Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 456/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 456/
Ședința publică de la 02 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu Președinte Secția Penală
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier- - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind soluționarea recursurilor penale promovate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și de către partea civilă SC AGRO -prin administrator-, împotriva deciziei penale nr. 93/11.04.2008 a Tribunalului Brăila (sentință fond nr. 2035/19.10.2007 a Judecătoriei Brăila ).
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns pentru intimatul-inculpat, apărătorul desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că a fost depusă la dosar de către recurenta parte civilă SC AGRO SRL o cerere de renunțare la judecată a recursului declarat împotriva deciziei penale nr. 93/11.04.2008 a Tribunalului Brăila.
Curtea pune în discuție cererea depusă la dosar de către recurenta parte civilă.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că cererea depusă la dosar de către recurenta parte civilă echivalează cu o solicitare de retragere a recursului și are valoarea acestei instituții juridice nemaiputând fi discutată astfel tardivitatea promovării de recursului de către această parte.
Avocat, achiesează la concluziile formulate de reprezentantul Ministerului Public.
procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art.38513Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că s-a promovat prezentul recurs împotriva sentinței pronunțate în fond și a deciziei pronunțate în apel pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, în mod greșit instanța de judecată a procedat la schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanței din infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,3,4 Cod penal în aceea prevăzută de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934. Instanța a apreciat că sunt incidente dispozițiile de la legea cecului întrucât exista un cec fără acoperire ori din împrejurările de comitere a faptei rezultă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de înșelăciune întrucât a cunoscut faptul că se afla în incidență bancară; s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de la legea cecului dacă era vorba de o persoană ce ar fi avut aptitudinea de a emite cecul cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.
- doilea motiv al recursului se referă la faptul că instanța a apreciat eronat că fapta comisă de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni raportat la modalitatea în care a acționat inculpatul, la valoarea prejudiciului.
Solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, în rejudecare condamnarea inculpatului la o pedeapsă, putându-se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Pe latură civilă, dacă va fi condamnat inculpatul, urmează a fi obligat acesta la plata sumei rămasă neachitată către partea civilă.
Solicită a se lua act de retragerea recursului promovat de partea civilă.
Avocat solicită respingerea recursului ca nefundat întrucât atât instanța de fond cât și instanța de apel în mod corect au reținut că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prev. de art.84 alin.1 pct. 2 din Legea nr.59/1934.
S-a avut în vedere în acest sens faptul că administratorul firmei părți vătămate. - a recunoscut împrejurarea că cecul a fost lăsat de inculpat ca și garanție și nu ca instrument de plată, astfel inculpatul a prezentat o situație reală și anume faptul că nu avea disponibil în cont.
Solicită respingerea recursului promovat de Parchet ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate în fond și apel.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului,reține următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 2899/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.1,3,4 Cod penal.
S-a reținut prin actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatului, faptul că acesta, la data de 15.07.2006, în calitate de administrator al SC Trans SRL C, a emis o filă CEC știind că pentru valorificarea ei nu există provizia necesară, în scopul inducerii în eroare a SC Agro SRL B, cauzându-i acestei societăți o pagubă de 54.000 lei.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila cu nr-,iar prin sentința penală nr. 2035/19.10.2007, instanța de judecată s-a pronunțat astfel:
-în baza art.334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare a instanței din infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,3,4 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934,
-în temeiul art.11 alin.2 lit. raportat la art.10 lit.1Cod procedură penală și art.181Cod penal l-a achitat pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 Legea 59/1934
-în baza art.181Cod penal i-a aplicat inculpatului o amendă administrativă în cuantum de 1000 lei
-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de către partea civilă SC Agro SRL
- a obligat inculpatul la cheltuieli judiciare față de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila criticând-o pentru greșita schimbare de încadrare juridică dată faptei și pentru achitarea inculpatului.
Prin decizia penală nr. 93/11.04.2008, Tribunalul Brăilaa respins apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila ca nefondat.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Brăilaa avut în vedere următoarele:
În legătură cu greșita schimbare a încadrării juridice a faptei, motiv de apel invocat de ambele apelante, s-a reținut că elementul care diferențiază înșelăciunea cu cecuri de infracțiunea de emitere a unei file cec fără acoperire este împrejurarea cunoașterii sau nu de către beneficiarul instrumentului de plată a lipsei disponibilului la momentul completării și respectiv a primirii acestuia.
Ori, reprezentantul părții civile a cunoscut de la început lipsa disponibilului aspect care rezultă din împrejurarea că nu și-a primit prețul la momentul livrării mărfii ori anterior acestui moment ci părțile au întocmit un contract în care au stabilit obligații privind marfa și plata prețului, respectiv aceasta să se facă până la data de 20 ianuarie 2006; cumpărătorul să lase cu titlu de garanție o filă cec iar plata să se efectueze cu bilet la ordin.
Din cauza lipsei de disponibil părțile au fost nevoite să încheie un număr de trei acte adiționale prin care se reeșalona plata.
În cuprinsul celui de-al treilea act adițional încheiat la data de 07.04. 2006 se stipula că partea civilă va reține fila CEC predată drept garanție și "în caz de neachitare urmând a fi introdus la plată după data de 15.07.2006".
Din cele de mai sus, rezultă fără putință de tăgadă două aspecte care fiecare în parte constituie motiv distinct de schimbare a încadrării juridice a faptei:
- a cunoscut lipsa disponibilului, altfel nu era nevoie de încheierea unui contract, de primirea filei CEC drept garanție, de încheierea actelor adiționale și stipularea în cel de-al treilea act adițional că în condițiile neplății va introduce la plată fila CEC primită ca garanție;
- fila CEC nu a fost completată așa cum a susținut apărătorul părții civile la data de 15.07.2006 de către inculpat după retragerea sa din societate ci ea s-a aflat la partea civilă cu titlu de garanție anterior datei de 07 aprilie 2006 când s-a semnat ultimul act adițional.
Încheierea contractului, a actelor adiționale, predarea filei CEC drept garanție exclud intenția de înșelăciune din partea inculpatului.
În ceea ce privește motivul de apel privind pericolul social al faptei de completare a unei file CEC fără acoperire prevăzută de art.84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 Tribunalul a reținut că din probele administrate atât la urmărirea penală cât și la instanța de judecată, printr-o interpretare obiectivă a acestora, s-a concluzionat că în intenția inculpatului nu a fost pe deplin dovedită nici completarea filei întrucât el a completat-o parțial, având doar semnificația instrumentului de constrângere în mâna posesorului în persoana lui iar completarea datei aparține acestuia din urmă.
Aceste aspecte ce țin de infracțiune, coroborate cu circumstanțele privind conduita inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii precum lipsa antecedentelor penale, conduita în timpul procesului penal de recunoaștere a situației reale și plata prețului prin vânzarea apartamentului familiei, dovedesc că în intenția inculpatului nu a fost prejudicierea părții civile și că infracționalitatea nu este o latură a personalității sale, că la aceasta s-a ajuns datorită neonorării de către alți parteneri de afaceri a obligațiilor lor.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila care apreciază hotărârile recurate ca fiind nelegale sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de înșelăciune în infracțiunea prev. de art.84 din Legea cecului nr. 59/1934 și de asemenea greșita aplicare a dispozițiilor art.181Cod penal constatându-se că fapta săvârșită de inculpat în concret nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Deasemeni recurs a declarat și partea civilă SC Agro SRL care pe timpul judecării cauzei în recurs, printr-o adresă înaintată instanței de judecată a solicitat acesteia să ia act că renunță la judecarea recursului.
Legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în instanță pentru a fi audiat în conformitate cu dispozițiile legale, judecarea recursului făcându-se în lipsa acestuia.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele.
În mod judicios instanțele au reținut în mod corect situația de fapt dar au dat o greșită încadrare juridică a faptei săvârșită de inculpat
Astfel, din probele administrate în cauză rezultă următoarea situație de fapt:
La data de 14.12.2005, între SC Agro SRL B, reprezentată de administrator, și SC Trans SRL C, reprezentată de administrator, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 471/2005, prin care firma din B se obliga să vândă firmei constănțene cantitatea de 153.049 tone de, urmând ca plata să se efectueze prin filă CEC.
În derularea contractului, inculpatul a lăsat drept garanție mai multe bilete la ordin, ce nu au putut fi încasate datorită lipsei disponibilităților trăgătorului în contul bancar.
Astfel, la data de 15.07.2006, inculpatul a emis fila cec seria - 307 nr. -, în valoare de 58.281,06 lei, prin EUROM BANK SA C, filă ce a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil în cont și interdicție bancară.
La 27.10.2007 unitatea bancară a comunicat că deschiderea contului pentru societatea administrată de inculpat s-a făcut la data de 21.06.2005, iar în perioada 01.08.2005-01.04.2006 s-au efectuat operațiuni bancare dintr-un singur cont. Începând cu 22.12.2005 societatea a intrat în interdicție bancară, fapt adus la cunoștință inculpatului potrivit confirmării de primire din 05.01.2006.
Față de această situație, s-a constatat că la momentul emiterii filei cec către societatea administrată de partea vătămată, inculpatul cunoștea că nu are disponibil în cont și se afla în interdicție bancară.
Fila CEC în litigiu a fost completată de inculpat, acesta inducând în eroare pe partea vătămată cu privire la posibilitățile de plată.
Prejudiciul total creat SC Agro SRL Baf ost de 58.281,06 lei partea vătămată constituindu-se parte civilă cu suma de 54.000 lei, întrucât a recuperat diferența față de suma inițială.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că a emis fila cec deși cunoștea că nu are disponibil în cont și se află în interdicție, precizând însă că nu a avut intenția de a înșela firma din B și că totul s-a datorat unui blocaj financiar.
La audiere, reprezentantul părții vătămate, a declarat, că nu cunoștea la momentul primirii filei cec, că inculpatul are probleme de natură financiară. Faptul că i s-a înmânat acea filă CEC, l-a determinat chiar să creadă că-și va primi banii de la inculpat, pentru că altfel ar fi acționat pe cale civilă în vederea recuperării debitelor.
În raport de această situație de fapt Curtea reține că emiterea unui cec, știind că pentru valorificarea lui nu există, la data emiterii, provizia sau acoperirea necesară, constituie infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1994, afară de cazul în care fapta constituie o infracțiune sancționată cu o pedeapsă mai grea. Această încadrare juridică este incidentă, între altele, când beneficiarul cecului a cunoscut lipsa acoperirii din cont și a acceptat primirea lui în aceste condiții.
Când beneficiarul nu cunoaște această împrejurare, fiind indus în eroare, în scopul ca făptuitorul să obțină un folos material injust, cauzând totodată o pagubă posesorului cecului, fapta constituie infracțiune de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.4 Cod penal.
În consecință ar fi existat infracțiunea prev. de art.84 alin.2 pct. 2 din Legea 39/1934 dacă la data emiterii cecului inculpatul nu ar fi avut provizia necesară, legea sancționând lipsa proviziei la data emiterii cecului.
Dacă inculpatul ar fi adus la cunoștința părții vătămate că nu are pe moment provizia necesară, dar că ulterior respectiv la momentul introducerii cecului la plată ar fi existat în cont bani necesari efectuării plății, fapta sa ar fi constituit infracțiune la legea cecului
Dar din situația de fapt rezultă că inculpatul nu numai că la data emiterii cecului fără acoperire nu avea în cont provizia necesară dar cunoștea și faptul că este în interdicție bancară
Cu toate acestea cunoscând faptul că nu mai putea emite file cec fiind în interdicție bancară, i-a ascuns părții vătămate, faptul că are probleme de ordin financiar și că este în interdicție bancară.
Daca ar fi cunoscut acest lucru în mod sigur partea vătămată nu ar fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare a mărfurilor.
În acest context în mod greșit instanțele de fond și de apel au apreciat că fapta săvârșită de inculpat nu ar întruni elementele constitutive al infracțiunii de înșelăciune
Rezultă indubitabil din probele administrate în cauză că inculpatul a urmărit inducerea în eroare a părții vătămate la momentul încheierii contractului lăsându-i acesta drept plată fila CEC fără acoperire și pentru care avea interdicție bancară de emitere. Chiar dacă această filă cec ar fi fost dată în garanție urmând ca plata să se facă ulterior cu bilete la ordin, cum au reținut instanțele de fond și de apel, fapta inculpatului ar putea să fie tot infracțiunea de înșelăciune deoarece pe de o parte fila cec nu poate constitui mijloc de garanție, este un mijloc de plată, iar pe de altă parte prin faptul că a promis părții vătămate că va efectua plata prin bilete la ordin, lucru care nu s-a întâmplat, nu constituie altceva decât o modalitate din partea inculpatului de a menține în eroare pe partea vătămată față de adevărata stare de fapt, respectiv aceea că numai avea disponibil în cont și nu mai putea emite file CEC fiind în interdicție bancară.
Constatând săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către inculpat urmează ca în recurs să se dispună condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1,3 și 4 Cod penal.
Datorită persoanei inculpatului care este la primul impact cu legea penală și a faptului că ulterior a achitat în numerar prejudiciul cauzat părții vătămate rămânând neacoperite doar penalitățile de întârziere, Curtea apreciază că scopul educativ al pedepsei prev. de art.52 Cod penal, poate fi atins și printr- pedeapsă neprivativă de libertate urmând a se dispune suspendarea executării pedepsei în baza disp. art.81-82 Cod penal.
Pe latură civilă a cauzei Curtea reține următoarele:
În mod greșit instanțele, atât de foind și de apel, dispunând achitarea inculpatului în baza disp. art.181Cod penal respectiv că fapta în concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni au lăsat nesoluționată latura civilă a cauzei.
Constatând săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat, indiferent de încadrarea juridică a acesteia, instanțele în baza disp. art.14 Cod procedură penală aveau obligația să soluționeze latura civilă a cauzei chiar dacă s-a dispus achitarea inculpatului în baza disp. art.181Cod penal. Această achitare neîncadrându-se în cazurile prevăzute de lege în care se prevede expres când instanțele lasă nesoluționată latura civilă a cauzei. În consecință dispunând condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune urmează a se dispune, având în vedere legătura de cauzalitate dintre fapta inculpatului și prejudiciul cauzat părții vătămate, respectiv penalitățile de întârziere, care au curs de la data neefectuării plății și până la data când inculpatul a achitat în numerar prejudiciul efectiv cauzat părții vătămate, la plata acestor penalități.
Față de aceste considerente urmează a se admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și în rejudecare se vor casa hotărârile recurate urmând a se dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune prev de art.215 alin.1,3 4 Cod penal.
Se va lua act că partea civilă a renunțat la recursul declarat în cauză.
Văzând și disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
Casează în totalitate decizia penală nr. 93/2008 a Tribunalului Brăila și sentința penală nr. 2035/2007 a Judecătoriei Brăila și în rejudecare:
Condamnă pe inculpatul (fiul lui - și -, născut la data de 26.11.1972 în C, cetățenie română,administrator SC TRANS SRL C, domiciliat în C, str. -. - nr.189,bloc 7,.E,.100, prin afișare la ușa Consiliului Local C, la ușa Consiliului Local B, și la ușa Consiliului Local, județ B,CNP - ) pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1,3 și 4 Cod penal la o pedeapsă de 1 an închisoare.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b și c Cod penal.
În baza disp. art.81-82 Cod penal și 71 alin.5 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe perioada termenului de încercare de 3 ani.
În baza disp. art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp. art.83 Cod penal.
În baza disp. art.14 Cod procedură penală în referire la art.998 și 1000 alin.3 cod civil obligă pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC TRANS SRL C la plata sumei de 58.281,06 lei (ROL) către partea vătămată SC AGRO SRL, județ
Dispune anularea filei CEC folosită de inculpat la săvârșirea infracțiunii, seria - 307 nr.-.
Obligă pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC TRANS SRL C (înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J-, CUI R -)la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la judecata în fond a cauzei.
Ia act de retragerea recursului declarat de partea civilă SC AGRO SRL, județ
Obligă recurenta-parte civilă SC AGRO SRL, județ B (înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J-, având CUI R -) la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei către Baroul Galați, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.-
Tehnored./2 ex/8.09.2008
Jud.apel--
Jud.fond-
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea, Petruș Dumitru
