Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 55
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Elena Scriminți
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-au luat spre examinare apelurile promovate de inculpatul și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, împotriva sentinței penale nr. 618 din data de 22 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul apelant, av. pentru inculpatul intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, cât și cu privire la faptul că s-a depus la dosar adresa nr.7566/03.04.2009 emisă de ORC I, din cuprinsul căreia rezultă că SC SRL I are sediul social în I,-, --2,. D,.2,.1, sediu la care această societate nu a fost citată. De asemenea se constată că s-a depus la dosar o notă de precizări de către ANAF - DGFP I și o adresă emisă de ÎCCJ- B, prin care se solicită comunicarea datelor de stare civilă pentru petiționarul.
Av. pentru inculpatul intimat solicită citarea SC SRL la sediul indicat de ORC
Av. pentru inculpatul apelant arată că unul din motivele de apel se referă și la faptul că societatea SRL nu a fost citată în mod legal.
Av. pentru inculpatul intimat arată că nu se poate dispune o măsură la acest termen, în condițiile în care nu este legal îndeplinită procedura de citare cu SC SRL.
Instanța, față de relațiile comunicate de ORC- I și motivele de apel invocate, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului de față.
Av. pentru inculpatul apelant solicită admiterea apelului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare față de nelegala citare a SC SRL.
Av. pentru inculpatul intimat apreciază că nu se poate dispune o măsură cu privire la apelul formulat, întrucât la acest termen nu este realizată procedura de citare cu SC SRL.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită admiterea apelurilor formulate și trimiterea cauzei spre rejudecare, instanței de fond.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 618/22.09. 2006 Tribunalul Iașia dispus:
" Condamnă inculpatul., fiul lui și, născut la 21.12.1955 în, domiciliat în I, Independențe, nr. 11, - 1, se. B,. 2,. 5, cu dublă cetățenie româno - iordaniană, la pedepsele de:
- 10 (zece) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de "înșelăciune cu consecințe deosebit de grave" prev. de art. 215, alin. 1, 2, 5 Cod penal;
- 6 (șase) ani închisoare și 3(trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64, lit. a), b) Cod penal pentru comiterea infracțiunii de "evaziune fiscală" prev. de art.l 1, lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal.
În baza art. 33, lit. a) - 34, lit. b) Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64, lit. a), b) Cod penal ca pedeapsă complementară.
Aplică inculpatului disp. art. 71, 64, lit. a) - c) Cod penal. Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii de o zi, respectiv 04.06.2005.
Menține măsura asiguratorie a sechestrului instituit în cursul urmăririi penale asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 cod civil obligă inculpatul să plătească cu titlu de despăgubiri civile reprezentând prejudiciu neacoperit părții civile Administrația Financiară a județului I din cadrul Ministerului Finanțelor Publice suma de 3.640.302.166 lei (ROL) cu dobânda de 0,06/ pentru fiecare de întârziere.
II. În baza art. 11, pct. 2, lit. a) coroborat cu art. 10, lit. d) Cod procedură penală achită inculpatul fiul lui și, născut la 27.03.1940 în Siria, fără antecedente penale, de cetățenie siriană pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215, alin. 1, 2 și 5 Cod penal.
În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpatul. să plătească statului suma de 10.000.000 lei (1000 RON) cu titlu de cheltuieli judiciare".
Tribunalul a reținut:
"Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI au fost trimiși în judecată, la data de 29.06.2005, inculpații și. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215, alin. 1, 2, 5 Cod penal și respectiv și evaziune fiscală în cazul celui de-al doilea inculpat, prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt: Inculpații au fost administratori ai societății SC "" SRL I ce avea ca obiect de activitate principal producerea diverselor sortimente de băuturi spirtoase și comercializarea de alcool într-un punct de lucru amplasat în imobilul situat pe-
La începutul anului 1999, inspectorii din cadrul Administrației Financiare I au constatat că în evidențele contabile ale acestei societăți nu sunt înregistrate toate facturile referitoare la livrările de alcool din perioada decembrie 1998 - martie 1999. Din cantitatea totală de alcool produsă de 280.135 litri figurau înregistrate facturi corespunzătoare cantității de numai 159.258 litri. Potrivit notelor de constatare întocmite de inspectorii financiari, la data de 11.06.1999 SC "" SRL datora bugetului de stat suma de 3.640.302.166 lei.
Totodată, s-a stabilit că inculpatul. având experiență în privința modului de funcționare a societăților comerciale cunoștea faptul că o societate are dreptul la rambursarea de TVA lunar, cu condiția să facă dovada unor produse achiziționate și a achitării prețului acestora.
Astfel fiind, în cursul anului 1998 SC "" SRL Iaa chiziționat aproximativ 150.000 litri alcool, potrivit facturilor înregistrate în evidența societății de la SC " " SRL B și respectiv SC " " B, societăți administrate de cetățeni iordanieni și libanezi. în urma verificărilor s-a stabilit că facturile și chitanțele erau false întrucât acestea nu le fuseseră atribuite lor potrivit procedurilor de emitere și atribuire a facturilor fiscale producătorilor de băuturi alcoolice (adresele SA B).
Pe baza facturilor și chitanțelor întocmite în fals cu seriile și numerele prezentate în dosarul de urmărire penală, inculpatul a depus la Administrația Financiară I - Serviciul TVA cererea de rambursare a TVA înregistrată la data de 25.11.1998. în urma verificărilor inspectorilor de specialitate, și s-a stabilit că SC "" SRL trebuia să primească cu titlu de TVA de rambursat suma de 2.059.511.605 lei.
Pentru obținerea în mod fraudulos a TVA-ului, inculpatul. a conceput un plan care pentru a fi pus în practică necesita prezența a încă unei persoane ce trebuia să părăsească țara imediat după obținerea sumei de la Administrația Financiară.
În acest scop 1-a contactat pe inculpatul pe care l-a adus din B, i-a stabilit reședința în I și căruia i-a cedat toate părțile sociale, acesta devenind în acest fel administrator și asociat unic al SC "" SRL. La data de 21.10.1998 s-a întocmit actul adițional la statului societății comerciale și s-a încheiat și procesul verbal de predare primire potrivit căruia inculpatul a preluat toate bunurile și documentele SC "" SRL
Totodată, inculpatul. a organizat o ședință cu toți salariații societății, cărora le-a fost prezentat inculpatul ca fiind noul administrator al societății.
În ciuda tuturor aparențelor create și a tertipurilor folosite, inculpatul. a continuat să se ocupe de treburile societății, exercitând, în fapt toate actele administrative.
În cauză a fost efectuată o expertiză contabilă pentru a lămuri toate aspectele legate de achizițiile de alcool de către SC "" SRL, stabilirea rulajului zilnic, al cantităților de alcool achiziționate și vândute. Din verificările efectuate s-a stabilit că în perioada decembrie 1998 - martie 1999 SC "" SRL a comercializat cantitatea de 280.135 litri alcool reprezentând un rulaj zilnic de 3257 litri pe zi, iar în cursul anului 1998 comercializat cantitatea de 745.578 litri cu o medie zilnică de 2890 litri.
Expertiza contabilă confirmat susținerile inspectorilor financiari din cadrul
administrației Financiare I privind neplata sumei de 1.718.770.971 lei reprezentând și a altor obligații fiscale către bugetul de stat, în total 3.640.302.166 lei.
În drept, faptele descrise și reținute mai sus realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de "înșelăciune cu consecințe deosebit de grave" și "evaziune fiscală" prev, de art. 215, alin. 1, 2, 5 Cod penal și respectiv art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 33, lit. a Cod penal, fapte ce vor fi reținute doar în sarcina inculpatului., pentru următoarele considerente:
Din modul de expunere a situației de fapt rezultă u certitudine că C care a conceput planul infracțional și 1-a pus în practică a fost inculpatul. . Pentru ca acest plan să fie realizabil și pentru a deruta o eventuală anchetă, inculpatul s-a folosit de o persoană cu cetățenie străină și total ignorantă în privința modului de desfășurare a activităților economice ce au ca obiect comercializarea alcoolului. Este de notorietate împrejurarea că în perioada anilor 90 astfel de situații se întâlneau frecvent în domeniul economic în care erau atrase persoane total paupere, fără identitate cunoscută și fără locuință ce preluat/ administrarea unor firme și înșelau vigilența autorităților din domeniu. Pe un scenariu asemănător a acționat și inculpatul. care s-a folosit de împrejurarea că inculpatul nu cunoștea limba română, nu avea nici un fel de cunoștințe în domeniul economic, iar după obținerea frauduloasă a TVA-ului putea părăsi cu ușurință România.
Pentru a da aparență legală întregii activități ilicite, inculpatul. a cedat toate părțile sociale coinculpatului, acesta dobândind, totodată, toate bunurile și documentele societății. Este evident că un asemenea act de cesionare are un pronunțat caracter fictiv, întrucât inculpatul nu deținea nici o sumă de bani ce i-ar fi permis să preia în mod real bunurile și părțile sociale ale societății deținută de inculpatul., din actele dosarului reieșind în mod cert că acesta era o persoană total pauperă, în căutarea unui loc de muncă.
mprejurarea că și după cedarea părților sociale, inculpatul. a fost acela care s-a ocupat de actele de administrare ale societății este confirmată de martorele, contabilul firmei SC "" SRL și. Audiate, acestea au declarat în prima etapă a procesului penal că persoana care a dat tot timpul dispoziții în societate a fost inculpatul., acesta fiind singurul care dispunea ce livrări de alcool se fac, ce chitanțe și facturi se întocmesc, cum trebuie evidențiate în contabilitate sumele de bani reprezentând valoarea alcoolului pretins a fi achiziționat. Tot la indicațiile sale s-au întocmit, în fals, chitanțele fiscale și facturile ce vizau cantități de alcool fictive. Martorele au arătat că pe perioada în care se pretinse de către inculpatul. că inculpatul a preluat administrarea firmei, acesta nu a dat nici o dispoziție personalului ce își desfășura activitatea la punctul de lucru din str. -, întrucât nu cunoștea limba română, nu știa nimic despre afacerile cu alcool și nici nu era necesar pentru că toate dispozițiile erau transmise telefonic sau dictate de inculpatul. . Ulterior, în instanță, după trecerea unei perioade de timp de aproape 8 ani de la momentul comiterii faptelor și după ce martorele - care au avut și calitatea de învinuite - au fost sdoase de sub urmărire penală - nu au mai relatat cu aceeași exactitate modul de desfășurare a evenimentelor.
Dar, întrucât probele nu au o valoarea dinainte prestabilită, iar retractarea unor afirmații poate fi primită doar dacă se întemeiază pe dovezi noi, instanța va reține ca fiind concludente și reale primele depoziții ce au fost formulate mult mai aproape de data comiterii faptelor și care se pot corobora cu celelalte probe administrate în cauză.
Audiați, inculpații au susținut aceleași puncte de vedere ca și în cursul urmăririi penale. Inculpatul. a afirmat că singurul vinovat de comiterea faptelor este inculpatul, în calitate de administrator al SC "" SRL. Inculpatul a arătat, în mod constant că a fost atras în acest plan infracțional de către coinculpat, că după obținerea frauduloasă a TVA-ului a fost obligat să părăsească România și amenințat să nu revină în țară și a afirmat, totodată, că nu cunoaște limba română și a avut tot timpul convingerea că actele semnate la notariat reprezintă un contract de muncă. Din coroborarea declarațiilor inculpatului cu depozițiile martorilor, și OG, se conturează îndoiala că inculpatul ar fi activat cu intenția de a induce în eroare instituțiile financiare, în scopul obținerii unui folos material injust. Infracțiunea de înșelăciune, în toate variantele sale, se poate realiza, sub aspectul laturii subiective, doar cu intenție.
Pentru a exista vinovăție sub forma intenției, factorul voință trebuie să însoțească săvârșirea oricărei fapte. Incidența legii penale este exclusă atunci când fapta nu a fost săvârșită cu voință. Vinovăția ca și expresie a aspectului subiectiv este răsfrângerea elementului conștiință asupra elementului voinței. Pentru realizarea faptei, infractorul își imaginează, în primul rând, acțiunea pe care are de gând să o înfăptuiască în vederea realizării unui anumit scop apoi, în al doilea rând, își dă seama că acțiunea respectivă poate produce anumite urmări socialmente periculoase. Astfel fiind, făptuitorul are o reprezentare, cât de sumară, asupra legăturii cauzale dintre acțiunile sale și urmările acestora; el își dă seama de eficiența cauzală a acțiunii sale și de faptul că fapta pe care o înfăptuiește este în întregul ei o faptă socială periculoasă deci neîngăduită, dezaprobată de lege.
Pentru deliberarea în planul conștiinței privitor la săvârșirea faptei și la dinamizarea și mobilizarea energiilor în vederea realizării ei, infractorul trebuie să aibă reprezentarea tuturor împrejurărilor concrete în care se va realiza fapta. Ori, în speța de față, este greu de acceptat ca o persoană cu un nivel de instrucție limitat, necunoscător al limbii române, și care nu deține nici un fel de informații în domeniul economic poate concepe comiterea unei infracțiuni de natură financiară, patrimonială prin folosirea unor mijloace frauduloase care la rândul lor constituie fapte penale.
În considerarea tuturor acestor circumstanțe, tribunalul apreciază că faptei de "înșelăciune" reținută în sarcina inculpatului îi lipsește unul din elementele constitutive sub raportul laturii subiective, respectiv intenția, ceea ce va duce la achitarea acestuia, conform art. 10, lit. d) Cod penal.
Atât sub aspectul laturii obiective cât și cu privire la vinovăția făptuitorului, infracțiunile de înșelăciune și evaziune fiscală reține în sarcina inculpatului D sunt pe deplin dovedite cu mijloacele de probă administrate in cauză în ambele faze ale procesului penal, respectiv: declarațiile martorilor, nota de constatare a Administrației Financiare I, rapoartele de constatare tehnico - științifică, expertizele contabile și depozițiile inculpaților.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanța va avea în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor și urmările acestora, lipsa de stăruință manifestată de inculpat pentru recuperarea prejudiciului, părăsirea frauduloasă a României pentru a se sustrage răspunderii penale, precum și atitudinea nesinceră manifestată pe parcursul procesului penal.
Față de aceste circumstanțe, Tribunalul apreciază că scopul legii penale de reeducare a făptuitorului și de prevenire a comiterii de noi fapte penale se poate realiza numai prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, dozată corespunzător, și a cărei executare să se înfăptuiască în regim privativ de libertate.
In baza art. 71 Cod penal se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64, lit. a - c Cod penal ca și pedeapsă accesorie ce se va executa alături de pedeapsa principală.
Se va menține măsura sechestrului asigurător instituit în cursul urmăririi penale asupra bunurilor imobile ale inculpatului.
În privința laturii civile a cauzei, instanța apreciază că prin notele de constatare financiară și expertizele contabile realizate în cauză, s-a dovedit în mod indubitabil, existența unui prejudiciu material și cert cauzat părții civile Direcția Generală a Finanțelor Publice
Astfel fiind, instanța ca admite acțiunea civilă, conform art. 14 și 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil și va dispune obligarea inculpatului D la plata sumei de 3.640.302.166 lei cu dobânda de 0,06% pe fiecare zi de întârziere către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice I întrucât în baza răspunderii civile delictuale derivată din răspunderea penală reținută inculpatului, acesta se face vinovat de producerea întregii pagube".
În termen legal sentința penală a fost apelată de inculpatul și de procuror pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul - procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași a criticat sentința penală sus-menționată sub aspectul greșitei achitări a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 5 Cod penal.
Apelantul inculpat invocă nulitatea sentinței penale apelate întrucât o consideră nemotivată, nulitatea actului de urmărire penală, nepronunțarea asupra tuturor probelor solicitate, cât și interpretarea greșită a acestora - solicitând, în fond, achitarea inculpatului.
Înainte de începerea dezbaterilor pe fondul cauzei, instanța de apel a pus în discuția părților excepția referitoare la judecarea cauzei la instanța de fond, în lipsa citării unei dintre părți - respectiv a părții responsabile civilmente I, urmare a cererii formulate de apelantul inculpat.
Instanța de apel a constatat că la instanța de fond s- solicitat prin cererea de constituire ca parte civilă a Agenției Naționale de Administrație Fiscală - introducerea în cauză a calității de persoană civilă I (la termenul din 11.08.2005) a prorogat discutarea admisibilității cererii însă nu s-a mai pronunțat asupra acesteia, urmare a relațiilor de radiere emise de Oficiul Registrului Comerțului și a procedat la judecarea cauzei cu nelegala citare acestei părți.
Raportat la dispozitivul actului de sesizare al instanței - rechizitoriul și în baza dispozițiilor art. 21 alin. 2 Cod procedură penală instanța de fond trebuia să introducă în cauză succesorii în drepturi, ori lichidatorii părții responsabile civilmente, citându- în mod legal.
Constatând incidente dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, instanța de apel va dispune admiterea apelurilor formulate de procuror și inculpat pe considerentele expuse anterior - desființarea integrală a sentinței penale sus-menționate și trimiterea cauzei la instanța de fond - Tribunalul Iași - pentru rejudecare.
În baza dispozițiilor art. 383 alin. 3 Cod procedură penală instanța de rejudecare va proceda la soluționarea în fond a cauzei, cu citarea legală a părților responsabile civilmente I (ori ai succesorilor în drept a acesteia conform dispozițiilor art. 21 Cod procedură penală).
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare efectuate vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 618 din 22.09.2006 a Tribunalului Iași, pe care o desființează integral.
Trimite cauza pentru rejudecare la instanța de fond - Tribunalul Iași.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 23.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
11.05.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton, Elena Scriminți
