Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 532/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 532
Ședința publică din data de 12 iunie 2008
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurile declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la 01.01.1959, domiciliat în comuna,-, județul și părțile civile, domiciliat în comuna, sat, județul B și SC SRL cu sediul în com., județul B împotriva deciziei penale nr. 291 din 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 291 din data de 20.12.2007 pronunțată de Judecătoria Buzău.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 09 iunie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care instanța având nevoie de timp pentru analiza materialului din dosarul cauzei, a amânat pronunțarea la data de 12 iunie 2008, adoptând următoarea soluție.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 304 pronunțată la data de 26.03.2007 Judecătoria Buzăua condamnat pe inculpatul -fiul lui și, născut la data de 01.01.1959 în com. judetul I,domiciliat în com.-, jud.I, CNP -, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru savârșirea infracțiunii de înșelăciune, în baza art.215 al.1,2 si 3 Cod penal. I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.71- 64 lit.a,b,c cod penal cu începere de la data rămânerii definitive sentinței până la terminarea executării pedepsei.
A fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate suma de 200.000 euro plătiți în lei la data efectuării plății, din care suma de 142.800 lei actualizată începând cu data de 03-10.2001 și până la data plății efective reprezentând prejudiciul efectiv suferit, iar restul până la 200.000 euro beneficiul nerealizat.
Au fost anulate, factura fiscală BZ nr.- din 27.09.2001 și contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3420 din 3.10.2001 la. B.
S-a respins cererea privind anularea actelor subsecvente și a repunerii părților în situația anterioară.A fost obligat inculpatul la 900 lei cheltuieli judiciare către stat și s-a dispus comunicarea unei copii a sentinței după rămânerea definitivă Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul București.
Pentru a hotarâ astfel instanta de fond a reținut următoarele:
In vara anului 2001, - administratorul societatii Agro Montana SRL cu sediul in comuna, a dat un anunt in ziar, in sensul că societatea pe care o administra vindea o suprafață de teren de 11,691. intravilan in comuna, pe care se afla un garaj in suprafata de 360. si doua hale in suprafata de 2261., respectiv 2262. In urma acestui anunt s-a prezentat inculpatul care desi nu avea nici o calitate la Com SRL și a precizat ca doreste sa cumpere aceste terenuri in numele societatii ( administrator unic fiind martorul ).
Intre inculpat si partea vatamata, in urma negocierilor purtate, s-a stabilit ca pretul vanzarii sa fie de 120.000 lei, fără A, in total 142.800 lei.
La ultima negociere dintre parti a fost prezent si martorul, acesta necunoscand conditiile incheierii contractului de vanzare-cumpărare.
Partea vatamata a acceptat sa incheie tranzactia fără a fi achitat pretul intrucat societatea in numele careia se achizitiona ferma nu avea resursele financiare achitarii pretului si nici inculpatul nu dispunea de o asemenea suma. Inculpatul a afirmat ca va incheia un contract de imprumut cu o sucursala din Ba B., iar pentru constituirea garanției bancare îi sunt necesare bunurile achiziționate.
La data de 27.09.2001, intre Agro Montana SRL - reprezentata de si SC Com SRL s-a incheiat factura fiscala BZ nr. -, prin care atesta vanzarea imobilului in cauza cu suma de 142.800 lei, factura fiind semnata de inculpatul, deși nu avea o calitate oficiala in societate.
La data de 3.10.2001, in baza intelegerii avută anterior, la. din s-a incheiat si contractul de vanzare cumpărare autentificat sub nr. 3420, contract semnat de martorul, fără să cunoasca intelegerea dintre inculpat si partea vatamata.
Inculpatul i-a garantat părtii vătămate ca in maxim 60 zile va achita pretul din imprumutul pe care -l va obtine de la banca, motiv pentru care a fost de acord sa mentioneze in contract că pretul integral a fost primit in acea zi, desi in realitate acesta nu s-a achitat.
Partea vatamata, pentru a fi sigur ca va primi pretul la termenul stabilit, i-a solicitat inculpatului drept garanție o fila CEC semnata de acesta, stampilata si completată cu numarul de cont al SC Com SRL, restul mentiunilor fiind in alb.
Ulterior inculpatul l-a determinat pe sa declare la data de 31.10.2001, pierdut carnetul de file CEC, din care se eliberase si fila CEC părtii vătămate.
Inculpatul incheiat, la data de 29.11.2001, un contract de imprumut cu numitul, pentru suma de 6900 dolari SUA, imprumut garantat cu imobilele ce au facut obiectul contractului de vanzare cumpărare in litigiu, prin instituirea unei ipoteci sub nr. 1234/27 martie 2002, inregistrat la BNP.
La data de 7.08.2002, SC Com SRL a fost notificata prin intermediul executorului judecatoresc, ca pentru imobilele ipotecate se va declanșa procedura de executare silită prin vanzare la licitatie, lucru ce s-a finalizat la data de 6.12.2002 cand s-a incheiat actul de adjudecare in favoarea adjudecatarului licitator din
La data de 13.08.2002, deoarece nici pana la acel moment nu primise pretul vanzarii, a introdus spre decontare fila CEC lăsată garantie, insa aceasta a fost refuzata la plată datorita lipsei disponibilităților bănești, trăgătorul aflandu-se in interdictie bancara.
Astfel instanta de fond a retinut ca s-a realizat inducerea in eroare a părtii vatamate cu prilejul incheierii si executarii contractului de vanzare-cumpărare intre Agro Montana SRL si SC Com SRL, producandu-se o paguba in patrimoniul societatii administrata de partea vatamata care nu a incasat pretul și a fost deposedată.
Din raportul de expertiza contabila rezultă că sumele de bani pretinse ca fiind date s-au inregistrat in contabilitatea SC Com SRL fara documentele prevazute de lege, operatiunile de plata din contabilitatea cumpăratorului neavand corespondent in contabilitatea vanzatorului.
Toate elementele arătate anterior au dus la concluzia certa ca suma de bani nu a fost plătita si ca inculpatul a urmarit si acceptat sa inducă in eroare pe partea vatamata, pentru a obtine foloase nejuste.
In drept, fapta savarsita de inculpat constand in aceea ca a indus in eroare pe administratorul cu ocazia incheierii si executarii unui contract de vanzare cumpărare, cauzandu-i o paguba de 142.800 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in conventii, prevazuta de art. 215 alin.1,2 si 3 Cod penal.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta l-a condamnat in baza situatiei de fapt si textului incriminator, la stabilirea si dozarea pedepsei avand in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, și anume: imprejurarile savarsirii faptei, gradul de pericol social al acesteia, limitele de pedeapsa prevazute de legea penala si persoana inculpatului care a avut o pozitie nesincera pe toata perioada desfasurarii procesului penal, dar care se afla la prima incalcare a legii penale.
Instanta de fond a apreciat ca pentru repararea prejudiuciului cauzat prin fapta ilicita, părtii vătămate, principiul general este cel al repararii integrale.
Cum partea vatamata nu se mai afla in posesia imobilelor ce au facut obiectul actului de vanzare cumpărare, acesta este indreptatit sa primeasca contravaloarea acestor bunuri si beneficiul nerealizat in conditiile in care din 6.12.2002 bunurile respective nu se mai aflau in posesia sa, ori in toata aceasta perioada ar fi avut posibilitatea sa le foloseasca.
S-a impus si anularea facturii si a contractului de vanzare cumparare, apreciind ca la momentul incheierii actului consimțământul părtii vatamate nu a fost valabil, fiind surprins prin dol.
Cu privire la anularea actelor subsecvente, instanta a retinut ca isi gaseste aplicabilitate una din exceptiile principiului anularii actului subsecvent, respectiv buna credinta a subdobanditorului, in speță a adjudecatarului licitator.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel in termen inculpatul si partea civila criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Inculpatul a solicitat admiterea apelului si pe fond achitarea sa in temeiul art.11 pct.2 lit. b rap. la art. 10 lit.a in sensul ca fapta de inselaciune nu exista.
Sustine inculpatul ca din probatoriile administrate la urmarirea penala cat si in fata instantei de fond, nu rezulta ca partea vatamata a fost indusa in eroare in timpul incheierii contractului de vanzare -cumparare. Si nici in timpul executarii contractului, din urmatoarele considerente:
Lipsa calitatii legale a inculpatului in cadrul societatii SC Com SRL este o imprejurare care a fost cunoscuta de partea vatamata care avea confirmarea administratorului cu care a negociat contractul si la 29 septembrie 2001. intocmit factura in care se mentiona la cumparator SC Com SRL acest contract fiind incheiat in prezenta administratorului si a inculpatului.
-Este gresit de asemenea sustinerea din rechizitoriu confirmata de instanta de fond referitor la folosirea invinuitului pentru a semna actele in numele societatii fara ca acesta sa cunoasca continutul intelegerilor deoarece din ansamblul probatoriilor administrate inclusiv recunoasterile lui reiese ca acesta a fost in cunostinta de cauza si l-a ajutat practic pe inculpat sa perfecteze actele.
-In legatura cu nejustificarea sumelor de bani legate de pret in motivele de apel se arata ca aceasta este o problema care tine de urmarirea penala si nu de incheierea si executarea contractului deoarece la acea data partea civila nu a solicitat si nici nu a intrat in uzuanta sa se justifice provenienta sumelor de bani la care o persoana se obliga cu titlu de pret la incheierea unei conventii. In acest sens se arata ca partea civila a declarat de mai multe ori ca stia ca inclupatul nu are bani in cont si ca trebuia sa faca un imprumut bancar.
-Inexistenta unor documente care sa ateste plata pretului emisa de partea vatamata daca s-ar fi platit in numerar sau de invinuit in numele societatii, daca s-ar fi platit prin virament, nu poate fi retinut ca fiind infractiune de inselaciune deoarece imprejurarea era cunoscuta si asumata de partea vatamata in momentul incheierii contractului in fata notarului.
In motivarea apelului partii vatamate, s-a solicitat anularea sentintei apelate doar in latura civila in sensul ca instanta de fond a pronuntata o sentinta nelegala atunci cand a dispus doar anularea facturii fiscale si a contractului de vanzare -cumparare autentificat sub nr. 3420 din 03.10.2001 la Biroul Notarial din
Pentru a da eficienta in latura civila, a condamnarii inculpatului pentru inselaciune si pentru despagubirea reala a partii civile respectiv repunerea in situatia anterioara se impune ca instanta sa anuleze si toate actele subsecvente intocmite in dosarul de executare silita nr. 310/2002 de catre Biroul executor Judecatoresc.
Se impunea astfel anularea actului de adjudecare din 06.12.2002 prin care a fost instrainat in urma executarii silite imobilul partii civile.
Prin decizia penală nr. 291 din 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 304 din 26.03.2007 pronunțată de Judecătoria Buzău.
Pentru a pronunța această hotăre tribunalul a reținut urmatoarele:
Conform art.215 cod penal constituie infractiunea de inselaciune, inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit paguba.
Conform al. 3 din acelasi text de lege inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract savarsit in asa fel incat fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.
Din probatoriile administrate in faza de urmarire penala cat si la instanta de fond a rezultat cu certitudine in momentul incheierii contractului de vanzare -cumparare la Biroul partea vatamata nu a incasat pretul convenit de 1.428.000.000 lei ROL, deoarece conform intelegerii cu inculpatul acesta trebuia sa achite pretul in termen de 60 de zile de la incheierea contractului in forma autentica.
Ulterior inculpatul a obtinut diferite imprumutiuri punand garantii imobilul dobandit prin actul autentic insa nu a achitat pretul convenit, instanta de fond in mod corect inlaturand apararile inculpatului care a sustinut contrariul.
Intr-adevar din probele administrate in cauza respectiv raportul de expertiza contabila, declaratiile martorilor si precum si din raspunsurile inculpatului la testul poligraf rezulta ca inculpatul nu achitat acesti bani partii vatamate.
Fapta inculpatului de promite partii vatamate ca va achita pretul imobilelor dupa incheierea actului autentic si ipotecarea acestora pentru obtinerea de bani constituie elementul infractiunii de inselaciune astfel cum este reglementata in art.215 cod penal.
Este cert ca inculpatul a indus in eroare partea vatamata cu ocazia incheierii si executarii contractului de vanzare -cumparare, fara aceasta promisiune mincinoasa partea vatamata nu ar fi semnat contractul de vanzare -cumparare.
Actiunea frauduloasa a inculpatului s-a realizat atat in momentul incheierii contractului deoarece s-a dovedit ca acesta nu avea nici o calitate in SC COM SRL si i-a dat partii vatamate drept garantie un cec fara acoperire, cat si in faza de executare a contractului deoarece inculpatul a luat imprumuturi punand ipoteca pe bunurile vandute de partea vatamata insa nu si-a indeplinit obligatia de achitare a pretului convenit.
In legatura cu individualizarea pedepsei de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului, Tribunalul constata ca aceasta s-a facut cu respectrae principiilor prevazute de art.72 din Codul penal avandu-se in vedere pe de o parte gradul de pericol social sporit al infractiunii evidentiat de valoarea mare a prejudiciului cauzat partii vatamate precum si de pericolul concret al activitatii infractionale a inculpatului.
In consecinta in baza art.379 pct.1 lit. b Cod pr. penala a fost respins ca nefondat apelul inculpatului.
Analizand apelul declartat in latura civila, Tribunalul constatat ca si sub acest aspect solutia instantei de fond este temeinica si legala deoarece nu se pot anula actele ulterioare intocmite de executorul judecatoresc in speta operand principiul bunei credinte pentru persoana care a adjudecat imobilele in urma executarii silite.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul și părțile civile și SC SRL.
În motivarea recursului inculpatul invocă cazul de care prev. de art. 3859pct 18 și arată că nu a comis infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 Cod penal, întrucât nu a indus în eroare partea vătămată la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Nu a avut nici o calitate la SC Com SRL în ceea ce privește administrarea ci fusese împuternicit de administratorul să efectueze numai operațiuni bancare, fapt cunoscut de partea civilă .
Chiar dacă s-ar admite că suma reprezintă prețul vânzării imobilului nu a fost plătită, simpla neexecutare a unei obligații comerciale nu ar avea caracter penal. Totodată, pentru garantarea obligației a fost emisă și o filă CEC.
Se mai arată de inculpat că numitul a avut cunoștință de încheierea contractului de vânzare-cumpărare și nu a acționat în necunoștință de cauză, așa cum se afirmă.
Dacă s-ar admite că prețul nu a fost plătit, atunci vânzătorul știa de faptul că cel care cumpără nu are bani în cont și că va abține un împrumut pe baza imobilului ce va fii ipotecat, situație în care nu a mai fost indus în eroare.În acest sens sunt probe că inculpatul luat banii cu împrumut pentru a achita prețul imobilului.
De asemenea, inexistența unor documente care să ateste plata prețului emise de partea vătămată nu poate fi considerat că prețul nu a fost plătit efectiv, mai ales că nu au fost întocmite documente de contabilitate în firma cumpărătoare.
Nici folosirea ca paravan a societății lui și nici faptul că ar fi pierdut fila CEC, nu au fost necunoscute de partea vătămată. Fila CEC emisă de inculpat nu este producătoare de consecințe juridice pentru că îndeplinea cerințele Legii nr. 59/1934, ea fiind emisă doar ca o garanție pentru neplata prețului.
În concluzie, se solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond achitarea sa, în temeiul disp. art. 10 lit. a Cod procedură penală.
În motivele de recurs ale părților civile se arată că hotărârea tribunalului este greșită întrucât nu s-a dispus repunerea părților în situația anterioară și constatarea nulității actelor subsecvente actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3420 din 03.10.2001.
Repunerea părților în situația anterioară este consecința obligatorie a oricărei forme de desființare a unui act juridic, iar nulitatea actului de vânzare-cumpărare era absolută și nu relativă și deci nu se poate invoca buna-credință a subdobânditorilor.
Examinând hotărârile atacate în raport de probele administrate în cauză, de criticile invocate de recurenți, Curtea va constata următoarele:
În legătură cu situația de fapt se constat că aceasta a fost corect reținută de instanța fondului.
Ceea ce se contestă în această privință de către recurentul inculpat este faptul că el nu a indus în eroare partea vătămată cu ocazia încheierii constractului de vânzare-cumpărare sau pe parcursul executării lui.
Din actele dosarului rezultă că în urma negocierilor purtate de inculpat și partea vătămată s- ajuns la acordul de voință asupra prețului imobilului și modalitățiilor de transmitere a dreptului de proprietate.
Astfel, inculpatul, ce nu avea nici calitate în SC Proc Com SRL B, a purtat toate negocierile cu vânzătorul, iar nu martorul administratorul societății.
Întrucât nu dispunea de suma necesară, inculpatul a solicitat încheierea contractului de vânzare-cumpărare, comunicându-i părții vătămate că va obține un împrumut cu ipotecarea imobilului cumpărat, lucru care l-a făcut pe să încheie contractul de vânzare-cumpărare la BNP din B, afirmând în fața notarului că a primit prețul bunului vândut, aspect consemnat în contract. Această declarație a fost făcută de partea vătămată convins de către inculpat că ulterior va primi și prețul imobilului.
Pentru a întări această convingere inculpatul a emis în alb o filă CEC pe care i-a lăsat- părții vătămate ca garanție pentru plata ulterioară a prețului.
După încheierea contractului de vânzare-cumpărare inculpatul i-a solicitat martorului să declare pierdut carnetul de file CEC, din care se emisese și fila CEC dată părții vătămate.
De asemenea, inculpatul a făcut unele împrumuturi punând ipotecă pe imobilul cumpărat de la partea vătămată, dar nu a achitat prețul convenit.
Inducerea în eroare a părții vătămate s-a realizat prin afirmația minicinoasă a inculpatului că în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare va obține un împrumut prin ipotecarea imobilului, dar, deși a făcut unele împrumuturi de la numitul, nu a achitat nici o sumă de bani părții vătămate, dând dovadă de rea-credință și că nu avea intenția să achite prețul.
Mai mult decât atât, pentru a-i întări convingerea părții vătămate, inculpatul,deși nu avea nici o calitate la SC Com SRL, a emis o filă CEC în alb, pe care a înmânat- părții vătămate, după care a solicitat administratorului firmei să declare că a pierdut carnetul cu file CEC, de unde rezultă intenția lui de a nu plăti prețul imobilului.
Dacă partea vătămată ar fi primit prețul cuvenit nu ar mai fi procedat la introducerea filei CEC spre decontare, care, de altfel nu a fost posibil datorită faptului că trăgătorul se afla în interdicție bancară.
Deci fila CEC înmânată de inculpat părții vătămate nu putea conduce la achitarea prețului, de aici concluzia că ea era emisă doar pentru aod etermina pe partea vătămată să încheie contractul de vânzare-cumpărare.
Toate aceste aspecte înlătură susținerile recurentului inculpat și conduce la concluzia că a avut intenția să inducă în eroare pe partea vătămată și să încheie contractul de vânzare-cumpărare fără a achita prețul în acel moment și nici ulterior autentificării actului.
Faptul că partea vătămată a cunoscut că actul de vânzare cumpărare nu va fi încheiat cu inculpatul ci cu nu-l absolvă de vinovăție pe inculpatul, care a efectuat toate demersurile și a asigurat-o pe partea vătămată că va primi prețul imobilului.
În aceste condiții în mod corect instanțele fondului au apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1-3 Cod penal.
Pe latură penală Curtea apreciază că recursul este fondat pentru un alt considerent și anume sub aspectul modalității de executare al pedepsei închisorii aplicate inculpatului.
Astfel, pe de o parte, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și nu are antecedente penale, fiind îndeplinite cerințele disp. art. 81 Cod penal.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea inculpatului de libertate, ținând seama că până la vârsta de 49 de ani nu a mai intrat în conflict cu legea penală, este căsătorit, are un copil minor și deci condamnarea lui constituie un avertisment serios pentru atingerea scopului pedepsei prev. de art. 52 Cod penal.
În legătură cu latura civilă, Curtea ca reține că imobilul vândut inculpatului a fost scos la licitație publică datorită neplății unor împrumuturi contractate de acesta, fiind adjudecat de numita.
Prima instanță a considerat în mod corect că adjudecatarul a fost un cumpărător de bună-credință al imobilului și nu dispus anularea licitației, a actului de adjudecare și restabilirea situației anterioare, deoarece menținerea lor este justificată pentru rațiuni de echitate și siguranța circuitului civil.
Totuși, menținând acest act de transfer al proprietății, greșit instanța a întrerupt lanțul de transmitere al proprietății imobilului si a anulat contractul de vânzare-cumpărare dintre partea vătămată și SC Com SRLB, chiar dacă cu prilejul încheierii lui s-a comis infracțiunea de înșelăciune, argumentele ce au justificat menținerea actului de adjudecare fiind pertinente și în acest caz.
De asemenea, nici factura fiscală prin care SC SRL a emis-o nu trebuia anulată pentru că aceasta face corp comun cu contractul de vânzare-cumpărare în discuție.
Fiind admisă acțiunea civilă prin obligarea inculpatului la plata sumei de 200.000 EUR către partea civilă, reprezentând prețul neplătit și beneficiul nerealizat, nici nu se putea dispune și restabilirea situației anterioare, respectiv trecerea imobilului în proprietatea părții civile cu anularea actelor de transmitere proprietății, astfel că nu poate fi primită critica părții civile.
În legătură cu critica inculpatului în sensul că partea vătămată nu are calitatea de parte civilă, Curtea apreciază că aceasta nu poate fii primită în condițiile în care, asa cum a reținut și instanțele fondului, Montana era radiată din Registrul Comerțului, conform 2167/2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI iar partea civilă a fost obligat să suporte creanța către stat a societății lichidate.
Față de aceste considerente, Curtea va admite recursul inculpatului și rejudecând, în baza art. 81, 82 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 5 ani.
Va trage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal și va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
De asemenea, va înlătura din sentință dispoziția privind anularea facturii fiscale și a contractului de vânzare-cumpărare.
Va menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Pentru considerentele expuse vor fi respinse recursurile părților civile și SC SRL ca nefondate.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul inculpatului, fiul lui și, născut la data de 01.01.1959, domiciliat în comuna,-, jud.
Casează, în parte, în latură penală și civilă, sentința nr. 304 din 26.03.2007 pronunțată de Judecătoria Buzău și decizia penală nr. 291 din data de 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Rejudecând cauza, în baza art. 81 și 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Înlătură din sentința atacată dispoziția privind anularea facturii fiscale nr. BZ nr. -/ 27.09.2001 și a contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3240/03.10.2001 la BNP " " din
Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Respinge ca nefondate recursurile părții civile, domiciliat în comuna, sat, județul B și SC SRL cu sediul în com., județul
Obligă părțile civile la câte 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 iunie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - -
Grefier,
Red. /Tehnored.
4 ex/26.06.2008
7969/2006 Judecătoria Buzău
a- Tribunalul Buzău
, -
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Florentin Teișanu, Mihai
