Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.55
Ședința publică de la 16 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț
JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
GREFIER - - - &&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău Reprezentat legal prin procuror
La ordine au venit spre soluționare apelurile declarat de inculpata, partea civilă SC DRUMURI ȘI PODURI SA T GRUP SA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, împotriva sentinței penale nr.451/D din 02.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 451/D din 2.09.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul - s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. d din Cod procedură penală, a fost achitată inculpata, CNP--, fiica lui G și, născută la 15 martie 1964 în D T -S jud. M, cetățenie română, studii economice superioare ocupația administrator societăți comerciale, stare civilă necăsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în municipiul D T -S, Bulevardul nr. 225,. 3.5.13 jud. M, fără forme legale în DTS, str. - - -.3.10 jud. M, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave prev de art. 215 alin.1,2,3,5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
În baza art. 290 alin.1 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art. 81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 Cod penal și care se va socoti se la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
S-a atras atenția inculpatei cu privire la conținutul art. 83 Cod penal.
În baza art. 14,346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil.
A fost obligată inculpata să plătească părți civile SC " de Drumuri și Poduri T Grup " suma de 331.254,84 lei (RON), la care se adaugă dobânda legală, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, până la achitarea efectivă a prejudiciului.
S-a constatat că din suma de mai sus, inculpatul a achitat părții civile suma de 53526,20 lei, susnumita având de plătit doar diferența de 277.728,64 lei (RON) plus dobândă legală, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare până la achitarea efectivă.
În baza art. 118 lit. a din Cod penal,
S-a dispuns confiscarea de la inculpată a sumei de -,16 lei (RON) reprezentând diferența care nu a servit la despăgubirea părții civile (1010.000 lei - 331.254,84 lei).
În baza art. 348 Cod procedură penală
S-a desființat ștampila falsă a SC "" SRL B ROMÂNIA aflată în Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Bacău cât și contractul de vânzare - cumpărare întocmit și semnat în fals între SC " de Drumuri și Poduri T Grup " SA T și SC "" SRL
S-a dispus păstrarea agendei cu însemnări a inculpatei până la soluționarea definitivă a cauzei.
S-a dispus plata din fondul special al Ministerului Justiției a sumei de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală.
A fost obligată inculpata la plata sumei de 15 000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt SC SRL Bap rimit prin poștă din partea de Poduri și Drumuri T factura fiscală - fără dată, din care rezultă că ar fi cumpărat bitum recuperat din bataluri și emulsie bituminoasă în valoare de 331.254,84 lei (fl. 124 dup) ceea ce înseamnă că avea o datorie de achitat.
, administratorul SC SRL B știind că nu a făcut afaceri cu de Poduri și Drumuri Tai ntrat în, mai ales că suma din factură era așa de mare.
La data de 10 octombrie 2006 a fost surprinsă în flagrant la sediul SC SRL B cu acte false și cu o ștampilă falsă (fl. 29 dup) motiv pentru care în aceiași zi la ora 19,00 prin rezoluția organului de urmărire penală s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva sa pentru că în luna septembrie 2006 prin folosirea unei ștampile false a încheiat un contract de vânzare cumpărare cu de Poduri și Drumuri T în numele SC SRL B semnând în fals pentru directorul acestei din urmă firme.
Urmare a cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că era administratorul unic al SC Trans SRL T care printre altele avea obiectul de activitate comerțul cu ridicata a produselor intermediare neagricole și al deșeurilor precum și intermedieri în comerțul cu combustibil, minerale și produse pentru industrie (fl. 171 -181 dup).
de Poduri și Drumuri T este o persoană juridică ce își desfășoară activitatea pe o rază de patru județe: T, A, H și C-
Pentru drumuri bitumul este indispensabil.
este un produs petrolier inferior de culoare neagră foarte vâscos sau solid.
Acest produs se păstrează în niște bataluri, care nu sunt altceva decât niște gropi mari săpate în pământ.
Când se scoate bitumul pentru a fi utilizat tot rămâne o anumită cantitate pe fundul și pereții gropii respective, mai ales că, pe timpul verii bitumul se înmoaie. De fiecare dată întâmplându-se acest lucru, după un timp de 10 ori 20 de ani, batalurile se curăță, adică se scoate bitumul solid ca cimentul cu pământul de care s-a lipit pentru recondiționare.
Această operațiune nu este deloc complicată ci în esență reziduurile sunt puse în niște recipiente care se încălzesc pentru a fi îndepărtate impuritățile, adică pământul și pietrele. Astfel de instalații sunt amplasate de regulă în apropierea centralelor termice.
De regulă, ceea ce rămâne după această operație este un produs de cea mai bună calitate mai bun chiar decât bitumul proaspăt, ca și în cazul uleiurilor minerale uzate după recondiționare. De altfel, bitumul intră în categoria uleiurilor minerale.
Această recondiționare a reziduurilor de produse petroliere nu se face oricum și de către oricine ci doar de către acei agenți economici autorizați în acest sens, atât pentru a fi protejat mediul înconjurător cât și a se plăti la stat accizele aferente.
SC SRL B era autorizată să recondiționeze astfel de reziduuri, antrepozitul fiscal de producție al acesteia având sediul în B pe-
Deși SC Trans SRL T era o firmă de apartament, în februarie 2006 inculpata în calitate de administrator al acesteia s-a oferit să curețe batalurile de Poduri și Drumuri de bitumul care se lipise de pereți și de fundul acestora (fl. 46-55 dup) deși nu avea autorizație de mediu și de antrepozit fiscal cerut de lege.
Printr-o interpretare greșită a codului fiscal inculpata a crezut că nici nu-i trebuie autorizație de antrepozit fiscal.
Astfel, la data de 10 feb. 2006 SC Trans SRL Taî ncheiat cu de Poduri și Drumuri o convenție în baza căreia se obliga să recupereze deșeurile de bitum și emulsie bituminoasă din bataluri. S-a estimat că se vor obține 730 de tone care urmau să treacă în proprietatea societății prestatoare de servicii, adică firmei inculpatei care la rândul său se obliga să livreze în contrapartidă către de Poduri și Drumuri T cantitatea de 280 tone bitum rutier. urmau să fie colectate din bataluri în intervalul 12.02.2006 -30.04.2006 iar bitumul bun (proaspăt) urma să fie livrat în 3 tranșe: aprilie 80 de tone, mai 100 de tone, iunie 100 de tone.
SC T SA se obliga să permită accesul prestatorul acolo unde se aflau batalurile (fl. 69-70).
În virtutea acestei obligații SC T SA a emis adrese de felul celei de la fl. 56 dup.
Contractul de la fl. 69 dup deși este vizat pentru legalitate nu este corect pentru că nu trebuia să se stabilească niște obligații prin estimare ci reziduurile colectate după ce ar fi fost recepționate trebuiau trimise la una din societățile comerciale autorizate să le recondiționeze, SC T SA urmând să primească ceea ce rezulta după prelucrare, bineînțeles cu plata corespunzătoare a costului recondiționării și cu plata accizelor către stat. Convenția respectivă era deficitară și pentru că nu avea stabilit un preț deși reziduurile ieșeau dintr-un patrimoniu și intrau în altul. Cu siguranță, în partea de sud-vest a țării exista o societate cu autorizație de antrepozit fiscal care să recondiționeze bitumul solidificat recuperat din bataluri pentru a nu se plăti cheltuieli mari de transport.
În februarie 2006 când s-a încheiat convenția, SC T SA nu și-a pus problema cu ce utilaje urma inculpata să colecteze, să încarce și să transporte bitumul respectiv, respectiv emulsia bituminoasă, până la punctul de lucru și unde se afla acesta.
SC T SA i-a pus la dispoziție inculpatei un excavator și alte utilaje pentru a efectua operațiunile de mai sus.
În ce mijloace de transport s-a încărcat bitumul învechit nu s-a putut afla.
Inculpata susține că au fost 40 de transporturi, cifră care rezultă și din centralizatorul avizelor de expediție (fl. 128 dup). Nu este exclus ca să fi fost mai multe transporturi întrucât sunt cantități care depășesc capacitatea unui camion 133,60 tone, 92,74 tone, 87,14 tone.
Inculpata a susținut în mod constant că bitumul învechit recuperat a fost prelucrat în județul P precizând că transportul a fost efectuat de firma care a prelucrat bitumul însă SC SRL B cu punct de lucru în județul Pap recizat că transportul a fost efectuat de către SC 2001 SRL, administrată tot de inculpată (fl. 180 ds. fond).
Cert este că SC T SA a acceptat să iasă pe poarta depozitelor sale mijloace de transport încărcate cu bitum învechit de o valoare apreciabilă și de mare importanță economică fără a avea o evidență a acestora.
În cursul derulării convenției 491/10.02.2006 observându-se că mărfuri atât de prețioase ieșeau din patrimoniul SC T SA fără un preț s-a întocmit un al doilea contract, de data aceasta de vânzare-cumpărare între SC T SA și SC Trans SRL T prin care inculpata în calitate de administrator al SC Trans SRL T se obliga să vândă SC T SA 280 tone bitum cu prețul de 1000 lei/tonă plus TVA (fl. 72-74 dup). Acest contract a fost înregistrat la SC T SA sub nr. 1348/17.04.2006.
Nici acest contract nu este la adăpost de critică deoarece nu rezultă de unde avea inculpata să vândă SC T SA cantitatea de 280 tone bitum în condițiile în care în cursul aceleiași zile fusese semnat actul adițional 1/2006 prin care Convenția 491/10.02.2006 își înceta valabilitatea (fl. 71 dup) ceea ce înseamnă că inculpatei nu-i mai revenea obligația de a colecta bitumul din bataluri.
colectat din batalurile SC T SA continua să fie scos pe porțile acesteia și să fie expediată într-o direcție necunoscută de către inc., posibil în județul P, după cum a recunoscut.
Cert este că a încasat sume importante de bani de la SC SRL din comuna jud.
Cu o parte din banii astfel obținuți inculpata a cumpărat bitum proaspăt de la SA Pitești, livrând SC T SA cantitatea de 44980 kg conform facturii -/18.08.2006 în valoare de 53526,20 lei (fl. 168 ds. fond).
SC T SA a confirmat primirea acestei cantități de bitum proaspăt.
Despre modul defectuos de recuperare și mai ales de valorificare a bitumului din batalurile SC T SA a aflat Garda de Mediu de la care au început investigațiile.
Inculpata știindu-se fără autorizațiile cerute de lege (de mediu, de antrepozit fiscal) pentru activitatea desfășurată a depus diligențele necesare pentru a crea aparența de legalitate atât în propriu interes cât mai ales pentru a salva interesele conducerii SC T SA care nu trebuia să permită colectarea și prelucrare deșeurilor de produse petroliere (bitum) în alte condiții decât cele legale.
Cum, amenzile Gărzii de Mediu erau usturătoare, inculpata se afla în situația de a pierde tot ceea ce câștigase din valorificarea bitumului și emulsiei bituminoase recuperate și după cum se poate observa din situația centralizatoare de la fl. 198 ds. fond sumele nu erau deloc de neglijat.
Pericolul unei amenzi severe plana și asupra SC T SA. De intrarea în legalitate nu putea fi vorba deoarece reziduurile erau deja prelucrate și valorificate.
Deși bitumul și emulsia bituminoasă colectate fuseseră expediate în jud. P unde a avut loc recondiționarea și valorificarea, inculpata a luat legătura cu, administratorul SC SRL B cu care anterior rezolvase probleme asemănătoare. Numai că pentru aceasta SC SRL B cerea un preț corespunzător riscului la care se expunea pentru că trebuia să confirme primirea unor reziduuri petroliere pe care le-ar foi prelucrat, deși în realitate nu primea altceva decât niște imprimate cu regim special (avize de expediție, facturi etc) mărfurile respective fiind primite recondiționate și valorificate de către alți agenți economici.
În timp ce inculpata susține că i s-a cerut un comision substanțial, martorul a susținut dimpotrivă că i-a cerut inculpatei achitarea unei datorii mai vechi.
Cert este că inculpata și martorul nu s-au înțeles de la bani.
Logic ar fi fost ca inculpata să fi depus diligențele necesare pentru încheierea contractului de livrare între SC T SA și societățile comerciale din jud. P având în vedere că reziduurile acolo au fost expediate.
Din moment ce inculpata a încercat să încheie contractul cu SC SRL B înseamnă că agenții economici din jud. P nu aveau autorizație de antrepozit fiscal.
Administrația Financiară a jud. P cu prilejul controalelor efectuate la cele 2 unități nu a verificat dacă aveau sau nu autorizațiile de antrepozit fiscal cerute de codul fiscal între procesul penal nu a fost extins în ceea ce privește infracțiunea prev. De art. 296/1 din codul fiscal.
S-a dovedit fără putință de tăgadă că negocieri s-au purtat în vederea încheierii contractului de livrare a reziduurilor către SC SRL
Potrivit uzanțelor agenții economici care se află la distanțe mari unul de celălalt încheie contractele prin corespondență. În virtutea acestei uzanțe, SC SRL Bat rimis prin fax la SC T SA actele necesare pentru încheierea contractului după cum se pateu observa din actele aflate la fila 156-167 ds. fond.
SC T SA a întocmit proiectul de contract însă administratorul SC SRL B s-a răzgândit și n-a mai fost de acord să-l semneze, mai ales că Garda de Mediu din D îi solicita niște explicații (fl. 79-82 ds. fond).
Controlul Gărzii de Mediu în desfășurare a determinat-o pe inc. să semneze în fals în locul administratorului SC SRL
Pentru aceasta inculpata a apelat la o societate din D care i-a fabricat o ștampilă purtând amprenta SC SRL B (fl. 83-84 dup) după care a semnat în fals contractul în numele lui aplicând și ștampila falsă (fl. 85-87 dup).
Pentru a crea aparențe de legalitate pentru că de intrarea în legalitate nu putea fi vorba inculpata a semnat de primire pe avizele de expediție ale bitumului recuperat din bataluri (fl. 88-126 dup). După cum se poate observa rubrica privind mijlocul de transport în care a fost încărcat bitumul recuperat nu a fost completată.
Inculpata nu numai că nu a fost împuternicită să primească reziduuri de bitum pentru SC SRL B dar în realitate aceasta le expediase deja în jud. P pentru recondiționare și valorificare.
Avizele respective, întocmite de formă pentru a ajuta SC T SA să nu fie amendată de Garda de Mediu au fost anexate la factura centralizatoare - ca justificare a sumei solicitate de la SC SRL
Factura de mai sus era în valoare de -,84 lei ron și reprezintă contravaloarea a 1341 tone bitum și emulsie bituminoasă recuperată.
La data de 10.10.2008 inculpata a sosit la B pentru a se întâlni cu administratorul SC SRL B în legătură cu acel contract "încheiat" cu SC T SA.
Inculpata a recunoscut atât în cursul urmăririi penale cât și în instanță că a semnat în fals contractul în numele SC SRL B că a făcut rost de o ștampilă falsă a SC SRL B pe care a aplicat-o pe contract și că tot în fals a semnat de primirea cantității de 1341 tone reziduuri petroliere deși în realitate își însușise marfa respectivă, valorificând-o în jud.
SC T SA s-a constituit parte civilă cu suma de -,84 lei din factura - plus dobânda legală.
Instanța constată că SC T SA și-a recuperat 53526,20 lei reprezentând contravaloarea bitumului proaspăt livrat de inculpată în numele societății sale, avizele de expediție au fost emise în 5 și 12.05.2006 iar factura a fost întocmită tocmai pe 18.08.2006 (fl 168-171).
Important este că SC T SA a primit marfa respectivă.
Între timp firma inculpatei SC Trans SRL Tad at faliment fiind și radiată (fl 172 ds fond).
Situația de fond descrisă mai sus rezultă din mijloacele de probă la care s-a făcut referire mai sus.
În ceea ce privește încadrarea juridică, așa cum s-a arătat mai sus inculpata a fost trimisă în judecată pentru înșelăciune în convenții și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Falsul a fost pe deplin dovedit însă în ceea ce privește înșelăciunea, instanța constată că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective.
A existat o înțelegere între conducerea SC T SA din 2006 și inculpata pentru a valorifica deșeurile petroliere de bitum în alte condiții decât cele legale.
Directorul de atunci al SC T SA, nu a putut fi audiat pentru că între timp s-a îmbolnăvit grav.
Nu numai inculpata a acționat pentru a crea aparențe de legalitate ci și SC T SA care tocmai la 29.09.2006 când Garda de Mediu își începuse verificările, a facturat chiria pentru excavator (fl. 55 ds. fond).
Inculpata în calitate de administrator al SC Trans SRL Tav ândut SC SRL din comuna jud. P bitum solid din recuperări începând din februarie 2006 (fl. 198 ds. fond).
Referitor la inducerea în eroare, instanța constă că inculpata nu a prezentat la de Poduri și Drumuri T vreo autorizație de mediu ori de antrepozit fiscal falsă.
Inculpata a interpretat legea potrivit intereselor sale însă aceasta nu înseamnă că SC T SA nu trebuia la rândul său să respecte legea.
Ori, operațiunea de recuperare a bitumului solidificat în bataluri de aprox. 20 de ani a fost pornită greșit și pentru aceasta nu este inculpata vinovată.
Având în vedere cele de mai sus, inculpata va fi achitată pentru înșelăciune în convenții.
În schimb vinovăția inculpatei pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată a fost pe deplin dovedită, motiv pentru care va fi condamnată pentru această infracțiune.
Chiar dacă inculpata va fi achitată pentru înșelăciune prejudiciul există, chiar inculpata a recunoscut că prejudiciul s-a localizat în patrimoniul SC T SA numai că inculpata a contestat valoarea pagubei.
Instanța constată însă că paguba suferită de SC T SA este reală.
Totuși pretenția SC T SA de a-și recupera paguba de la SC SRL B este nefondată atâta vreme cât nu a făcut dovada predării bitumului recuperat din bataluri către această societate.
Persoana care trebuie să fie obligată la plata de despăgubiri este inculpata.
Din prejudiciul cu care SC T SA s-a constitui parte civilă va fi scăzută contravaloarea bitumului proaspăt primit de la inculpată prin intermediul firmei sale SC Trans SRL
Inculpata a desfășurat totuși o activitate de colectare și valorificare a bitumului colectat din bataluri fără să fi avut autorizațiile necesare ceea ce înseamnă că folosul dobândit trebuie confiscat. Se impune acest lucru și pentru a descuraja astfel de fapte grave, de criminalitate economico-financiară.
nu s-au făcut, astfel că nu era cu putință efectuarea unei expertize ci la calcularea câștigului realizat vor fi avute în vedere estimările făcute.
Chiar dacă prima convenție (din februarie 2006) a fost desființată prin voința părților, instanța reține că din bataluri s-au obținut 1010 tone bitum bun cantitatea fiind compusă din 280 tone care trebuia să revină SC T SA și 730 tone care revenea prestatorului adică inculpatei.
S-a lua în calcul prețul de 1000 lei/tonă asupra căruia au convenit părțile, nicidecum prețul Rafinăriei pentru bitumul proaspăt.
Nu s-a dovedit că inculpata ar fi achitat chiria pentru escavatorul folosit, nici prețul pentru prelucrarea reziduurilor recuperate din bataluri și nici cheltuielile de transport.
Având în vedere toate cele de mai sus, inculpata a fost condamnată doar pentru art. 290 al. 1 cod penal la pedeapsa închisorii.
Instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în condiții de detenție deși inculpata mai este cercetată și pentru alte infracțiuni economice grave.
În 2006 inculpata nu era cunoscută cu antecedente penale.
În temeiul art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Pe durata termenului de încercare care a fost stabilit potrivit art. 82 cod penal, inculpatei i s-a atras atenția cu privire la conținutul art. 83 cod penal.
Latura civilă a fost rezolvată în sensul celor arătate mai sus.
La fel s-a procedat și la confiscare.
S-a dispusdesființarea înscrisurilor false.
O vreme, inculpata a avut avocat ales, care reziliind contractul încheiat, susnumitei i-a fost asigurată asistența juridică din oficiu, motiv pentru care onorariul s-a dispus a fi suportat din fondul special al MJ.
În fine, în temeiul art. 191 al. 1 cod penal inculpata a fost obligată la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, inculpata și partea civilă SC Drumuri și Poduri T-Grup
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău invocă prin motivele sale de apel, nelegalitatea și netemeinicia sentinței apelate sub următoarele aspecte:
S-a invocat netemeinicia sentinței cu privire la greșita achitare în temeiul art.10 lit.d pr.pen. a inculpatei pentru infracțiunea prev. de art.215 al.l,2,3,Ș pen.
S-a apreciat că instanța a dat o interpretare eronată probatoriului atunci când a motivat soluția de achitare, pe faptul că inculpata nu ar fi indus în eroare pe reprezentanți SC T SA deoarece nu ar fi prezentat vreo autorizație de mediu ori de antrepozit fiscal false și pe faptul că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective, deoarece "nu numai inculpata a acționat pentru a crea aparență de legalitate, ci și SC T SA."
Astfel, inițial, între SC T SA și SC TRANS SRL T, administrată de inculpata s-a încheiat la data de 10.02.2006, convenția nr.491/2006 având ca obiect recuperarea, transportarea și eliminarea deșeurilor de bitum și emulsie bituminoasă, de la loturile SC T SA de către societatea administrată de inculpată care de obliga în schimb să livreze cantitatea de 280 t bitum rutier. Această convenție a fost anulată la data de 17.045.2006 deoarece SC TRANS SRL nu deținea autorizațiile necesare. Pentru a obține totuși acest contract, inculpata le-a precizat reprezentanților SC T că are relații de colaborare cu SC SRL B, care deține toate autorizațiile le mediu și că va intermedia încheierea convenției cu această societate.
Cu toate că inculpata nu avea nici o calitate la SC SRL B și nici nu a primit vreo însărcinare de la reprezentanții ei legali (administratorul acesteia - declarații - fi. 6-8 dos. și fi. 71- dos., refuzând încheierea vreunui contract) și-a procurat o ștampilă falsă purtând amprenta SC SRL B ( documente fi. 83-84 dos. ). Folosind această ștampilă a semnat în fals pentru, ca administrator al SC SRL B pe contractul de la fila nr. 85-87 dos. cu scopul de a induce în eroare pe reprezentanții SC T, pentru a- determina să încheie convenția. Faptul că inculpata a lăsat să se înțeleagă că ar reprezenta SC SRL B, deși nu avea nici o împuternicire în acest sens rezultă și din declarațiile martorilor și (fl. 110-112 dos. ).
Această modalitate în care a acționat inculpata, respectiv semnarea în fals și folosirea unei ștampile false pentru perfectarea contractului cu SC T cu scopul obținerii de foloase injuste, dovedește că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiune de înșelăciune, motiv pentru care se impune condamnarea inculpatei în temeiul art. 215 al. 1,2,3,5 Cod penal.
S-a nvocat și nelegalitatea hotărârii deoarece instanța nu a aplicat pedeapsa accesorie.
Pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată instanța a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
In această situație se impunea aplicarea pedepsei accesorii conform art. 71.pen. și, ca urmare a aplicării art. 81.pen. executarea pedepsei accesorii trebuia suspendată conform prevederilor art. 71 al. 5.pen.
Inculpata prin apărătorul ales înțelege să critice sentința primei instanțe sub aspectul cuntumului pedepsei aplicate acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.290 pe Cod Penal care îl consideră excesiv. În susținerea acestui motiv de apel, inculpata invocă lipsa antecedentelor penale precum și atitudinea sinceră și colaborantă manifestată de aceasta pe întreg parcursul procesului penal.
În raport cu criticile arătate,inculpata solicită instanței de apel, reducerea pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.290 spre Cod Penal minimul special prevăzut de textul incriminator, și menținerea suspendării condiționate a executării acesteia.
Partea civilă Drumuri și Poduri T-Grup,prin motivele de apel depuse în scris la dosarul cauzei, critică hotărârea pronunțată de instanța de fond, sub aspectul modalității de rezolvare a laturii civile a cauzei.
Partea civilă menționată, susține că în mod greșit instanța de fond a constatat că inculpata a achitat o parte din prejudiciul suferit de aceasta prin infracțiunea comisă de inculpată.
Pe de altă parte, partea civilă înțelege să critice momentul de la care s-a calculat dobânda legală la suma de bani reprezentând despăgubirile acordate acesteia. În acest sens partea civilă Drumuri și Poduri T-Grup consideră că dobânda legală trebuie să curgă de la data producerii prejudiciului, adică de la data când factura a cărei contravaloarea reprezintă prejudiciul creat, a devenit exigibilă(în speță 15.09.2006) iar nu de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cum greșit a dispus Tribunalul Bacău.
Față de motivele arătate, partea civilă solicită majorarea despăgubirilor civile până la concurența sumei de 331.254,84 lei la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 15.09.2006.
Curtea examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept constată că apelurile declarate în cauză sunt fondate, însă nu sub toate aspectele invocate, urmând a fi admise având in vedere considerentele ce se vor prezenta in continuare.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că instanța de fond a evaluat greșit probele pe care s-a întemeiat soluția de achitare a inculpatei pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,2,3,4,5 Cp,reținută în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței.
Instanța de apel nu poate împărtăși opinia Tribunalului Bacău referitoare la lipsa intenției infracționale a inculpatei, apreciind că aceasta în calitate de administrator al SRL T, nu indus în eroare partea vătămată T cu ocazia încheierii unor convenții între societățile comerciale sus menționate.
Probele în acuzare administrate în cauza relevă cu certitudine, existența infracțiunii de înșelăciune comisă în formă agravată și continuată de inculpata în dauna părții vătămate SC Drumuri și Poduri T-Grup
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 pen, elementul material se realizează printr-o acțiune de inducere in eroare, săvârsită prin prezentarea ca adevarată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Prin oricare dintre cele două modalități, făptuitorul creează persoanei vătămate o falsă reprezentare a realității, indiferent de mijloacele folosite în acest sens.Dacă mijlocul folosit este fraudulos, infracțiunea este mai gravă, potrivit al.2, iar dacă acesta întrunește elementele unei infracțiuni, va exista un concurs de infracțiuni.
Revenind la starea de fapt ce rezulta din probele dosarului, se observă, că inculpata a indus în eroare partea vătămată T folosindu-se de mijloace frauduloase în vederea încheierii injuste a unui contract comercial d e natură a-i procura sumă substanțială de bani.
În concret, inculpata în calitate de administrator al SRL Tai ndus în eroare reprezentanții SC T, creând aparența că societatea care o administrează aceasta, are relații strânse de colaborare cu SC SRL B, firmă care poseda autorizațiile de mediu necesare.
Ca urmare a acestor afirmații nereale, inculpata a obținut consimțământul parții vătămate SC T de a intermedia perfectarea unui contract dintre aceasta și SC SRL B în baza căruia partea vătămată urma să vândă societății comerciale SRL B cantitatea de 1350 tone bitum recuperat, la prețul de 207,5 lei/tonă.
În continuare, deși inculpata nu a avut acordul reprezentanților SC SRL B, a încheiat în numele acestei societăți, convenția sus menționată, folosind o ștampilă falsă SC SRL B și semnând personal în numele administratorului (filele 85-87 ).
adevărul, în modalitatea arătată, inculpata a indus în eroare partea vătămată SC T care a livrat în baza obligațiilor contractuale cantitatea de 1341 bitum recuperat din bataluri, eliberând un număr de 39 de avize de însoțire a mărfii care au fost semnate în fals de inculpată în numele SC SRL
Eroarea provocată de inculpată cu privire la fictiva colaborare dintre societatea administrată de aceasta și SC SRL a avut un rol determinant la încheierea contractului intervenit între SC T și aceasta din urmă, întrucât fără aceasta eroare, partea vătămată nu ar fi încheiat contractul în aceste condițiile.
Împrejurarea că inculpata după săvârșirea faptelor, a livrat părții vătămate cantitatea o cantitate de 44 980 kg bitum, în valoare de 53526,20 lei(fila 168 dosar) reprezentând o parte din suma cu care a fost păgubită partea vătămată prezintă relevanță numai sub aspect civil, iar nu și cu privire la prejudiciul efectiv cauzat prin infracțiune.
Pentru aceste considerente,instanța de apel constată că fapta inculpatei de a induce în eroare partea vătămată cu prilejul intermedierii unei convenții în condițiile arătate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă agravată,drept pentru care va dispune condamnarea inculpatei pentru această infracțiune.
Având în vedere conduita bună a inculpatei anterior săvârșirii acestei fapte,instanța va reține în favoarea acesteia circumstanța atenuantă judiciară prev.de art.74 lit.a Cp urmând a stabili o pedeapsă îndreptată sub minimul special prev. de textul incriminator,în conformitate cu prevederile art.76 al.2 Cp.
La alegerea pedepsei ce urmează a fi aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune, se vor vedere criteriile generale de individualizare indicate de art.72 Cp, respectiv gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, evidențiat de împrejurările în care a fost comisă, scopul urmărit, limitele speciale de pedeapsă, urmarea produsă precum și persoana inculpatei care nu a mai săvârșit anterior rigorile legii penale.
Având în vedere natura,gravitatea și calitatea de comerciant a inculpatei, Curtea în conformitate cu dispozițiile art.65 va Cod Penal aplica inculpatei pentru infracțiunea prev. de art.215 p,alături de pedeapsa principală privativă de libertate și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a, lit. b și cpt imp de 2 ani.
În ceea ce privește apelul inculpatului,Curtea constată că este admisibil numai în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 Cp și măsura de siguranță a confiscării speciale întemeiată pe dispozițiile art.118 Cp lit.a Cp.
Apreciind conduita bună a inculpatei anterioară săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 Cp, instanța va reține si pentru această faptă circumstanța atenuantă judiciară prev.de art.74 lit.a Cp care va avea drept consecință reducerea și acestei pedepse sub minimul special prev. de norma de incriminare.
Apreciind că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prev. de art.290 Cp. se impune a fi executată efectiv, Curtea va înlătura dispozițiile art.81,82,83 Cp referitoare la suspendarea condiționată a executării acestei pedepse.
Ținând cont de împrejurarea că cele două infracțiuni de înșelăciune respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată, sunt concurente, instanța de apel în baza art. 33 lit.a, 34 lit.b, Cp va contopi pedepsele aplicate pentru aceste fapte în pedeapsa cea mai grea, respectiv cea stabilită pentru infracțiunea prev. de art.215 Cp la care va adăuga în baza art. 35 al.1 Cp pedeapsa complementară restrictivă de drepturi aplicată pentru infracțiunea prev. de art.215 Cp.
Curtea, de asemenea urmează a aplica inculpatei și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a, lit. b și c Cod Penal pe durata executării pedepsei principale,în conformitate cu prev. art.71 Cp.
Hotărârea primei instanțe urmează a fi reformată și în ceea ce privește măsura de siguranță a confiscării speciale întemeiată pe dispozițiile art.118 lit.a Cp luată de către aceasta.
Instanța de apel consideră că în mod greșit Tribunalul a dispus confiscarea de la inculpată a unei sumei de bani ce reprezintă diferența dintre beneficiul bănesc realizat de aceasta prin săvârșirea faptelor și cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligată inculpata către partea civilă.
Din probele existente la dosarul cauzei,nu rezultă cu certitudine că inculpata a obținut suma de 1.010.000 lei prin valorificare unei cantități de 1010 tone de bitum livrat de partea civilă Drumuri și Poduri T-Grup la prețul de 1000 lei/tonă.
Suma sus menționată a fost determinată în baza unui calcul efectuat de prima instanță, în baza unei convenții încheiate între societatea a cărei administrator este inculpata și partea vătămată.
Având în vedere că probele dosarului cauzei de față nu relevă cu certitudine că suma de 1.010.000 lei produsă prin săvârșirea infracțiunii, a fost încasată și însușită efectiv de către inculpată, în lipsa unor dovezi certe în acest sens, măsura de siguranță a confiscării întemeiată pe prevederile art.118 lit.a Cp, luată de instanța de fond este nejustificată.
Așa fiind,Curtea va înlătura dispozițiile referitoare la confiscarea specială prev.de art.118 lit.a
Cod PenalÎn ceea ce privește apelul părții civile civilă Drumuri și Poduri T-Grup A Curtea constată că este întemeiat în parte.
Instanța de fond constatând că faptele inculpatei au produs un prejudiciu cert și nereparat părții civile, constatând că sunt întrunite condițiile de tragere la răspundere civilă a inculpatei, în mod legal aceasta a fost obligată despăgubiri civile.
În ceea ce privește prejudiciului produs prin infracțiune, Tribunalul Bacău, a stabilit judicios întinderea acestuia.
În mod corect instanța de fond a constatat că inculpata a restituit în parte prejudiciul produs prin infracțiune( în valoare de 53526,20 lei), ținând cont de înscrisul aflat la fila 168 dosar fond.
Curtea de Apel nu poate primi susținerile părții civile, potrivit cărora inculpata trebuia obligată la plata întregii sume reprezentând contravaloarea bitumului livrat de către aceasta inculpatei în baza obligațiilor contractuale.
Având în vedere că inculpata s-a subrogat prin înșelăciune în drepturile și obligațiile SC SRL B, ce izvorăsc din convenția intervenită între partea civilă și societatea băcăoană, în mod just instanța de fond a constatat că inculpata și-a îndeplinit parțial obligația contractuală asumată în numele SC SRL B, remițând părții civile o cantitate bitum în valoare de 53526,20 lei.
Modul de rezolvare a acțiunii civile alăturate celei penale comportă totuși critici în ceea ce privește momentul de la care se va calcula dobânda legală la suma de bani reprezentând despăgubirile acordate părții civile.
Având în vedere că dreptul la reparația pagubei produsă prin infracțiune se naște odată cu momentul producerii acesteia, care în speță coincide cu data exigibilității facturii fiscale care conține contravaloarea bitumului livrat de partea civilă(15.09.2006), Tribunalul trebuia să oblige inculpata la plata dobânzii legale începând cu această dată,iar nu începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cum a dispus prima instanță.
În consecință latura civilă, va fi modificată în cadrul apelului părții civile, în sensul obligării inculpatei la plata dobânzii legale la suma de 277.728,64 lei începând cu data de 15.09.2006.
În lumina celor arătate,Curtea va admite toate cele trei apeluri declarate în cauză și va desființa în parte sentința pronunțată de prima instanță.
În rejudecare hotărârea Tribunalului Bacău va fi modificată în sensul celor arătate mai sus, menținând celelalte dispoziții ale acesteia.
Văzând si dispozițiile art.189,192 al.3 Cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art.379 pct.2 lit a Cpp, admite apelurile declarate deParchetul de pe lângă Tribunalul Bacău,partea civilăSC Drumuri și Poduri T - Grupși inculpata împotriva nr. 45l/D din 2.09.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bacău cu privire la:
- greșita achitare a inculpatei pentru infracțiunea prev. de art.215 al.1,2,3,4,5 Cp;
- omisiunea reținerii de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cp.
- modalitatea de executare a pedepsei aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cp;
- greșita luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale - întemeiată pe dispozițiile art. 118 lit.a Cp;
- momentul de la care se va calcula dobânda legală la suma de bani reprezentând despăgubirile acordate părții civile;
Desființează sentința apelată sub aceste aspecte.
Reține cauza spre rejudecare, și în fond:
Condamnă inculpata, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art.215 al.1,2,3,4,5 Cp cu aplic art. 41 al.2 Cp, 74, 76 al.2 Cp, la pedeapsa principală de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a, lit. b și c Cp.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prev. de art.290 Cp al.l Cp, prin reținerea dispozițiilor art.74 lit.a,76 lit.e Cp de la 2 ani închisoare la 2 luni închisoare.
Înlătură dispozițiile art.81,82,83 Cp.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b, 35 al.l Cp contopește pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatei în cauză, cu pedeapsa de 2 luni închisoare, astfel cum a fost redusă mai sus, urmând ca inculpata să
execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a, lit. b și c Cp.
Interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a, lit. b și c Cp în condițiile și pe durata prev. de art.71 Cp.
Înlătură dispozițiile referitoare la confiscarea de la inculpată a sumei de 678.745,16 lei,în temeiul art.118 lit.a Cp.
Dispune plata dobânzii legale la suma de 277.728,64 lei începând cu data de 15.09.2006.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art.l89 Cpp dispune plata din fondurile a onorariului avocatului din oficiu în sumă de 200 lei către Baroul Bacău.
În baza art. 192 al 3 Cpp cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 16.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
red.
red. - ex.3
28.04.2009
Președinte:Ștefan NiminețJudecători:Ștefan Nimineț, Adrian Bogdan
