Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 57/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.215 cod penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 57
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghe Vintilă G - - JUDECĂTOR 2: Constantin Mereanu
- - - - JUDECĂTOR 3: Aurel Ilie
- - - - Președinte secție
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr.228 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsit recurentul inculpat, reprezentat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Pentru intimata parte civilă SC SRL C s-a prezentat avocat ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, apoi, s-a acordat cuvântul.
Apărătorul recurentului inculpat susține recursul, potrivit motivelor de casare arătate în scris, invocând, în esență, greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunile prev.de art.2151cod penal și prev.de art.290 cod penal, apreciind că probatoriul administrat nedemonstrând că acesta și-ar fi însușit banii înscriși pe chitanțele eliberate, pe de o parte, și nici că ar fi falsificat, cu bună știință, chitanțele și facturile respective, pe care să le fi folosit, ulterior, în scopul producerii de consecințe juridice.
Totodată, s-a apreciat că pedepsele aplicate sunt greșit individualizate în raport de criteriile înscrise în art.72 cod penal, iar rezolvarea laturii civile este greșită, întrucât prejudiciul reținut față de inculpat nu este judicios stabilit.
Apărătorul societății parte civilă -, apreciază că recursul declarat este nefondat, solicită să fie respins, ca atare.
Procurorul, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, apreciind că atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, cauza a fost corect rezolvată de instanțele anterioare.
CURTEA
Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.463 din 19.02.2008, Judecătoria Craiovaa condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 11.06.1971, în C, Județul O, domiciliat în S Str.-, -.36,.B,.39, Județul I, fără forme legale, în S-, Județul I, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, divorțat, la pedepsele de:
- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2151cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 cod penal;
- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.290 cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 cod penal.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art.861cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art.862cod penal.
Pe perioada prev.de art.71 cod penal inculpatului i-au fost interzise drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b cod penal.
În baza art.863cod penal inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prev.de art.863alin.1 lit.a,b,c,d cod penal, acesta urmând să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița.
S-a făcut aplicația art.864cod penal.
În baza art.71 alin.5 cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea și a executării pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b cod penal.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC SRL C, inculpatul fiind obligat către această parte la plata sumei de 34.673,69 lei despăgubiri, sumă ce se va reactualiza la data plății.
S-a dispus anularea actelor false întocmite de inculpat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt că inculpatul, în perioada 2002-2004, fiind angajat cu contract de muncă la SC SRL C, pentru a se justifica cu mărfurile vândute, a întocmit fictiv facturi fiscale în numele unor societăți inexistente sau existente în baza de date a Oficiului Registrului Comerțului, dar care nu s-au aprovizionat niciodată cu marfă de la societatea mai sus amintită, și totodată înscris în fals în facturile întocmite sume mai mici decât cele încasate în realitate, însușindu-și diferența.
În esență, s-a stabilit că la 17.03.2004 inculpatul a emis factura fiscală nr.- către SC SRL B, pentru suma de 16.120.055 ROL, pentru care nu a emis chitanță și nici nu s-a stabilit modalitatea de plată.
Deși SC C- B s-a aprovizionat cu marfă de la SC SRL Cos ingură fată, sens în care a fost întocmită factura fiscală nr.- și chitanța nr.-, pentru suma de 8.968.000 ROL, inculpatul a întocmit mai multe facturi și chitanțe pe numele societății respective.
De asemenea, deși cu chitanța nr.- din 07.05.2004 inculpatul a încasat de la SC SRL C, suma de 4.831.985 lei ROL, pe exemplarul nr.2 depus la sediul societății, a înscris suma de 1.831.985 ROL, însușindu-și în acest mod diferența de bani încasată.
La fel a procedat inculpatul și în privința chitanței cu nr.- din 06.04.2004, emisă către SC SRL C, cât și în privința chitanței cu nr.- din 23.06.2004, emisă către SC SRL.
La data de 20.05.2004, inculpatul emite în fals factura nr.-, cât și chitanța nr.-, pentru SC SRL C, pentru suma de 830.000 ROL, deși în realitate societatea aceasta nu se aprovizionase niciodată cu marfă de la inculpat. Exemplarul unu al acestei chitanțe a fost găsit în posesia inculpatului,iar după expertizarea înscrisului respectiv, s-a stabilit că mențiunile cuprinse, cât și semnătura depusă pe act sunt executate de către inculpat.
Potrivit adresei nr.22176 din 25.04.2005 emisă de Oficiul Național al registrului Comerțului, a rezultat că o parte dintre societățile comerciale în numele cărora inculpatul a întocmit facturi și a emis chitanțe, nu figurează înregistrate.
Totodată, prima instanță a mai stabilit că la 08.07.2004, inculpatul și-a încetat activitatea în cadrul societății, însă și după această dată, pe baza chitanțierului rămas în posesia sa, a încasat sume de bani de la societăți comerciale ce aveau de efectuat părți parțiale, sume pe care le-a folosit în interes propriu.
În acest mod, a încasat sumele de 4.566.463 ROL, de la SC SRL C, suma de 1.000.000 ROL de la SC SRL C, suma de 672.000 ROL de la SC SRL C, suma de 200.000 ROL de la SC SRL C, suma de 1.395.000 ROL de la AF
În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut însușirea sumei de 30.500.000 lei ROL, afirmând că toate celelalte înscrieri fictive s-au făcut la solicitarea și cu concursul administratorului societății.
Prejudiciul total produs prin săvârșirea faptelor inculpatului, a fost evaluat la suma de 34.673,69 lei RON, sumă cu care partea civilă SC SRL C s-a constituit parte civilă.
Situația de fapt reținută de prima instanță, existența faptelor, cât și vinovăția inculpatului au fost demonstrate de un probatoriu constând în declarațiile acestuia, declarațiile martorilor, acestea coroborate cu cele concluzionate prin expertiza grafică ordonată în faza urmăririi penale.
În drept s-a stabilit că activitatea infracțională a inculpatului, consumată în împrejurările mai sus descrise, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunilor continuate de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev.de art.2151cod penal și art.290 cod penal, ambele cu aplic.art.41 alin.2 cod penal.
La stabilirea pedepselor, cât și la alegerea modalității de individualizare pentru pedeapsa rezultantă, prima instanță a avut în vedere criteriile înscrise în art.72 cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, decurs din urmările produse, pe de o parte, dar și unele elemente ce privesc pe făptuitor, nesincer în raport cu învinuirile aduse, pe de altă parte.
Rezolvând latura civilă a cauzei, prima instanță a avut în vedere cererea de constituire de parte civilă a SC SRL C, cât și suportul probator administrat în cauză, iar cu referire la dispoz.art.998-999 cod civil, a obligat pe inculpat la despăgubiri civile către respectiva parte, în limita sumei demonstrată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, invocând nelegalitatea și netemeinicia soluției, într-o primă teză, susținând că nu se face vinovat pentru săvârșirea infracțiunilor reținute, întrucât probatoriul nu demonstrează,pe de o parte, că și-a însușit sumele respective, iar, pe de altă parte, că ar fi falsificat, cu știință, facturile și chitanțele întocmite în numele societăților mai sus arătate.
Prin decizia penală nr.228 din 01 octombrie 2008, Tribunalul Dolja respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, însușind integral soluția primei instanțe, atât sub aspectul modului în care a rezolvat latura penală, cât și în privința rezolvării date acțiunii civile.
În recursul său, inculpatul a invocat cazul de casare înscris în art.3859pct.18,14 cod procedură penală, mai întâi, în sensul că greșit a fost condamnat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.2151și art.290 cod penal, ambele cu art.41 alin.2 cod penal, întrucât probatoriul administrat în cele două faze ale procesului nu demonstrează vinovăția sa, în subsidiar, că pedepsele aplicate au fost greșit individualizate, în raport de criteriile înscrise în art.72 cod penal, iar în al treilea rând, că acțiunii civile i-a fost dată o greșită rezolvare, fiind obligat la repararea unui prejudiciu evaluat la 34.673,69 RON, de către partea civilă, prejudiciu despre care s-a susținut că nu este judicios stabilit.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Observând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut în cauză o situație de fapt exactă, sens în care s-a valorificat un probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat (declarațiile făcute de administratorul societății parte civilă, înscrisuri, declarațiile unor martori, acestea coroborate cu concluziile expertize grafice), pe baza căruia activitatea infracțională a inculpatului a primit o justă încadrare legală, acesta săvârșind infracțiunile continuate de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev.de art.215 și art.290 cod penal, ambele cu art.41 alin.2 cod penal.
Atât pedepsele aplicate pentru cele două infracțiuni, cât și modalitatea de executare aleasă pentru pedeapsa rezultantă, vor fi apreciate ca just individualizate în raport de criteriile înscrise în art.72 cod penal, cât și de cerințele prev.de art.52 cod penal.
Latura civilă a cauzei a fost, de asemenea, corect rezolvată de prima instanță, fapt însușit și de instanța de prim control judiciar, astfel că în considerarea dispoz.art.998,999 cod civil, inculpatul, cu referire la suportul probator administrat în cauză, a fost judicios obligat la despăgubiri civile către partea civilă în limita sumei de 34.673,69 lei RON.
Întrucât la examinarea de ansamblu a cauzei, nu s-au desprins alte motive de casare, urmează ca în baza art.38515pct.1 lit.b cod procedură penală, recursul declarat de inculpat să fie respins, ca nefondat.
Potrivit art.192 cod procedură penală, recurentul urmează a fi obligat la 500 lei RON către intimata parte civilă SC SRL C și la 230 lei către stat ( din care 200 lei reprezintă onorariu apărător oficiu), cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr.228 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la 500 lei către intimata parte civilă SC SRL C și la 230 lei către stat (din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu), cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 ianuarie 2009.
G - - - - -
Grefier
Red.jud/-
A/
S/13.03.2009
27 ianuarie 2009
- S Județul I va urmări și încasa de la inculpat suma de 200 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Gheorghe VintilăJudecători:Gheorghe Vintilă, Constantin Mereanu, Aurel Ilie