Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 417/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 417/ DOSAR NR-
Ședința publică din 22 iunie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alexandru Șerban
JUDECĂTOR 2: Laura Popa
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr. 23/Ap din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 17 iunie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 22 iunie 2009, când,
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 245 din 24 octombrie 2008 Judecătoriei Sfântu Gheorghe în baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. rap. la art. 10 al. 1 lit. b/1 pr.pen. și art. 18/1 pen. cu aplicarea art. 91 lit. c pen. inculpatul, fiul lui și, născut la data de 4.11.1975 în orașul C, jud. C, cetățean român, studii 10 clase, mecanic auto la SC SRL B, domiciliat în orașul C,-, jud. C, fără forme legale în com.,-, jud. C, CNP -, a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 al. 1 și 2.pen. cu aplic. art. 41 al. 2, 42.pen. (opt acte materiale), art. 37 lit. a și b pen. și art. 61.pen. și s-a aplicat acestuia sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei.
S-a constatat că părțile vătămate, și nu și-au recuperat prejudiciile suferite, însă nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 14.pr.pen. rap. la art. 346 al. 2.pr.pen. și art. 998-999.civil, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile, domiciliată în com., sat, nr. 58, jud. C, suma de 15 lei, cu titlu de despăgubiri civile - daune materiale, pentru prejudiciul produs și nerecuperat de inculpat.
În baza art. 118 al. 1 lit. e pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 53 lei dobândită de acesta prin săvârșirea faptei.
S-a respins cererea privind luarea față de inculpat a măsurii interzicerii de a se afla în satul, com., ca neîntemeiată.
În baza art. 192 al. 1 pct. 1 lit. d pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului 460 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, onorariile aparatorilor din oficiu ai inculpatului în cele două cicluri procesuale, urma a fi avansată Baroului C din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. cu nr. 1220/P/2006, din 12.03.2007, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sf. G la data de 14.03.2007, sub număr dosar -, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2, 42.pen. (8 acte materiale), art. 37 lit. a și b pen. și art. 61.pen. reținându-se, în esență, faptul că, la data de 21.08.2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea calității mincinoase de tehnician veterinar, inculpatul le-a indus în eroare pe părțile vătămate, și, cărora le-a vândut niște medicamente spunându-le că sunt de uz veterinar, pentru tratarea câinilor și lor, cauzându-le un prejudiciu total de 68 lei.
Totodată, prima instanță a reținut că, prin sentința penală nr. 171/19.06.2007 a Judecătoriei Sf. G, pronunțată în dosarul nr. -, s-a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, rap. la art. 10 al.1 lit. b/1 pr.pen. aplicându-se inculpatului sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 200 lei, însă ca urmare a admiterii apelului declarat de parchet, prin decizia penală nr. 101/A/5.11.2007 a Tribunalului Covasna, sentința primei instanțe a fost desființată, cu trimitere spre rejudecare, cauza fiind astfel înregistrata pe rolul Judecătoriei Sf. G la data de 10.04.2008 sub nr-.
De asemenea, instanța de fond a reținut că, la termenul de judecată din data de 1.09.2008, prezent în fața instanței de judecată, prin declarația dată, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, manifestând regret față de comiterea acesteia și învederând faptul că a comis fapta cu scopul de a face rost de bani, pentru a cumpăra alimente familiei sale, fiind audiate în instanță și părțile vătămate (40), (41), (64), (65), (66), (67), ( 68) și (69).
Pe baza probatoriului administrat prima instanță a reținut, în fapt că, la data de 21.08.2006, inculpatul a găsit pe trotuarul din apropierea magazinului din mun. Sf. G, o ce conținea mai multe pastile.
În aceeași zi, inculpatul s-a deplasat în com., jud. C, la domiciliul părții vătămate, căreia i-a spus, contrar realității, că lucrează în cadrul dispensarului veterinar din comună și a fost trimis de medicul veterinar, pentru a vinde pastile de uz veterinar, pentru tratarea câinilor și astfel i-a vândut părții vătămate o pastilă contra sumei de 2 lei.
Inculpatul a procedat în aceeași modalitate și cu celelalte șapte părți vătămate, prezentându-se la domiciliul acestora, spunându-le că lucrează ca asistent veterinar în cadrul dispensarului veterinar din comună, împreuna cu medicul veterinar și că acesta din urmă l-a trimis să vândă pastile pentru și câini.
Astfel, inculpatul le- vândut părților vătămate pastile, obținând suma de 3 lei de la partea vătămată, 6 lei de la partea vătămată, 10 lei de la partea vătămată, 15 lei de la partea vătămată, 9 lei de la partea vătămată, 3 lei de la partea vătămată, inculpatul vaccinând și zece aparținând părții vătămate, obținând de la aceasta suma de 20 lei.
Prejudiciul total cauzat celor opt părți vătămate a fost de 68 lei, sumă cu care inculpatul a cumpărat alimente, astfel cum rezultă din declarațiile sale date atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată.
Față de starea de fapt reținută mai sus, în baza probatoriului administrat și a recunoașterii inculpatului, prima instanță a reținut că fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2, 42.pen. (opt acte materiale), art. 37 lit. a și b pen. și art. 61.pen.
Însă, ținând seama de dispozițiile art. 17, 18/1 al. 1 și 2. penal, prima instanță a conchis că, față de împrejurările și modalitatea săvârșirii faptei, de scopul urmărit și urmarea produsă, precum și persoana inculpatului, care, deși este recidivist, a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă, fapta acestuia, prin atingerea minimă adusă valorilor ocrotite de lege, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, rap. la art. 10 al. 1 lit. b/1 pr.pen. și art. 18/1 pen. cu aplicarea art. 91 lit. pen. prima instanță l-a achitat pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2, 42.pen. (opt acte materiale), art. 37 lit. a și b pen. și art. 61.pen. și i-a aplicat acestuia sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei.
Cât privește latura civilă a cauzei, prima instanță a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu 15 lei despăgubiri civile, reprezentând suma plătită către inculpat pentru pastile, sumă nerecuperată, și apreciind ca fiind dovedit prejudiciul suferit, în baza art. 14, rap. la art. 346 al. 2.pr.pen. și art. 998-999.civil, l-a obligat pe inculpat să plătească acestei părți civile suma menționată.
Totodată, prima instanță a reținut că, deși părțile vătămate, și nu și-au recuperat prejudiciile suferite, acestea nu s-au constituit părți civile în cauză.
Așa fiind, în baza art. 118 al. 1 lit. e pen. instanța de fond a dispus confiscarea speciala de la inculpat a sumei de 53 lei dobândita de acesta prin săvârșirea faptei, reprezentând sumele de bani primite de inculpat de la părțile vătămate, sume nerecuperate, dar nesolicitate de părțile civile.
Cu privire la solicitarea reprezentantei Ministerului Public în sensul de a impune față de inculpat obligația de a nu frecventa satul, prima instanță a respins-o ca neîntemeiată, reținând că această măsură poate fi luată de instanță în cazul condamnării, ori în cauză s-a dispus achitarea, apreciindu-se că fapta săvârșită de inculpat nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 23/A/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasnaa fost respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe împotriva sentinței menționate.
Tribunalul a constatat că prima instanță a stabilit corect starea de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei și ținând seama de criteriile prev. de art. 18/1 al. 2. penal la stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptei săvârșite, ca una din trăsăturile esențiale ale infracțiunii, prev. de art. 17. penal, în mod temeinic a apreciat că fapta inculpatului, prin atingerea minimă adusă valorilor apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsit în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Astfel, din probatoriul administrat rezultă că, la data de 21 august 2006, inculpatul a găsit pe stradă o cu pastile și a luat hotărârea ca prin vânzarea acestora, ca fiind de uz veterinar, să obțină sume de bani, scop în care s-a deplasat în satul, unde a intrat în gospodăriile părților vătămate, prezentându-se ca asistent veterinar, arătând că a fost trimis de medicul veterinar să vândă medicamente pentru câini, condiții în care a vândut celor opt persoane vătămate câteva pastile, obținând în total suma de 68 lei, bani cu care a cumpărat alimente și scutece pentru copii.
Văzând modalitatea și împrejurările comiterii faptei, scopul urmărit de inculpat - acela de a obține bani pentru satisfacerea unor nevoi de trai a familiei sale și urmarea produsă, concretizată printr-un prejudiciu modic cauzat celor opt părți vătămate, în total de 68 lei și lipsa vreunui efect al medicamentelor vândute, precum și persoana inculpatului care are vârsta de 33 ani, în prezent fiind căsătorit, având în întreținere doi copii minori și își câștigă existența prin prestarea unor munci ocazionale în localitatățile și B, precum și faptul că, deși are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă, instanța de apel a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și în mod justificat prima instanță a dispus achitarea acestuia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală și solicitând condamnarea inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății, considerând că în mod greșit instanțele de fond și apel au apreciat că fapta comisă de inculpat nu prezintă un pericol social ridicat.
Astfel, parchetul a susținut că soluția de achitare a inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune este netemeinică, considerându-se că analiza stării de fapt probate și a circumstanțelor personale ale inculpatului potrivit criteriilor redate în aliniatul 2 al art. 181Cod penal atrag concluzia că fapta comisă de inculpat prezintă gradul de pericol social specific unei infracțiuni, fiind deopotrivă întrunite și celelalte condiții prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, menite să justifice o soluție de condamnare.
Recursul nu este fondat.
Prin comiterea unei erori grave de fapt, în sensul art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală, se înțelege denaturarea probelor administrate în cursul procesului, precum și stabilirea unei situații de fapt ce nu este confirmată de probe.
Prin decizia nr. 8/9.02.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii (nepublicată încă) s-a stabilit că dispozițiile art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală se interpretează în sensul că sunt incidente și în ipoteza recurării hotărârilor pronunțate în apel, pentru motivul greșitei aplicări a art. 181Cod penal sau, dimpotrivă, al neaplicării acestei dispoziții legale.
Potrivit art. 181alin. 1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei infracțiuni se ține seama, conform art. 181alin. 2 Cod penal, de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Vom analiza pe rând criteriile enumerate de textul legal menționat.
Referitor la modul și mijloacele de săvârșire a faptei se reține faptul că inculpatul nu a acționat organizat, după un plan dinainte stabilit, ci a acționat în mod ilicit dintr-un impuls de moment, după ce găsise pe jos o cu medicamente de uz uman. Mijloacele folosite nu evidențiază o periculozitate deosebită, medicamentele respective neavând niciun efect asupra animalelor cărora le-au fost administrate.
În legătură cu scopul urmărit de inculpat prin comiterea faptei, se observă că suma de bani obținută a fost utilizată de inculpat pentru a cumpăra alimente pentru familie, determinat de starea de nevoie în care se afla.
Împrejurările în care fapta a fost comisă reliefează de asemenea un pericol social scăzut, foarte relevant în acest sens fiind referatul de evaluare întocmit în cauză ( 73-76 primul dosar de fond).
În ceea ce privește urmarea produsă, se constată că prejudiciul cauzat părților vătămate este foarte redus ca și cuantum, chiar raportându-ne la veniturile și nivelul de trai al acestora. În cazul fiecăruia dintre cele opt acte materiale prejudiciul se situează între 3 și 20 de lei, iar prejudiciul total este de 68 lei. De asemenea, fapta nu a avut urmări vătămătoare asupra animalelor "tratate".
În sfârșit, faptul că inculpatul este recidivist nu exclude din incidența dispozițiilor art. 181Cod penal. Aspectelor legate de persoana și conduita inculpatului trebuie să li se acorde, fără îndoială, importanța cuvenită, dar se impune a fi evaluate în contextul tuturor criteriilor legale expuse mai sus.
Atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei a fost de recunoaștere a faptei și de regret sincer. El s-a prezentat în fața instanței atât la fond, cât și în căile de atac și a dat declarație în fața instanței (inclusiv în recurs).
În concluzie, analizând coroborat toate criteriile prevăzute de art. 181alin. 2 Cod penal, curtea constată că fapta comisă de inculpatul nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, soluția de achitare a inculpatului pronunțată de prima instanță și menținută de instanța de apel fiind așadar corectă.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr. 23/A/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, pe care o va menține.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr. 23/A/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - pt.- - - C
aflată în concediu
de odihnă,semnează,
Președinte complet
- -
Grefier,
Red./24.06.2009
Dact./25.06.2009
2 exemplare
Jud apel / /
Jud fond/
Președinte:Alexandru ȘerbanJudecători:Alexandru Șerban, Laura Popa, Alina Constanța
