămate, contribuția acestui inculpat în activitatea infracțională fiind cu totul alta.
S-a mai constatat că declarațiile inculpaților și sunt consecvente în a relata participarea inculpatului, între declarațiile acestora neexistând contradicții.
Cu privire la motivul conform căruia instanța de fond ar fi reținut în motivarea vinovăției inculpatului - datele comunicate de SC B și rezultatul consemnat în procesul verbal de investigare a calculatorului, tribunalul l-a constatat ca fiind nereal, argumentele instanței de fond în combaterea apărării inculpatului fiind cu totul altele. Oricum, lipsa unor informații incriminatoare în actele menționate nu pot constitui temei pentru înlăturarea vinovăției apelantului, interpretarea corectă a întregului probatoriu conducând la concluzia instanței de fond, conform cu care apelantul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii.
De asemenea, s-a apreciat că în mod corect a reținut instanța de fond că inculpatul - nu furnizat o justificare credibilă pentru care ceilalți inculpați ar fi susținut implicarea sa în infracțiune, cu atât mai mult cu cât, încă din prima declarație, primul inculpat audiat în cauză, relatează despre participarea inculpatului -, pe care-l indică și prin porecla " -".
Prin urmare, tribunalul a constatat că în mod temeinic instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului apelant -, la individualizarea pedepsei făcându-se o justă aplicare a dispozițiilor art. 72.pen. raportat la limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei, modul și împrejurările de comitere a faptelor, atitudinea acestuia și aspectele ce caracterizează persoana inculpatului, astfel cum au fost consemnate în referatul de evaluare întocmit în cauză.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpatul - și părțile responsabile civilmente și ița.
Părțile responsabile civilmente și ița nu au precizat motivele de recurs.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că hotărârile instanței de fond și de apel sunt nemotivate, încălcându-i-se astfel dreptul la un proces echitabil, întrucât a fost preluat rechizitoriul fără examinarea probelor, încălcându-se astfel art. 354, 356.C.P.P. art. 3.C.P.P. art. 64, 65.C.P.P. și art. 6 din CEDO. A mai arătat că a fost condamnat pe baza unor indicii, și nu pe bază de probe, că partea vătămată nu a făcut nici o referire la el și nu s-a dovedit că numărul de telefon de pe care s-a luat legătura cu partea vătămată era al său sau folosit de el. S-a solicitat, în apărare, audierea părții vătămate, însă această cerere a fost respinsă în mod nejustificat, astfel nefiind asigurată o judecată echitabilă și accesul la un mijloc de probațiune. Condamnarea sa s-a făcut numai pe baza susținerilor celorlalți coinculpați, între ale căror declarații există contradicții esențiale. Instanța de fond și de apel au motivat că inculpatul nu a furnizat elemente credibile că e nevinovat, în condițiile în care acesta ar fi trebuit să beneficieze de prezumția de nevinovăție. A solicitat casarea deciziei și sentinței și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond; în subsidiar, a solicitat achitarea sa, întrucât nu există nici o probă de vinovăție.
Recursul inculpatului este fondat, iar cel al părților responsabile civilmente este inadmisibil, urmând a fi soluționate ca atare, pentru considerentele ce urmează.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanța de fond și cea de apel au reținut în mod greșit vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, în condițiile în care probatoriul administrat în cauză nu confirmă participarea acestuia la comiterea acestei infracțiuni.
Astfel, se constată că prima instanță și cea de apel au pronunțat condamnarea inculpatului cu motivarea că în plângerea părții vătămate s-a indicat încă de la început porecla celui cu care a purtat negocierile pentru cumpărarea ceasului, și anume "-", poreclă ce îi aparține inculpatului, însă instanțele nu au arătat în nici un fel cum anume au stabilit că inculpatul avea această poreclă, în condițiile în care el o contestă, iar alte probe nu au mai fost administrate în acest sens (declarațiile coinculpaților fiind apreciate ca subiective, aceștia având interese contrare cu ).
Se mai constată că sunt întemeiate susținerile recursentului inculpat în sensul că a fost condamnat pe baza unor indicii, și nu în temeiul unor probe, în condițiile în care instanța de fond și-a motivat sentința prin faptul că există anumite indicii de comitere a infracțiunii (privind porecla folosită, faptul că a primit o parte din bani, împrejurarea că a permis acestuia să se folosească de calculatorul său), fără a indica însă vreo probă care să stabilească cu certitudine participarea inculpatului la comiterea infracțiunii.
Totodată, se constată că nu s-a dovedit în cauză că numărul de telefon de pe care s-au purtat conversațiile cu partea vătămată ar fi aparținut inculpatului sau ar fi fost folosit de acesta; mai mult decât atât, în cadrul activității de investigare a computerului acestuia nu au fost identificate date care să intereseze cauza sau care să îl incrimineze în vreun fel pe acest inculpat. În aceste condiții, este totalmente neîntemeiată motivarea instanței de apel în sensul că lipsa unor informații incriminatoare în actele menționate (adresa SC și procesul verbal de investigare a computerului) nu pot constitui temei pentru înlăturarea vinovăției apelantului.
Împrejurarea că inculpații și au relatat participarea inculpatului la comiterea infracțiunii nu este în măsură să conducă cu certitudine la reținerea vinovăției acestuia, întrucât nu sunt susținute de nici o altă probă administrată în cauză. Or, potrivit art. 69.C.P.P. declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Curtea apreciază că în cauză prezumția de nevinovăție a inculpatului nu a fost înlăturată prin probatoriul administrat, astfel că acesta nu avea obligația legală să furnizeze o justificare credibilă pentru care ceilalți doi inculpați ar fi susținut implicarea sa în infracțiune, astfel cum în mod neîntemeiat au apreciat instanțele de fond și de apel.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 38515pct. 2 lit. d C.P.P. va fi admis recursul inculpatului, vor fi casate în parte decizia și sentința cu privire la acest inculpat, iar în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. C.P.P. se va dispune achitarea inculpatului - pentru infracțiunea prev. de art.215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 99 și urm.
Cod PenalAvând în vedere disp. art. 346 alin. 3.C.P.P. se va înlătura obligarea inculpatului - în solidar cu ceilalți doi inculpați și cu părțile responsabile civilmente și ița la plata sumei de 5200 USD către partea civilă, precum și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Se vor menține celelalte dispoziții (neputându-se face aplicarea disp. art. 3857.C.P.P. cu privire la inculpații și, având în vedere recunoașterea de către aceștia a infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată).
Având în vedere art. 3851alin. 4.C.P.P. întrucât părțile responsabile civilmente și ița nu au folosit calea de atac a apelului, iar în apel nu a fost modificată soluția din sentință, va fi respins ca inadmisibil recursul părților responsabile civilmente și ița.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P. și art. 192 alin. 3.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 83 de la 5 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
Casează în parte decizia și sentința cu privire la acest inculpat.
În baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. C.P.P. achită inculpatul - pentru infracțiunea prev. de art.215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal cu aplic. art. 99 și urm.
Cod PenalÎnlătură obligarea inculpatul - în solidar cu ceilalți doi inculpați și cu părțile responsabile civilmente și ița la plata sumei de 5200 USD către partea civilă, precum și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Menține celelalte dispoziții.
Respinge recursul părților responsabile civilmente și ița ca inadmisibil.
În baza art.192 alin.2 C.P.P. obligă recurentele părți responsabile civilmente la câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.192 alin.3 C.P.P. onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului în sumă de 100 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 10 aprilie 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red. jud.
10 aprilie 2009,
C va urmări și încasa de la rec. resp.p. civil. și ița, câte 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Sorina Petria MitranJudecători:Sorina Petria Mitran, Membri Liana Balaci
