Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

Curtea de Apel Oradea

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.43/A/2009

Ședința publică din 22 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela

Judecător: - -

Grefier: - -

S-a luat în examinare pronunțarea asupra apelurilor penale formulate deParchetul de pe lângă Tribunalul Bihorși apelanții inculpați, domiciliat în,-, --17,. 6, județul B, cu domiciliul în Budapesta, 2., nr. 5,. 3,. 1, Ungaria și, cu domiciliul în Budapesta, 2., nr. 9.. 1,. 28, Ungaria, împotriva sentinței penale nr. 243/P din 15 iulie 2008 Tribunalului Bihor, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 Cod penal.

Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 07 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea amânându-se pentru data de 14 aprilie 2009, respectiv pentru data de 22 aprilie 2009, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.243/P din data de 15 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, s-au hotărât următoarele:

În baza art.215 al.2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea prev. și ped. de art.282 al.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal în infracțiunea prev. și ped. de art.282 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II și lit. b Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct.2 lit. rap. la art. 10 lit.d Cod procedură penală a fost achitat același inculpat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 23 alin.1 din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 75. lit.a și art.41 alin.2 și art. 13 Cod penal.

În baza art. 11 pct.2 lit. rap. la art. 10 lit.g Cod procedură penală cu aplicarea art. 124 Cod penal, s-a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

În baza art. 11 pct.2 lit. rap. la art. 10 lit.g Cod procedură penală cu aplicarea art. 124 Cod penal, s-a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 25 Cod penal raportat la art. 40 din Legea 82/1991 cu referire la art.289 Cod penal și cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În baza art. 33 lit.a și art. 34 și art. 35 al.1 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa ce mai grea, de 3 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit.a teza II și lit. b Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II și lit. b Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 7 ani stabilit conform art. 86/2 Cod penal.

În baza art. 86/3 al.1 lit.a Cod penal, a fost obligat inculpatul să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Bihor, pentru a se verifica respectarea măsurilor de supraveghere prev. de art. 86/3 al.1 lit. b-d Cod penal, care au fost impuse in sarcina acestuia respectiv:

- să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supraveghere lui sau la alte organe stabilite de instanță;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 Cod procedură penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.86/4 Cod penal, privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, precum și în cazul neexecutării obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre, prin comunicare scrisă după rămânerea definitivă a acesteia.

În baza art. 71 al.4 Cod penal, s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

II. În baza art.215 al.2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea prev. și ped. de art.282 al.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal în in fracțiunea prev. și ped. de art.282 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II și lit. b Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct.2 lit. rap. la art. 10 lit.d Cod procedură penală a fost achitat același inculpat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art.26 Cod penal raportat la art. 23 alin.1 din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 75. lit.a și art.41 alin.2 și art. 13 Cod penal.

În baza art. 86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 7 ani stabilit conform art. 86/2 Cod penal.

- să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supraveghere lui sau la alte organe stabilite de instanță;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 Cod procedură penală, i s- atras atenția inculpatului asupra disp.art.86/4 Cod penal, privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, precum și în cazul neexecutării obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre, prin comunicare scrisă după rămânerea definitivă a acesteia.

În baza art. 71 al.4 Cod penal, s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

III. În baza art.215 al.2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.

În baza art. 334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea prev. și ped. de art.282 al.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal în in fracțiunea prev. și ped. de art.282 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.2 Cod penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II și lit. b Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct.2 lit. raportat la art. 10 lit.d Cod procedură penală, a fost achitat același inculpat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art.26 Cod penal raportat la art. 23 alin.1 din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 75. lit.a și art.41 alin.2 și art. 13 din Cod penal.

În baza art. 86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 7 ani stabilit conform art. 86/2 Cod penal.

- să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supraveghere lui sau la alte organe stabilite de instanță;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 al.4 Cod penal, s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art.14, 346 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 3.404,69 USD, reactualizată la data plății efective, în favoarea părții civile Post SA - Sucursala

S-a constatat că inculpatul a achitat in favoarea părții civile suma de 1500 USD reprezentând repararea parțială a prejudiciului.

În baza art.118 Cod penal, s-a confiscat în favoarea statului suma de 412.032.557 lei ROL (41.203,25 RON), respectiv de la fiecare inculpat câte 137.344.186 lei ROL (13.734,42 lei RON).

În baza 445 Cod procedură penală, s-au anulat ca fiind false, borderourile de achiziție și chitanțele, aflate la dosarele de urmărire penală (filele 94-99; 107; 166-192; 200-205; 207-213).

În baza art. 191 alin.2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata a câte 1.000 lei fiecare, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.7, art. 21 lit. g din Legea nr.26/1990, s-a dispus înregistrarea hotărârii de condamnare a inculpatului în Registrul Comerțului după rămânerea definitivă a acesteia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În anul 1999 inculpatul i-a cunoscut pe cei doi inculpați cetățeni și, iar în urma discuțiilor purtate au decis ca inculpatul să solicite in numele magazinului pe care îl deținea,respectiv la magazinul situat în O pe- aparținând - SERV SRL O, un aparat,la care urmau să fie utilizate carduri contrafăcute aduse din Ungaria de către cei doi inculpați cetățeni și.

Urmare acestei înțelegeri la magazinul situat în O pe- aparținând - SERV SRL O, în perioada 15.11.1999 - 22.12.1999 s-au accesat la aparatul nr. 1264 aparținând Post - Sucursala O, mai multe carduri și contrafăcute în Ungaria și aduse de inculpații și. Banca a eliberat suma de 502.242.557 lei, deși chitanțele acceptate la plată se ridică la suma de 581.010.000 lei.

Totodată au efectuat și alte operațiuni de descărcare a unor conturi bancare aparținând unor cetățeni străini, prin folosirea de card-uri contrafăcute, pentru suma totală de 439.835.000 lei, care au fost refuzate la plată.

Așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, la data de 06.10.1999 s-a încheiat contractul nr. 544/10305 între Post SA - Sucursala O și - SERV SRL O cu sediul în O,-, având ca obiect acceptarea cărților de plată, în care scop s-a montat aparatul nr. 1264 la magazinul de pe- din

Totodată în contract, la anexa 5.2.2 este stipulată procedura de acceptare a cărților de plată care prevede obligația deținătorului aparatului de a nu accepta cărți de plată care nu au semnătura posesorului aplicată pe verso-ul acestora sau dacă specimenul de semnătură de pe versoul cărții de plată nu corespunde cu cea de pe actul de identitate.

Cu încălcarea evidentă a dispozițiilor contractuale la care s-a făcut referire, inculpatul a permis accesarea mai multor carduri contrafăcute în scopul obținerii unor foloase materiale necuvenite. Prin acest procedeu s-au efectuat retrageri de numerar din conturile bancare aparținând unor cetățeni străini și a fost determinată Post SA - Sucursala O, potrivit clauzelor contractuale, să efectueze plățile în sumă totală de 502.242.557 lei, fiind astfel indusă în eroare.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în perioada 15.11.1999 - 22.12.1999 prin accesarea cardurilor contrafăcute de mai multe ori în aceeași zi, la intervale de 2-3 minute una de alta și chiar în mai multe zile, încălcându-se astfel o altă dispoziție procedurală care obligă trecerea tuturor bunurilor cumpărate de un client, cu același card, pe o singură chitanță.

Prin folosirea frauduloasă a cardurilor contrafăcute, inculpatul a ridicat de la Post - Sucursala B suma de 502.242.557 lei.

Procedeul de accesare a cardurilor contrafăcute se observă și mai evident în cazul plăților refuzate de băncile din străinătate care operează cu acest sistem de plată prin carduri și, în sumă totală de 439.835.000 lei, în care același card a fost introdus la plată de mai multe ori în aceeași zi, la intervale scurte de timp și pentru sume descrescânde.

Activitatea infracțională a celor trei inculpați a fost întreruptă la 12.01.2000 prin cererea expresă a Post SA - Sucursala O, care a suspendat activitatea aparatului nr. 1264 montat la - SERV SRL, aparatul fiind ridicat la data de 01.02.2000. Pentru suspendarea acestei activități de plată prin sistem electronic s-a avut în vedere reclamația depusă de către cetățeanul croat Sania - posesorul cardului - privind operațiunile frauduloase efectuate cu acest card la data de 02.12.1999 la - SRV SRL din O, de retragere din contul bancar a sumei totale de 1686,62 USD de la Banka.

Totodată, EUROPAY a constatat că semnăturile de pe chitanțele eliberate de aparatul pentru cardurile - și - nu corespund cu semnăturile titularilor de carduri precum și neregularitatea accesării aceluiași card de mai multe ori în aceeași zi pentru cumpărarea unui bun, iar în memoria aparatului nr. 1264 au fost evidențiate celelalte operațiuni refuzate la plată.

În baza acestei sesizări, Post - Sucursala O s-a adresat instanței de judecată pentru recuperarea prejudiciului de 4.904,69 USD, astfel că prin civ. nr. 375/LC/12.02.2002 a Tribunalului Bihor, s-a admis această acțiune și a fost obligată pârâta - SERV SRL O la plata acestei sume și a cheltuielilor de judecată. În apărare, pârâta a invocat că, cardurile imputabile au fost accesate de numiții și, apărare care a fost construită în mod mincinos.

Examinând celelalte chitanțe eliberate de aparatul, s-a constatat că acestea au fost obținute în același mod fraudulos, ceea ce dovedește în mod elocvent intenția infracțională a inculpaților, de a fabrica bani prin inducerea în eroare a Post SA - Sucursala

Din adresa nr.-/F din 31.10.2002 a Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei B, rezultă că persoana cu numele, trecută pe borderoul de achiziții, nu se regăsește în baza de evidență a persoanelor din România, iar din adresele Camerelor de Comerț și Industrie B, C și A, rezultă că firmele - SRL B, - SRL C-N, - SRL A și - SRL A nu figurează înregistrate.

Starea de fapt mai sus reținută a rezultat din următoarele probe:

1.Declarația inculpatului care a arătat că: i-a cunoscut pe cei doi inculpați de origine ă întâmplător în localitatea O, la o terasă; că intrând în discuție cu aceștia le-a spus că are o afacere în oraș, respectiv un magazin, iar cei doi inculpați i-au propus să solicite pe numele magazinului instalarea unui aparat, la care ei să acceseze niște carduri pe care urmau să le aducă din Ungaria; totodată i-au spus că îi vor arăta cum să întocmească documentația aferentă pentru a părea în regulă, respectiv ca să nu aibă probleme și să pară că prin accesarea acelor carduri ei au cumpărat marfa de la inculpat din magazin; că în realitate inculpatul a știut că ei nu vor cumpăra marfa, că vor folosi cardurile pentru a obține bani și că a înțeles caracterul ilegal al acestor operațiuni; în concret însă, la vremea aceea nu știa că ceea ce urma să facă consta în întocmirea un or falsuri în actele contabile; că în Cadrul acelei discuții inițiale a convenit cu cei doi inculpați procentul care îi revenea din sumele pe care ei le-ar fi obținut în acest mod, procent pe care nu și-l mai amintește în prezent, dar pe care l-a menționat în faza de urmărire penală; că a îndemnat-o pe soția sa, care la acea vreme era administratorul firmei, să solicite un astfel de aparat, care a fost montat în magazinul de pe strada; că după montarea aparatului au venit cei doi inculpați din Ungaria, au accesat de mai multe ori aparatul folosind carduri pe care le-au adus ei, chitanțele eliberate de aparat erau semnate de către aceștia, iar în acest context cei doi inculpați i-au spus ce documente contabile trebuiau întocmite, că urmând indicațiile lor a întocmit borderouri de achiziție, acte ce justificau intrarea în gestiunea firmei a unor mărfuri ce constau din articole de îmbrăcăminte ce în mod real nu au intrat în firmă; că în aceste acte era menționate societăți comerciale furnizoare fictive și totodată a fost indicată o persoană ca având calitatea de delegat al firmei furnizoare, fictivă, respectiv; că folosirea în acest mod a aparatului se făcea de 2-3 ori pe zi, cu câte 2-3 carduri, cei doi inculpați, veninând în câteva rânduri la magazin, în decurs de 3 săptămâni; că pe baza contractului încheiat cu O, în urma utilizării aparatului era îndreptățit să meargă să ridice sumele ce intrau direct în contul societății prin viramentele efectuate de băncile ce aveau ca și clienți pe titularii cardurilor folosite, că cineva din firma inculpatului suna la bancă, iar din momentul în care i se confirma intrarea banilor, mergea și ridica aceste sume; că nu poate preciza în fața instanței suma totală pe care a ridicat-o din bancă, însă își amintește că nu i s-a plătit toată suma ce trebuia plătită după toate documentele justificative depuse la bancă întrucât a sesizat banca neregularități în utilizarea aparatului; că din suma obținută de la bancă inculpatului i-a revenit un procent de 15-20%, iar celor doi inculpați restul banilor, întrucât aceștia au spus că ei aduc partea cea mai prețioasă în afacere, respectiv cardurile, că în ceea ce privește cardurile pe care cei doi inculpați le-au folosit arată că, deși știa că ceva este în neregulă cu acestea, în mod concret nu a știut că sunt furate sau contrafăcute întrucât cei doi inculpați i-au spus că această latură îi privește exclusiv; că, cu privire la actele întocmite, la indicația lui, au fost întocmite facturi, chitanțe fictive și totodată acestea au fost cuprinse în bilanțul contabil pentru a justifica folosirea aparatului în contextul unor pretinse vânzări de mărfuri iar cest demers l-a făcut la solicitarea celor doi inculpați; că întrucât modul de accesare a cardurilor ducea la scoaterea unor bani din bancă în folosul său și al celor doi inculpați, fără ca în realitate să se realizeze o vânzare de mărfuri, și-a dat seama că în mod logic era exclus ca cei doi inculpați să fie titularii cardurilor; că, în concret, deși cei doi inculpați nu i-au spus în mod expres că nu sunt titularii acelor carduri, și-a dat seama că acestea nu erau pe numele lor; că, în ce privește modul în care a decurs înțelegerea cu cei doi inculpați, după ce i-a întâlnit pe acea terasă, a doua zi inculpații l-au căutat la sediul firmei, respectiv s-a întâlnit cu aceștia într-un loc, care dă în fața magazinului și i-au spus ce formalități trebuia să îndeplinească pentru obținerea aparatului; că, după ce aparatul a fost instalat, i-a contactat și aceștia au venit și au utilizat cardurile, că cei doi când veneau să acceseze aparatul, veneau de fiecare dată împreună; că, chitanțele eliberate de aparatul erau semnate de cei doi inculpați; neștiind de către care, pentru că inculpatul era sus la birou în acel timp; că după ce ridica banii de la bancă, îi schima în mărci și le preda inculpaților, respectiv în ziua în care îi scotea de la bancă, iar sumele le remitea fie unuia dintre inculpați, fie celuilalt și că în perioada de 2-3 săptămâni când s-au folosit aparatele, se întâlnea cu inculpații de 2-3 ori pe săptămână(fila 201 dosar instanță).

2.Declarația inculpatului, care a arătat că: a fost de 2 sau 3 ori la magazinul inculpatului, un magazin despre care știa că era situat pe str. - dar nu-și amintește denumirea acestuia; că aceste vizite la magazin le-a făcut în anul 1999, toamna, împreună cu inculpatul; că nu a făcut cumpărături de la magazinul inculpatului; că i-a dat cu ocazia acelor vizite, inculpatului un plic în care se aflau carduri contrafăcute, lucru pe care l-a aflat ulterior; că acest plic l-a primit de la niște băieți din O și din C pe care i-a întâlnit în Ungaria și care nu aveau pașaport să revină în România, aceștia dându-i 200 mărci pentru a face acest comision; că a aflat în cursul urmăririi penale că aceste carduri erau; că nu-i cunoaște pe acei băieți, fiecare având câte o poreclă și de altfel la vremea respectivă nici pe inculpatul nu știa cum îl cheamă; că, cât timp se aflau în magazin inculpatul nu a deschis acele plicuri, nu l-au văzut accesând aparatul, la rândul lor, nu au accesat aparatul și nici nu a semnat vre-o chitanță în magazin; că a aflat în cursul urmăririi penale că inculpatul după accesarea unor carduri false de la aparatul montat în magazinul său ar fi primit de la Post sumele de bani aferente; că el niciodată nu a primit de la inculpatul vreo sumă de bani; că nici chitanțe și nici alt document nu a semnat la cererea inculpatului în magazinul acestuia; că nu a purtat niciodată; că, cu ocazia vizitelor făcute la magazin a văzut două femei, crede că erau vânzătoare, dar e posibil ca una dintre acestea să fi fost soția inculpatului; că nu a discutat niciodată cu acesta despre afacerile pe care le făcea; că de fiecare dată când s-a întâlnit cu acesta, fie la magazin, fie la graniță sau alte locații, restaurant, i-a adus câte un plic, care provenea de la prietenii lui din Ungaria; că acele persoane din Budapesta erau persoane cu care s-a întâlnit în bar și de fiecare dată erau alte persoane astfel încât nu-i cunoștea; că o întâlnire cu inculpatul între 10 minute și 45 minute; că nu a folosit niciodată vre-un card falsificat sau contrafăcut pentru a scoate bani. (fila 197 dosar instanță)

3. Declarația inculpatului, care a arătat că: nu-l cunoaște pe inculpatul sau cel puțin nu cunoaște persoana care poată acest nume; că în ceea ce privește faptele pentru care este cercetat în prezenta cauză, arată că a fost rugat de o persoană, respectiv de un pe care l-a cunoscut într-un local din Ungaria, să aducă în două rânduri, doua plicuri în România, pe care urma să le predea unui cetățean român; că el urma să efectueze oricum aceste călătorii în România întrucât acea de făcut călătorii de afaceri cu numitul; că nu cunoaște cine este persoana din Ungaria care i-a dat] aceste plicuri, respectiv două plicuri, în două rânduri, că nu poate să-i indice numele sau alte date, însă, precizează că s-a întâlnit de mai multe ori cu acesta într-o cafenea din Budapesta; că prima oară când persoana i-a dat plicul pe care urma să-l O un ei persoane din România, aceasta i-a spus că urma să fie așteptat de acea persoană la graniță, ceea ce s-a și întâmplat, astfel că, după ce a intrat în țară, la prima stație de benzină, a recunoscut mașina după indicațiile pe care i le dăduse persoana din Ungaria, și că a urmat această mașină până în O, în zona centrală a orașului, unde a predat plicul ului din mașină și a intrat împreună cu acesta într-un magazin, că nu știe dacă acesta era patronul acelui magazin, dar precizează că s-a comportat ca și cum ar fi; că în timp ce a fost în magazin acesta nu a deschis plicul, de altfel, după ce am predat plicul, a mai rămas cca 10 minute după care a plecat; că persoana din Ungaria care i-a încredințat plicul, i-a spus că, în el se află mai multe cartele telefonice; că după câteva zile de la predarea acestui plic, aflându-se în Ungaria s-a întâlnit întâmplător cu acel care i-a încredințat încă un plic pe care trebuia să-l predea aceluiași din localitatea O; că în momentul în care i-a dat plicul persoana din Ungaria, i-a unde se va întâlni cu ul din O, respectiv într-o cafenea astfel că, cunoscând deja drumul, s-a deplasat în zona centrală a orașului și într-un local, la o anumită oră, s-a întâlnit cu acel, căruia i-a înmânat plicul; că de fiecare dată, pentru fiecare plic pe care l-a predat acelui, ul din Ungaria i-a dat câte 200 mărci, spunându-i că sunt cheltuielile pentru drum, astfel încât, a acceptat acești bani profitând de faptul că îi era plătit un drum pe care oricum trebuia să-l facă; că s-a întâlnit cu ul din România în alte situații, nici în Ungaria și nici în România; că în cele două împrejurări în care s-a întâlnit nu a semnat nimic, că atunci când a fost cu acel la magazinul din centrul orașului, nu a folosit nici un aparat și nici nu a văzut să fie folosit un astfel de aparat, că ul din România căpruia i-a predat cele două plicuri, nu i-a dat nici o sumă de bani; că nu a purtat niciodată și de asemenea nu știe ca inculpatul să fi purtat la rândul său vreodată; că în ambele împrejurări în care a predat plicurile ului din România, a fost însoțit de inculpatul, că atunci când s-au întâlnit cu acel la magazin, își amintește că ar mai fi fost de față încă o persoană, respectiv o femeie, crede că soția acelui; că după ce a intrat în magazin, a urcat într-un birou și că a fost de mai multe ori în România, nu numai în cele două situații în care a predat acele două plicuri(fila 248 dosar instanță).

4. Depoziția martorului, care a arătat că: în perioada în care magazinul inculpatului - funcționa în spațiul de pe -, a fost angajat pe bază de convenție civilă ca și contabil; că nu știe cine deținea părțile sociale ale acestei firme, dar în realitate activitatea magazinului era controlată de inculpatul și soția acestuia; că în acest magazin a fost amplasat un aparat de către Post, iar demersurile necesare la bancă l-ea efectuat martorul; că mergea la bancă pentru ridicarea extraselor de cont care evidențiau plățile și încasările firmei și de care avea nevoie în activitatea sa de a ține contabilitatea acestei firme; că raportat la aceste extrase de cont, a remarcat la un moment dat ca un fapt neobișnuit, că acestea reflectau încasări foarte mari ale firmei, ce nu se corelau cu documentele contabile atât cu cele ce reflectau aprovizionarea cu marfă a acestei societăți, cât și cu facturile care ar fi atestat vânzarea acestor mărfuri; că a făcut chiar mențiunile pe extrasele de cont "sume în curs de clarificare" întrucât nu le cunoștea proveniența; că aceste extrase de cont le-a obținut foarte greu respectiv după ce le-a cerut de la inculpat și de la soția acestuia, a mers și le-a ridicat personal de la bancă; că referitor la sumele încasare, inculpatul i-a dat explicații în sensul că, perioada sărbătorilor de iarnă a făcut să crească numărul vânzărilor și apoi că societatea, obținând acest sediu central, avea un vad mai bun; că, cu toate acestea, documentele contabile nu i-au fost predate decât cu foarte mare greutate, iar cele care au intrat în posesia sa, nu au justificat în totalitate banii încasați(fila 249 dosar instanță).

5. Depoziția martorului, care a arătat că: îl cunoaște pe inculpatul întrucât a fost angajat ca și șofer la firma pe care acesta o conducea împreună cu soția sa; că în magazinul situat pe str. - era montat un aparat pentru efectuarea plăților și prin această modalitate; că el personal nu a văzut pe nimeni utilizând aparatele, și oricum el stătea un timp relativ scurt în magazin; că i-a văzut la magazin pe cei doi bărbați reprezentați prin fotografiile judiciare aflate la filele 88,89 din dosarele de urmărire penală vol.II și chiar i-a văzut în compania inculpatului; că aceștia au fost de mai multe ori la magazin; că nu știe ce făceau la magazin, personal nevăzându-i să acceseze aparatul; că aceștia veneau la magazin, se întâlneau cu inculpatul și discutau cu acesta însă nu poate să precizeze ce relații aveau(fila 171 dosar instanță).

6. Depoziția martorei -, care a arătat că: în perioada noiembrie 1999 până în ianuarie 2000 deci circa 3 luni a lucrat în calitate de vânzătoare la magazinul de pe- la - Serv. SRL O, știind că era patronul firmei, iar soția acestuia, era administratoare; că unitatea avea profil de desfacere cu amânuntul a produselor textile, adică îmbrăcăminte mai mult pentru femei, haine noi, importate din Ungaria; că pe la mijlocul lunii noiembrie 1999 au venit lka unitate reprezentanții Post O și au montat un aparat de citit carduri "" și apoi inculpatul i-a explicat cum se folosește acel aparat; că atâta timp cât a lucrat acolo nu a avut nici un client pe care să-l servească cu marfă și care să achite contravaloarea acesteia prin card electronic; că aparatul a fost folosit după montare, începând cu luna noiembrie 1999, de către și o altă persoană, după câte știe cetățean din Ungaria, căruia nu-i cunoaște numele; că acel cetățean era un înalt, solid, tuns foarte scurt, în față cu chelie temporală, circa 30 de ani cel mult, ținută sportivă, parcă avea cercei în și9 vorbea numai în limba ă, l-a văzut de circa 5-6-7 ori și nu știe numele acestuia, nici cu ce s-a deplasat în O sau la magazin; că acesta a venit săptămânal, însoțit numai de urcau în biroul de la magazin, discutau acolo, numai în limba ă, după care coborau în magazin, numai când nu erau clienți și introduceau în pe rând mai multe carduri electronice, pe care le operau, și ieșea la finalul operațiunilor o chitanță cu niște totaluri, care era luată de aceștia și nu i s-a dat și nu i s-a lăsat niciodată; că după ce terminau operațiunea pe care de fiecare dată circa 5 minute, urcau din nou în birou, discutau după care plecau amândoi, niciodată cetățeanul sau nu au luat sau dus marfă din unitate în contul operațiuni lor efectuate de ei pe; că, în cursul zilei revenea la magazin, și îi explica ce anume avea de făcut, adică să facă intrare în raportul de gestiune și vânzare conform unor sume indicate de el, el avea deja notate aceste date în prealabil pe o bucată de hârtie, pe care o lua de fiecare dată, niciodată nu i-a lăsat-o și nu știe ce făcea cu ea; că făcea intrări de mărfuri pe blănuri, haine, cizme damă, fără ca această marfă să intre efectiv în magazin, și nu a văzut niciodată aceste cantități de mărfuri, așa că și-a dat seama imediat că de fapt nu există; că i-a atras atenția ca nu cumva să spună cuiva vreodată de acest lucru, deoarece ol să aibă probleme, nu i-a spus cu cine și nici de ce natură, a înțeles că ar putea pune pe cineva să o bată dacă vorbește(fila 222 dosar vol. I).

7. Depoziția martorei, care a arătat că: în toamna anului 1999 magazinul a fost în renovare și apoi a aflat de la doamna că magazinul a fost închiriat unei societăți, respectiv că a fost preluat de 2 persoane - soț și soție; că în perioada următoare a aflat și numele acestora, respectiv și și pe care îi recunoaște după pozele ce i-au fost prezentate Apreciem că toate aceste aspecte vin să dovedească împrejurarea că accesarea aparatului, montat la sediul societății administrate de inculpat, s-a efectuat prin card-uri contrafăcute.

Vinovăția celor trei inculpați a rezultat fără dubiu din probele administrate.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, este de observat faptul că acesta recunoaște comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, susținând, că a folosit card-uri contrafăcute la aparatul, pentru a realiza activități frauduloase, la sugestia și împreună cu inculpații și, susținând că acest lucru s-a realizat în contextul întocmirii unor borderouri de achiziții articole de îmbrăcăminte fictive și falsificării unor chitanțe fiscale ce atestau plata in sistem electronic,plată subsecventă pretinsei achiziții a acestora,făcută de posesorii cardurilor accesate. Aceste aspecte sunt dovedite și de celelalte probe ce au fost administrate în cauză.

Astfel, din adresa nr.-/F din 31.10.2002 a B, rezultă că numele persoanei și seria de buletin trecute pe aceste borderouri de achiziții nu se regăsesc în baza de evidență a persoanelor din România.

Pe de altă parte, din analiza documentelor contabile ale - Serv SRL O, s-a constatat că în bilanțul contabil pe anul 1999, au fost cuprinse operațiuni comerciale privind achiziții de îmbrăcăminte atestate de aceste borderouri,cât și chitanțe fiscale fictive vizând încasarea unor sume rezultând din vânzarea acestora. Martorul a cărui declarație a fost arătată mai sus a arătat că documentele contabile ce atestau intrarea mărfurilor nu justificau sumele ridicate de la bancă. Martora a arătat de asemenea că, completa acte contabile, respectiv chitanțe fiscale și le consemna ca atare în registrele contabile, la cererea inculpatului.

Mai mult, Europay a constatat că semnăturile de pe chitanțele eliberate de aparatul nu corespund cu semnăturile titularilor de card-uri, învederându-se totodată și neregularitatea accesării aceluiași card de mai multe ori în aceeași zi, la intervale de 2-3 minute una de alta. Totodată, din raportul de constatare tehnico științifică nr. 17922 din 18.12.2002 rezultă că, scrisul de completare depus pe chitanțele fiscale în discuție a fost executat de inculpatul.

Referitor la inculpații și, s-a observat faptul că aceștia s-au prezentat în fața instanței pentru a fi audiați însă, nu au recunoscut săvârșirea faptelor de care sunt judecați, motivând că, au adus din Ungaria carduri inculpatului, însă nu știau că sunt contrafăcute și au procedat în acest fel la solicitarea unui cetățean care în realitate le-a cerut să execute un simplu comision.

Implicarea acestor inculpați în activitatea infracțională cu carduri contrafăcute este însă dovedită prin probele administrate în cauză.

Astfel, inculpatul a declarat că cei doi inculpați au adus card-uri contrafăcute, permițându-i acestuia să le acceseze la aparatul montat la societatea sa, recunoscând totodată că a semnat chitanțele eliberate de acest aparat

Cele susținute de inculpatul se coroborează cu cele susținute de inculpații și respectiv că aceștia s-au aflat la O în perioada accesării cardurilor la aparatul

Pe de altă parte, martora a declarat că, în prezența a doua persoane de cetățenie ă inculpatul a accesat de mai multe ori carduri la aparatul și că ulterior, i-a cerut să completeze în acte contabile date pe care acesta le avea consemnate pe o bucată de hârtie. La toate aceste elemente se alătură în opinia instanței, cu efect incriminator, împrejurarea că, cei doi inculpați și-au făcut o apărare neverosimilă în condițiile în care, audiați fiind de instanță, au declarat că nu pot să ofere date asupra persoanei care le-ar fi cerut să aducă inculpatului carduri din Ungaria. Este evident caracterul convenabil al acestei apărări întrucât înlătură orice posibilitate de verificare și totodată este evident că lipsa sa de credibilitate fiind greu de admis că, cei doi inculpați, persoana mature, ar face un comision transnațional în totală necunoștință de cauză, în condițiile unui risc posibil de implicare a acestora într-o activitate infracțională.

Față de cele arătate, s-a apreciat că este demonstrată atât vinovăția inculpatului cât și vinovăția inculpaților și.

În această situație, s-a apreciat ca fiind dovedită vinovăția acestor inculpați atât în ceea ce privește infracțiunile de înșelăciune cât și de punere în circulație în mod repetat a cardurilor contrafăcute, în ce privește această ultimă infracțiune instanța de fond urmând a face aplicarea art. 334 Cod procedură penală, în sensul de a schimba încadrarea juridică din art.282 al.1 și 2 Cod penal în art. 282 al.2 Cod penal în ceea ce îi privește pe toți cei trei inculpați.

Instanța a considerat astfel că inculpatul a folosit în mod fraudulos card-uri contrafăcute, prezentând ca adevărată împrejurarea că acestea, în realitate, au fost accesate de către titularii lor, stare de fapt care rezultă din probațiunea administrată în cauză.

Prin aceste proceduri, a fost indusă în eroare partea civilă Post, care a acceptat plata către inculpat a sumei de 502.242.557 ROL.

În aceste condiții, fapta inculpatului, așa cum a fost anterior descrisă și dovedită, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în forma prev.de art.215 al.2 și 3 Cod penal, în formă continuată. Forma continuată a acestei infracțiuni se va reține datorită faptului că inculpatul a efectuat acte materiale ce intră în conținutul aceleiași infracțiuni, în baza unei rezoluții infracționale unice.

În aceste condiții, fapta inculpaților și, așa cum a fost anterior descrisă și dovedită, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în forma prev.de art. 26-art.215 al.2 și 3 Cod penal, în formă continuată.

De menționat că inculpatul a fost trimis în judecată și pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev.și ped.de art.290 Cod penal cu art.41 al.2 Cod penal, constând în falsificarea borderourilor de achiziții și chitanțe fiscale false (aspecte dovedite, după cum s-a arătat anterior, prin declarațiile martorilor indicați anterior, raportul de constatare tehnico-științifică, precum și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului). Totodată inculpatul a fost trimis în judecată și pentru comiterea infracțiunii de fals prev.și ped.de art.25-art40 din 82/1991 cu referire la art.289 Cod penal constând în cuprinderea în bilanțul contabil pe anul 1999 unor chitanțe fiscale false(aspecte dovedite, după cum s-a arătat și anterior, prin declarațiile martorilor indicați și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului).

Raportat la aceste infracțiuni, s-a observat faptul că s-a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale, câtă vreme faptele au fost săvârșite în luna decembrie 1999, iar potrivit art.122 al.1 lit.d Cod penal raportat la art.124 Cod penal, pentru a se putea dispune încetarea procesului penal din acest motiv, este necesar să treacă, în speța dată, un termen de 7 ani și 6 luni, ceea ce a însemnat că termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit.

Totodată, inculpații au fost trimiși în judecată și pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani prev.și ped.de art.23 al.1 lit.a din Legea nr.21/1999 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal, inculpatul în forma autoratului, iar inculpații și, în forma complicității, reținându-se faptul că inculpatul a ridicat suma de 502.242.557 ROL de la Post cu ajutorul inculpaților și, cunoscând că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

S-a mai apreciat că reținerea în sarcina inculpaților a infracțiunii de spălare de bani în formă continuată nu este justificată pentru următoarele considerente:

Astfel, suma de 502.242.557 ROL plătită de Post, s-a produs printr-o activitate delictuală de accesare de card-uri contrafăcute a aparatului.

Infracțiunea care, de fapt, s-a produs este aceea de înșelăciune prev.de art.215 al.2 și 3 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal.

Doctrina este unitară în a recunoaște că ascunderea provenienței ilicite a produsului financiar provenit dintr-o infracțiune implică 3 faze independente:

- plasarea-plasamentul cantității de bani ca atare;

- stratificarea-separarea banilor proveniți din activitatea criminală de originea lor, prin intermediul unor activități financiare;

- integrarea, găsirea unei explicații plauzibile pentru banii iliciți sau procesul de onorabilizare a lor.

Fiecare etapă reprezintă în sine un mic mecanism, un segment al complexului proces de spălare a banilor.

În cazul de față, Post doar a eliberat inculpatului, pe baza chitanțelor și borderourilor de achiziții falsificate, bani în numerar, activitate care este însă tot o componentă a infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al.2 și 3 Cod penal.
Analizând textul de lege s-a remarcat, că sub aspectul laturii obiective infracțiunea de spălare de bani se realizează prin "schimbarea sau transferul de bunuri" acțiuni ce nu s-au produs în cauză.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările comiterii faptelor, dar și persoana fiecărui inculpat, fără antecedente penale, atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptelor, precum și faptul că toți inculpații s-au prezentat în fața autorităților, considerente în baza cărora, apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, în baza art. 86/1 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate conform celor de mai sus.

În ceea ce privește pedepsele accesorii aplicate, s-a impus limitarea conținutului acestora. Astfel, potrivit praticii (a se vedea cazul si Pârcălab contra Romaniei), nu pot fi interzise ab initio toate drepturile prev.de art.64 ca Cod Penal si pedeapsa accesorie, pe durata executării efective a pedepsei privative de libertate de către inculpat, ci doar acele drepturi care se impun vis--vis de natura, felul si gravitatea infracțiunii săvârșite de către acesta, precum și ținând seama de interesele minorului. Mai mult, văzând și cauza Hirst contra Marii Britanii, se constată că inculpatului nu-i poate fi interzis, ca pedeapsă accesorie, dreptul de a alege, prev. de art.64 lit.a teza I Cod penal, deoarece drepturile accesorii nu pot fi restrânse în mod automat, restrângerea exercițiului unor drepturi poate fi dispusă doar dacă este necesară într-un stat de drept.

Împotriva acestei sentințe, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihora declarat apel în termen, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și condamnarea inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani, respectiv complicitate la spălare de bani, înlăturarea dispozițiilor privind suspendarea pedepsei sub supraveghere, impunându-se executarea pedepselor aplicate inculpaților în regim de detenție, precum și aplicarea măsurii de siguranță a expulzării în ceea ce privește inculpații cetățeni.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel și inculpatul, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și reducerea termenului de încercare la care a fost obligat de prima instanță, dată fiind atitudinea sinceră a inculpatului, faptul că este singurul întreținător al familiei.

Împotriva sentinței au declarat apel și inculpații și, primul solicitând achitarea cu art.10 lit. d p, iar în subsidiar, reținerea circumstanțelor atenuante, iar cel de-al doilea a solicitat achitarea cu art.10 lit. c C.P.P. arătând că în cauză nu sunt probe concludente pentru a se stabili vinovăția acestuia.

Verificând apelurile declarate în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se verifică din oficiu, instanța constată că apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor este fondat, în timp ce apelurile inculpaților sunt nefondate.

În mod greșit prima instanță a dispus achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani, în ceea ce-l privește pe inculpatul, respectiv complicitate la spălare de bani, în ceea ce-i privește pe inculpații și.

Potrivit art.23 alin.1 lit. a din Legea 656/2002, "constituie infracțiunea de spălare a banilor schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri -. Art.23 alin.1 lit. a din Legea 21/1999 în vigoare la data comiterii faptelor, enumeră expres infracțiunile din care provin valorile la care face referire textul de lege, printre care se enumeră și înșelăciunea în domeniul bancar, cum este cazul în speță. În fapt, inculpatul, conform declarației de la 201 din dosarul primei instanțe, după ce ridica banii de la bancă, îi schimba în mărci și le preda inculpaților chiar în ziua în care îi scotea de la bancă, iar sumele le remitea fie unuia dintre inculpați, fie celuilalt, iar în perioada când s-au folosit aparatele, se întâlnea cu inculpații de 2-3 ori pe săptămână. Ca atare, infracțiunea de spălare de bani reținută în sarcina inculpatului nu constă în aceea că a ridicat cu ajutorul celorlalți inculpați suma de 502.242.557 lei de la Post-Sucursala O cunoscând că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii înșelăciune, astfel cum în mod greșit s-a reținut în rechizitoriu, această faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, ci în aceea că, după ce ridica banii de la bancă, îi schimba în mărci și le preda inculpaților chiar în ziua în care îi scotea de la bancă, iar sumele le remitea fie unuia dintre inculpați, fie celuilalt. Așa cum se reține și în motivele de recurs ale parchetului, inculpatul s-a folosit de o instituție financiară netradițională - casa de schimb valutar -, convertind "banii murdari" în "bani curați", realizându-se astfel una din variantele infracțiunii de spălare de bani, respectiv cea de "schimbare de bunuri", prin această ultimă noțiune înțelegându-se " transformarea fizică, schimbarea primei înfățișări, păstrând în regulă valoarea intrinsecă a obiectului, ceea ce s-a și întâmplat în cauză. Ca atare, față de acest aspect, se impune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de spălare de bani, iar a inculpaților și pentru infracțiunea de complicitate la spălare de bani, aceștia primind sumele de bani schimbate în valută de primul inculpat.

Pe de altă parte, apelul parchetului se impune a fi admis și în ceea ce privește măsura de siguranță a expulzării care nu a fost aplicată de prima instanță și care, date fiind faptele săvârșite de cetățenii și urmează a fi aplicată în ceea ce-i privește pe aceștia, urmând a se dispune expulzarea acestora de pe teritoriul României.

În ceea ce privește motivul de apel al parchetului privind greșita aplicare a criteriilor de individualizare a pedepsei, instanța apreciază că acesta nu este întemeiat. Suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților a fost avută în vedere în funcție de criteriile avute în vedere de art.86/1 lit. c pen, respectiv, ținându-se seama de persoana inculpaților care nu au antecedente penale, inculpatul recunoscând comiterea faptelor, de comportamentul acestora după comiterea faptei, de faptul că, date fiind toate aceste împrejurări, pronunțarea condamnării reprezintă un avertisment și, chiar fără executarea pedepsei, aceștia nu vor mai săvârși infracțiuni.

Referitor la apelurile inculpaților, instanța urmează a le respinge pentru motivele care sunt avute în vedere în cele ce urmează. În ceea ce privește apelul inculpatului care solicită reducerea termenului de încercare la care a fost obligat de prima instanță, dată fiind atitudinea sinceră a inculpatului, faptul că este singurul întreținător al familiei, instanța de apel apreciază că acesta nu este întemeiat, date fiind faptele săvârșite de inculpat în concurs, dat fiind prejudiciul mare rezultat din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, astfel încât, față de aceste argumente, aspectele invocate de inculpat în susținerea cererii de apel nu pot fi avute în vedere de către instanță pentru reducerea termenului de încercare.

În ceea ce privește apelul inculpatului, care a solicitat achitarea cu art.10 lit. d pe C.P.P. motiv că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii întrucât lipsește vinovăția, instanța apreciază că nici acest motiv de apel nu este întemeiat. În motivarea apelului se reține că declarația inculpatului în mod singular nu este îndestulătoare pentru condamnarea acestuia, iar toate celelalte probe sunt indirecte, inexacte, neclare, care pot fi interpretate doar forțat împotriva acestuia. La pronunțarea soluției de condamnare a inculpatului au fost avute în vedere, pe lângă declarația constantă de recunoaștere a inculpatului, toate împrejurările cauzei. Astfel, este cert că inculpatul i-a cunoscut pe inculpații cetățeni anterior comiterii faptelor, iar ulterior, aceștia i-au adus din Ungaria niște plicuri inculpatului, în legătură cu care nu știau ce conțin. Atât inculpatul cât și recunosc faptul că s-au întâlnit cu inculpatul de 5-7 ori și i-au remis de fiecare dată plicuri, fără să știe ce conțin acestea, în condițiile în care, tot inculpatul care, în declarația dată în fața instanței de apel la 80-81 arată că a fost de câteva ori în România și înainte, dar nu atât de des, ca și în perioada în care a adus plicurile în România, fără să justifice în vreun alt fel venirea sa mai des în România în perioada respectivă. Acest ultim aspect ridică numeroase dubii cu privire la sinceritatea cetățenilor care arată că nu știau ce conțin plicurile respective și că primeau în schimb doar contravaloarea transportului. O altă afirmație suspectă făcută de inculpații și este aceea că, de fiecare dată când aduceau plicurile, veneau în România împreună, toate aceste împrejurări denotând faptul că aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor. Argumentul invocat de inculpat cum că toate probele sunt indirecte, inexacte, neclare, nu conduce la concluzia că, probele indirecte nu pot fi avute în vedere la soluționarea cauzei, ele putând fi coroborate cu probele directe administrate în cauză, cum este declarația inculpatului, în vederea pronunțării unei soluții. Faptul că, inculpații cetățeni nu au semnat niciodată vreun document în România și nici nu s-a dovedit acest aspect, faptul că, nu fiecare intrare în țară a acestora poate fi coroborată cu accesarea aparatului, precum și faptul că banii erau ridicați de la bancă de către administratorul - SRL, nu înlătură starea de fapt care rezultă din probele administrate în cauză din care reiese că aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, alături de inculpatul, precum și a infracțiunii prevăzute de art.282 alin.2 pen. În legătură cu faptul că aparatul era accesat în prezența coinculpaților cetățeni, acest fapt este susținut atât de inculpatul, cât și de martora - (222 dosar ), care arată că aparatul respectiv a fost folosit după montare în nov.1999, de către și de o altă persoană, cetățean, al cărui nume nu îl cunoaște, și ale cărui semnalmente le-a descris în aceeași declarație, care vorbea doar limba ă și pe care l-a văzut de 5-7 ori.

Pentru aceste motive, nu poate fi admis nici apelul inculpatului care solicită achitarea cu art.10 lit. c pe C.P.P. motiv că faptele nu sunt săvârșite de el, pentru aceleași argumente pe care instanța le-a evocat anterior.

Văzând această stare de fapt, instanța de apel va respinge ca nefondate apelurile penale declarate de inculpații,.

În baza art.379 pct.2 lit. a va C.P.P. admite apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, împotriva 243/P/15.07.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o va desființa în sensul că:

Va înlătura dispozițiile privind achitarea inculpatului, în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d pentru C.P.P. săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 și art.13 pen, precum și dispozițiile privind achitarea inculpaților și în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d pentru C.P.P. săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.26 pen rap. la art.23 alin.1 din Legea 656/2002 cu aplic. art.75 lit. a și art.41 alin.2 și art.13 pen.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 pen și art.13 pen. va condamna pe inculpatul la pedeapsa de:

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art.33,34 pen va contopi pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de3 ani închisoarecu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Va menține dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului precum și a pedepselor accesorii pe durata unui termen de încercare de 7 ani, în baza art.86/1 pen, 71 alin.4 pen.

II. Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în cuantum de3 ani închisoarecu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 pen rap. la 23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 pen și art.13 pen. va condamna pe inculpatul la pedeapsa de:

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

III. Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în cuantum de3 ani închisoarecu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 pen rap. la 23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 pen și art.13 pen. va condamna pe inculpatul la pedeapsa de:

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

Va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

În baza art.117 pen va dispune expulzarea cetățenilor și de pe teritoriul României.

În baza art.192 alin.2 va C.P.P. obliga pe inculpați la câte 500 RON fiecare cheltuieli judiciare în apel, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

Va dispune virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Bas umelor de câte 300 RON, onorariul. of.,.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.379 pct.1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondate apelurile penale declarate de inculpații,.

În baza art.379 pct.2 lit. a admite C.P.P. apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, împotriva 243/P/15.07.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o desființează în sensul că:

Înlătură dispozițiile privind achitarea inculpatului, în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d pentru C.P.P. săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 și art.13 pen, precum și dispozițiile privind achitarea inculpaților și în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d pentru C.P.P. săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.26 pen rap. la art.23 alin.1 din Legea 656/2002 cu aplic. art.75 lit. a și art.41 alin.2 și art.13 pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 pen și art.13 pen. condamnă pe inculpatul la pedeapsa de:

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art.33,34 pen contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de3 ani închisoarecu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Menține dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului precum și a pedepselor accesorii pe durata unui termen de încercare de 7 ani, în baza art.86/1 pen, 71 alin.4 pen.

II. Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în cuantum de3 ani închisoarecu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 pen rap. la 23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 pen și art.13 pen. condamnă pe inculpatul la pedeapsa de:

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

III. Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în cuantum de3 ani închisoarecu art.71, 64 lit. a teza II și b pen și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și b pen cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 pen rap. la 23 alin.1 din Legea 656/2002 cu art.75 lit. a și art.41 alin.2 pen și art.13 pen. condamnă pe inculpatul la pedeapsa de:

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

În baza art.117 pen dispune expulzarea cetățenilor și de pe teritoriul României.

În baza art.192 alin.2 obligă C.P.P. pe inculpați la câte 500 RON fiecare cheltuieli judiciare în apel, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

Dispune virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Bas umelor de câte 300 RON, onorariul. of.,.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și de la comunicare cu părțile lipsă.

Pronunțată în ședința publică din 22.04.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red.dec.- /12.05.2009

Jud.fond

Tehnored 3ex./12.05.2009

Președinte:Rus Claudia
Judecători:Rus Claudia, Pătrăuș Mihaela

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Oradea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Oradea