Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.59/
Ședința publică din data de 01 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-au luat în examinare apelurile penale declarate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși
- inculpatul - domiciliat în comuna, localitatea nr. 199, județ S și municipiul O, Str.- nr.6, -B9, Ap.2, județul B, împotriva sentinței penale nr. 221 din 6 mai 2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (art. 215 Cod penal).
În conformitate cu dispozițiile art. 297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru apelantul inculpat și intimat, care a lipsit, avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.16188/2008, emisă de Baroul Constanța - Cabinet de avocat.
Se constată lipsa intimatei parte civilă ""
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.375-376 Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.377 Cod procedură penală.
Reprezentantul Parchetului, arată că motivul de apel vizează individualizarea pedepsei aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond nu-și atinge scopul preventiv educativ, având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, care a mai fost condamnat tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune. Învederează instanței că deși prin hotărârea instanței de fond se rețin o serie de împrejurări cum ar fi cele ale comiterii faptei, cu participarea altor persoane pentru ca depistarea inculpatului să fie mai dificilă, tot în acest scop acesta și-a atribuit o altă identitate, cantitatea mare de marfă valorificată în interes propriu și implicit suma mare de bani cu care a fost păgubită societatea furnizoare, totuși instanța face aplicarea dispozițiilor referitoare la circumstanțele atenuante. Consideră că circumstanțele atenuante sunt nejustificate și tot nejustificată este și faptul că la individualizarea pedepsei aceasta a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de lege. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul nu a înțeles să se prezinte în fața instanței pe parcursul cercetării judecătorești, aspect ce nu a fost avut în vedere de către instanța de fond la pronunțarea soluției.
Formulează concluzii de admitere a apelului în temeiul dispozițiilor art.379 pct.(2) lit.a) Cod procedură penală, de desființare a sentințe pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA și pe fond de redozare a pedepsei potrivit dispozițiilor art.72 Cod penal, în sensul majorării cuantumului acesteia, menținând modalitatea de executare.
Având cuvântul, avocat pentru apelantul inculpat precizează că inculpatul a participat la cercetarea judecătorească fiind audiat la instanța de fond, s-a prezentat la mai multe termene, însă în prezent este plecat în străinătate, unde are un loc de muncă stabil.
Învederează instanței că apelul inculpatului vizează următoarele:
1) nulitatea urmăririi penale ca urmare a încălcării dispozițiilor art.171 alin.(2) Cod procedură penală, art.197 alin.(2) și art.6 Cod procedură penală, întrucât în cursul urmăririi penale s-au desfășurat diferite acte procedurale cu învinuitul aflat în stare de deținere, în altă cauză, fără ca acesta să fie asistat de un apărător. Asistența juridică era obligatorie, pe parcursul urmăririi penale fiind depuse la dosar două împuterniciri avocațiale, însă organul de anchetă a efectuat confruntări între inculpat și alte persoane cercetate în cauză, a audiat inculpatul, fără ca acesta să fie asistat de un avocat, deși era în stare de deținere. Dovada încălcării dispozițiilor art.171 alin.(2) Cod procedură penală, o reprezintă procesele-verbale de confruntare aflate la filele 187 și 189 din volumul II dosar urmărire penală.
Consideră că ceea ce s-a întâmplat duce la constatarea nulității absolute a urmăririi penale și aceasta poate fi invocată oricând.
2) nulitatea urmăririi penale ca urmare a încălcării dispozițiilor art.250 Cod procedură penală și art.6 Cod procedură penală, deoarece la finalizarea urmăririi penale procurorul nu a procedat la efectuarea prezentării materialului de urmărire penală în mod complet prin neprezentare unui număr impresionant de probe (înscrisuri) atât în acuzare cât și în apărarea inculpatului. Consideră că datorită faptului că inculpatului nu i-au fost aduse la cunoștință toate probele de la dosar cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, a fost grav încălcat principiul garantării dreptului la apărare. Susține că din dosarul de urmărire penală lipsesc 13 mijloace de probă și solicită a se avea în vedere mijlocul de probă cu numărul 13 referitor la procesul-verbal de percheziție domiciliară efectuată la învinuitul în data de 24.04.2003 la filele 176-178.II dosar de urmărire penală unde se consemnează faptul că la domiciliul acestuia au fost descoperite mai multe facturi fiscale care au legătură cu cauza și care demonstrează lipsa de vinovăție a inculpatului. Apreciază că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că inculpatul a procedat la comercializarea azotatului de amoniu ridicat de la partea civilă și că ar fi încasat contravaloarea acestuia, fără să aibă în vedere împrejurarea că la momentul respectiv apelantul inculpat este arestat preventiv în altă cauză și din arest a dat în fața organelor de poliție o declarație, chiar înainte de ase fi terminat ridicarea mărfii de la SC SA.
Analizând toate mijloacele de probă, respectiv planșele foto, rezultă că inculpatul a fost identificat în baza acestora. În condițiile în care astfel s-a procedat la finalizarea materialului de urmărire penală, sesizarea instanței s-a făcut în mod nelegal. Când s-a trecut la judecarea cauzei, deja mai multe probe nu se mai regăseau la dosar. Consideră că instanța a fost nelegal sesizată, obligația procurorului care a efectuat urmărirea penală să menționeze în rechizitoriu probele pe care se sprijină acuzarea, impun restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare a instanței conform art.332 Cod procedură penală.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA și pe fond achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit.c) Cod procedură penală - fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Menționează că urmează a se avea în vedere că inculpatul a fost forțat de alte persoane, prin exercitarea de violențe, el fiind străin de amplasarea notariatului, ulterior a fost suit în mașină și dus la partea vătămată.
În raportul de expertiză grafoscopică se concluzionează că -urile au fost predate părții civile, însă acestea nu erau întocmite și semnate de către apelantul inculpat, neavând la momentul respectiv nici semnătură în bancă. Carnetul de C-uri a fost ridicat de la unitatea bancară, nu există probe că inculpatul și-ar fi însușit cantitatea de marfă și contravaloarea acesteia. Inculpatul fiind în arest preventiv într-o altă cauză de unde a și formulat un denunț. În aceste condiții rezultă că inculpatul nu a putut proceda la inducerea în eroare a părții vătămate.
În principal, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA și pe fond, achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit.c) Cod procedură penală.
În subsidiar, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA și pe fond să se dispună aplicarea dispozițiilor art.36 Cod penal, referitoare la contopirea pedepselor, respectiv să se contopească pedeapsa aplicată la instanța de fond cu pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.1178/1.07.2002 a Judecătoriei Oradea și sentința penală nr.442/6.11.2001 a Judecătoriei de Vede, contopite prin sentința nr.2102/16.09.2003 a Judecătoriei Medgidia și să se mențină beneficiul liberării condiționate dispusă prin sentința penală nr.2067/22.10.2004 a Judecătoriei Oradea. Menționează că a depus în dosarul Tribunalului Constanța sentința pronunțată de Judecătoria Medgidia formulând cererea de contopire și la instanța de fond, care nu s-a pronunțat asupra acesteia.
Solicită respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA, ca nefondat, pentru motivele învederate în apelul declarat de inculpat. Precizează că tot ce s-a întâmplat a fost o chestiune de compromis, toate actele întocmite la momentul respectiv sunt străine de participarea inculpatului.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită a se respinge cererile privind constatarea nulității formulate de către inculpat prin apărător. Consideră că în cauză nu operează dispozițiile art.197 alin.(2) Cod procedură penală. Instanța de fond s-a pronunțat prin încheierea din 19 iunie 2007 și în mod corect le-a respins. Apreciază că nu se impune restituirea cauzei la Parchet. Nu se poate invoca neregularitatea actului de sesizare, întrucât au fost respectate dispozițiile art.263 și art.264 Cod procedură penală. Dacă se aprecia că instanța a fost nelegal sesizată întrucât nu au fost menționate probele în cuprinsul rechizitoriului ar fi fost aplicabile în cauză dispozițiile art.197 alin.(4) Cod procedură penală. În ceea ce privește lipsa unor mijloace materiale de probă și neprezentarea materialului de urmărire penală și de asemenea alte acte care nu i-au fost prezentate inculpatului, precizează că acestea nu-l vizau în mod direct, de asemenea, i-a fost respectat și dreptul la apărare, fiind audiat în prezența apărătorului.
Consideră că nu se impune restituirea cauzei la Parchet pentru niciunul dintre motivele formulate de inculpat prin apărător.
În ceea ce privește cererea de achitare a inculpatului, apreciază că în cauză sunt îndeplinite toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.215 Cod penal. Din declarațiile martorilor și înscrisurile de la dosar reiese faptul că inculpatul a indus-o în eroare pe partea civilă, s-a prezentat sub o identitate falsă, ulterior a contribuit și la valorificarea mărfii. Toate probele administrate în cauză duc la concluzia că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii. Consideră că instanța de fond nu a apreciat atitudinea nesinceră a inculpatului. Cu privire la motivul de apel referitor la contopirea pedepselor, apreciază că aceasta nu se poate face în calea de atac astfel cum rezultă și din recursul în interesul legii. Însă, în condițiile în care s-a solicitat la instanța de fond și aceasta nu s-a pronunțat, apreciază că se impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, deși este o soluție lipsită de eficiență, având în vedere că inculpatul poate formula cerere de contopire separat.
- CURTEA -
Asupra apelurilor penale de față:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA nr.91/ din data de 2.11.2005, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune cu consecințe deosebit de grave" prevăzută de art.215 alin.(1), (2), (3) și (5) cod penal.
Prin sentința penală nr.251 pronunțată la data de 30.05.2006, în dosarul cu nr.2168/2005, TRIBUNALUL CONSTANȚAa constatat neregularitatea actului de sesizare și a restituit cauza procurorului.
Curtea de APEL CONSTANȚAa admis recursul Parchetului, a casat sentința primei instanțe și a dispus continuarea judecății de către aceasta.
Rejudecând, prin sentința penală nr.221 pronunțată la data de 06.05.08, în dosarul cu nr. unic - (nr. vechi 2433/2006), TRIBUNALUL CONSTANȚAa hotărât:
"În baza art.215 alin.(1), (2), (3) și (5) Cod penal cu aplicarea art.74 alin.(2) cod penal și art.76 lit.a) Cod penal condamnă inculpatul - fiul lui și -a născut la 15.02.1959 în O județul B, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, administrator la SC"" SRL C, căsătorit, are doi copii minori, cu domiciliul în O-, - 9,.2 județul B - la pedeapsa de 5 ( cinci) ani închisoare.
Face aplicarea art.76 alin.(3) Cod penal cu privire la pedeapsa complementară privativă de drepturi.
În baza art.71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza II și lit.b) Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Obligă inculpatul la despăgubiri civile către partea civilă "" SA F prin lichidator în sumă de 3.561.511.175 lei vechi.
În baza art. 191 Cod penal obligă inculpatul la cheltuieli judiciare către stat în sumă de 1500 lei."
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța a stabilit situația de fapt următoare:
" "SRL Caf ost înregistrată la.C C în anul 1991 și a avut, inițial un număr de 5 asociații printre care s-a aflat și martorul .
Prin contractul de cesiune autentificat sub nr.775/10.03.2000, la BNP, numiții, și s-au retras din societate, iar martorul a preluat părțile sociale ale primilor patru, dobândind calitatea de asociat unic și de administrator.
Modificările survenite în structura "" SRL C au fost înscrise la. C prin rezoluția nr.50.851/16.03.2000.
Conform declarațiilor formulate de în calitate de martor, pe parcursul urmăririi penale, în luna martie 2001 data un anunț publicitar în cotidianul local "Cuget Liber" prin intermediul căruia își comunica intenția de vinde "" SRL Martorul a mai declarat că, prin intermediul martorilor, și martorului l-a cunoscut pe inculpatul care s-a arătat interesat să cumpere "" SRL Împreună cu cei trei și cu martorul, martorul s-a deplasat la BNP " G" din orașul unde, la data de 02.03.2001, a încheiat actul adițional privind modificarea documentelor constitutive ale "" SRL C, act autentificat sub nr.459/2001 potrivit căruia inculpatul care a dobândit calitatea de asocial unic și administrator al firmei și s-a stabilit schimbarea sediului societății comerciale de la adresa din C la adresa din B-, sector 6; prin adresa nr.-/17.04.2002 a Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei, s-a comunicat faptul că în municipiul B nu există str.- -.
După încheierea actului adițional, martorul a precizat că martorilor, și inculpatul i-au solicitat în aceeași zi copii xerox ale actelor constitutive ale societății, susținând că le sunt necesare pentru perfectarea unui contract comercial, fără a indica partenerul comercial. Afirmațiile martorului sunt confirmate de contractul nr.32093/19.03.2001 încheiat cu "" SA F, data încheierii contractului fiind anterioară datei la care calitatea inculpatului a fost adusă la cunoștința Înscrierea mențiunilor în documentele constitutive ale SC"" SRL la ORC Caa vut loc la data de 22 martie 2001 prin rezoluția nr.50.705/2001, după ce s-a procedat la încheierea unui nou act adițional autentificat sub nr.823/20.03.2001 la BNP " ".
La data la care s-a încheiat cel de-al doilea act adițional martorul a procedat la predarea tuturor documentelor de evidență contabilă ale "" SRL către inculpatul.
În ziua de 20 martie 2001, martorul a susținut că a ridicat de la bancă cecuri care ulterior au fost înmânate cumpărătorului firmei. Într-adevăr, în conținutul procesului-verbal întocmit la data de 20.03.2001 referitor la predarea documentelor financiar - bancare ale "" SRL C, se menționează primirea de către inculpatul a carnetului de cecuri barate de la BC 300/- până la -.
Martorul a mai precizat faptul că, în ziua de 20 martie 2001, inculpatul a ridicat mai multe documente tipizate de la." MUNTENIA" SRL C, afirmații care sunt confirmate de distribuitorul de înscrisuri tipizate, prin relațiile furnizate organelor judiciare și prin prezentarea ordinului de deplasare în baza căruia s-au ridicat aceste tipizate.
Totodată, la cererea martorilor, martorul a solicitat BCR SA - Sucursala C ( bancă la care SC "" SRL avea deschis contul bancar) eliberarea unei scrisori de bonitate eliberată la data de 05.03.2001, după data întocmirii primului act adițional. In condițiile în care scrisoarea de bonitate ar fi fost folosită în vederea derulării unor relații comerciale firești, gestul martorului nu ar fi ridicat semne de întrebare.
Deși a dobândit, în mod oficial, calitatea de asociat unic și administrator al "" SRL C, la data de 22 martie 2001, inculpatul nu a depus specimen de semnătură în bancă ( adresa BCR SA- Sucursala C din data de 227.06.2001. La rândul său, martorul a comunicat băncii că s-a retras din "" SRL de abia la data de 30.04.2001, așa cum rezultă din conținutul adresei înregistrate sub nr.5058/330.04.2001 la BCR SA - Sucursala C precum și la calitatea persoanelor care reprezentau această persoană juridică din punct de vedere economico - financiar și bancar.
La data de 19.03.2001, s-a încheiat contractul comercial nr.32-093 din 10.03.2001 dintre "" SA F, în calitate de vânzător și "" SRL C în calitate de cumpărător a cantității de 1000 tone azotat de amoniu îngrășământ ambalat în saci. În conținutul contractului, "" SRL este reprezentată de și are sediul în C, Complexul Turistic
Conform prevederilor contractuale, plata mărfii urma să se efectueze prin achitarea unui avans de 1.500.000.000 ROL, reprezentând 30 % din valoarea mărfii, precum și prin prezentarea de file CEC reprezentând 70 % din valoarea mărfii cu scadență la 30 de zile de la expediție.
La încheierea contractului comercial "" SA a fost reprezentată de, director general, director economic și, director marketing - vânzări.
Pentru plata sumei de 3.561.511.175 ROL reprezentând 70 % din valoarea mărfii, reprezentanții SC "" SRL C au înmânat vânzătorului un număr de 6 file de CEC care făceau parte din carnetul de CEC-uri ridicata de cu termenele scadente la 07.05.2001 și 26.04.2001( o singură filă CEC). Conform declarațiilor martorului, filele CEC au fost lăsate "în alb" deoarece nu se cunoștea cu exactitate când urmau să fie efectuate livrările și prin urmare nu se putea calcula termenul de 30 de zile de la livrare.
Pentru identificarea persoanelor care s-au prezentat la "" SA în calitate de reprezentante ale "" SR C, în lunile octombrie - noiembrie 2002, organele de poliție au prezentat angajaților "" SA F, respectiv și -, planșe fotografice cuprinzând fotografiile inculpatului și martorilor,. Potrivit proceselor verbale întocmite cu prilejul examinării planșelor fotografice, nici una dintre persoanele menționate nu a fost indicată de martor ca fiind reprezentanta SC" " SRL Cu prilejul audierii sale, inculpatul a precizat că s-a a prezentat la " " SA F împotriva voinței sale, fiind constrâns de numiții, "", "-" și de martorul -. Inculpatul a precizat că a discutat cu directorul de marketing de la "" SA F, respectiv, căruia i s-a prezentat folosindu-se de identitatea sa reală, dar numiții "" și "-" i-au comunicat directorului faptul că inculpatul s-ar numi. De altfel, potrivit susținerilor inculpatului, cei doi ar fi prezentat personalului care asigura paza "" SA, copia unui document de identitate fals care ar fi aparținut numitului și care avea aplicată fotografia inculpatului. "-" și "" referitor la care inculpatul susține că l-au însoțit la "" SA sunt identificați în persoana numitului și martorului . La data de 15 mai 2005, organele de poliție au procedat la confruntarea martorului cu inculpatul, prilej cu care martorul a indicat că, într-adevăr, era însoțit de doi bărbați, unul dintre aceștia fiind iar cel de-al doilea nu a fost recunoscut de martor. De altfel, martorul nu a fost indicat de martorul nici cu prilejul efectuării recunoașterii după planșa fotografică, la data de 27.11.2002.Martorul, a declarat că a primit documentele constitutive ale "" SRL C cu două săptămâni înainte de data la care s-a semnat contractul. Aceste documente au fost primite de la martorul.
În ceea ce privește semnarea contractului de livrare a azotatului de amoniu, inculpatul și-a asumat semnătura depusă pe acel contract, dar a susținut că, ulterior nu a cunoscut modul în care s-a valorificat marfa, în ce împrejurări s-a virat suma de 1.500.000.000 ROL în contul bancar al "" SA F și nici cine sunt persoanele care au beneficiat de sumele de bani rezultate din vânzarea mărfii.
În ceea ce privește valorificarea azotatului de amoniu livrat de "" SA F către SC" " SRL C, la data de 15 martie 2001, între SC"" SRL reprezentată de și " " SRL, județul A, s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare nr.101/15.03.2001 având ca obiect livrarea de îngrășăminte chimice.
Administratorul " " SRL C, martorul a declarat că a avut relații comerciale cu numitul din C, persoană care, în anul 2001, i-a făcut cunoștință cu numitul "- ", acesta din urmă propunându-i să-i vândă azotat de amoniu. Martorul a fost de acord cu propunerea de vânzare a îngrășămintelor care au fost livrate de "" SRL C conform facturilor nr.-/31.03.2001, -/20.03.2001, -/04.04.2001, -/fără dată. Pentru marfa livrată, martorul a achitat "" SRL C, în conturile " " SA F, suma totală de 760.000.000 ROL, prin virament bancar în perioada 20-28 martie 2001.Conform declarației martorului, redactată la data de 02.12.2002, persoana care i-a propus livrarea azotului de amoniu s-a prezentat sub numele de "- " și a precizat că este colaboratorul "" SRL C reprezentată de o altă persoană. În ceea ce-l privește pe numitul -, martorul l-a recunoscut după fotografiile judiciare ca fiind martorul, iar persoana care s-a prezentat ca fiind administratorul " "SRL a fost recunoscută de martor ca numindu-se " ".
"COM GRUP INTERNAȚIONAL" SRL, D, reprezentată de martorul a achiziționat de la "" SRL C 400 de saci de azotat de amoniu. Conform declarațiilor martorului, pentru livrarea mărfii la sediul firmei sale s-au prezentat doi bărbați care au menționat că sunt delegații ""SRL C, i-au prezentat facturile de livrare și au solicitat să facă plata în numerar ceea ce s- și întâmplat. Referitor la reprezentanții "" SRL C care l-au contactat pe martorul, acesta i-a recunoscut după fotografiile judiciare în persoana inculpatului și și a numiților și.
de amoniu a fost transportat la."COM GRUP INTERNATIONAL" SRL cu mijloacele de transport ale SC" " SRL Câmpulung. În calitate de administrator la "" SRL, martorul a achiziționat de la "" SRL C 1600 saci de azotat de amoniu, așa cum rezultă din declarația de la filele 71-72, vol.II dosar urmărire penală și procesul verbal cu documentele anexă de la filele 77-78 vol.II dosar urmărire penală. Marfa a fost achiziționată ca urmare a discuțiile pe care martorul le-a avut cu persoane care și-au declinat calitatea de reprezentanți ai firmei, respectiv administratorul acesteia cu numele de și delegații SC "" SRL În ceea ce- privește pe, martorul l- recunoscut după fotografiile judiciare ca fiind inculpatul, iar pe cei doi delegați i-a recunoscut ca fiind și . Conducătorii auto care au transportat azotul de amoniu și care sunt angajații " " SRL Câmpulung nu au putut furniza informații utile cu privire la reprezentanții "" SRL S-a procedat la analizarea grafoscopică a scrisului olograf care completează facturile emise de "" SRL C către beneficiarii săi și s-a stabilit că scrisul olograf care completează un număr de 5 facturi fiscale și 34 chitanțe fiscale aparțin martorului. Conform acelorași constatări grafoscopice, semnătura indescifrabilă aflată la poziția "vânzător" în dreptul numelui a fost executată probabil de. Analiza grafoscopică a semnăturilor depuse pe contractul de vânzare - cumpărare încheiat cu SC" " SA și pe filele CEC în litigiu a stabilit că acestea nu au fost executate de nici unul dintre cei trei martori cercetați în cauză.
Situația de fapt s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă: contractul comercial d e vânzare cumpărare nr. 32.093/19.03.2001 încheiat între SC SA F și SC SRL C, delegații pentru ridicarea mărfurilor, facturi fiscale emise de SC SA, scrisoare de bonitate emisă de BCR- sucursala C, filele CEC în original și refuzurile de plată, paginile din registrul de poartă al SA cu persoanele care au intrat în perioada 7.03-20.03.2001, adresa nr.7458/27.06.2001a BCR - sucursala C, privind persoanele împuternicite de SC SRL să aibă specimene de semnătură, delegație pentru ridicare de mărfuri nr.74/26.-pe numele lui, ordin de deplasare pe numele inculpatului eliberat de SC SA la data de 20.03.2001, adresa SC Muntenia SRL cu documentele anexă, adresa nr.-/17.04.2002 a SEIP B, actul adițional privind modificarea actelor SC SRL din data de 20.03.200, procesul verbal de predare a actelor SC SRL C și procesul verbal de verificare a susținerilor inculpatului privind hotelul, declarațiile martorilor, -, - și, procesele verbale de recunoaștere din grup întocmite cu martorii, - și, contractul de vânzare - cumpărare nr.101/15.03.2001 încheiat între SC SRL și SC SRL și documentele anexă, documentele de plată a mărfii primite de SC INTERNAȚIONAL SRL, declarațiile conducătorilor auto de la SC HAUSE SRL Câmpulung, raportul de expertiză grafoscopică nr.-/26.03.2004, procesele verbale de confruntare și declarațiile inculpatului.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA cu privire la individualizarea pedepsei în sensul majorării cuantumului acesteia cu păstrarea modalității de executare față de circumstanțele faptei și de conduita procesuală a făptuitorului, respectiv inculpatul.
Apelantul a solicitat:
a) restituirea cauzei, în baza art.332 Cod procedură penală, la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA ca urmare a încălcării dispozițiilor art.171 alin.(2) Cod procedură penală, art.197 alin.(2) și art.6 Cod procedură penală, întrucât în cursul urmăririi penale s-au desfășurat diferite acte procedurale cu învinuitul aflat în stare de deținere, în altă cauză, fără ca acesta să fie asistat de un apărător, respectiv ca urmare a nemenționării probelor în rechizitoriu și încălcării dispozițiilor art.250 Cod procedură penală și art.6 Cod procedură penală, deoarece la finalizarea urmăririi penale procurorul nu a procedat la efectuarea prezentării materialului de urmărire penală în mod complet prin neprezentare unui număr impresionant de probe (înscrisuri) atât în acuzare cât și în apărarea inculpatului.
b) în baza art.11 pct.2 lit.a)-art.10 lit.c) Cod procedură penală, achitarea deoarece nu a săvârșit fapta, a fost forțat de alte persoane, prin exercitarea de violențe;
c) individualizarea pedepsei în sensul aplicării dispozițiilor art.36 Cod penal, referitoare la contopirea pedepselor, respectiv să se contopească pedeapsa aplicată la instanța de fond cu pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.1178/1.07.2002 a Judecătoriei Oradea și sentința penală nr.442/6.11.2001 a Judecătoriei de Vede, contopite prin sentința nr.2102/16.09.2003 a Judecătoriei Medgidia și să se mențină beneficiul liberării condiționate dispusă prin sentința penală nr.2067/22.10.2004 a Judecătoriei Oradea.
Criticile sunt neîntemeiate pentru considerentele expuse în continuare.
actualului Cod de procedură penală prevăd expres și restrictiv cazurile în care instanța se poate desesiza și restitui cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale:
- neregularitatea actului de sesizare ce nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen (art.300 Cod procedură penală);
- necompetența organului de urmărire penală constatată înainte de terminarea cercetării judecătorești (art.332 Cod procedură penală);
- nerespectarea dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența inculpatului și asistarea acestuia de către apărător (art.332 Cod procedură penală).
Potrivit art.197 alin.(2) Cod procedură penală, dispozițiile relative la asistarea inculpatului de către apărător sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute când apărarea este obligatorie, însă, în speță, inculpatul a fost asistat de apărător în cursul urmăririi penale conform delegațiilor emise de Baroul Tulcea în baza contractelor nr.24/11.03.04 și de Baroul Constanța în baza contractului nr.9/23.03.04 (aflate la filele 232 și 226 din dosarul de urmărire penală, vol.2), apărare concretizată în ascultarea de către procuror în prezența d-lui, avocat ales care a asistat și la "prezentarea materialului de urmărire penală".În aceste condiții, actele de urmărire penală-confruntări, audierea inculpatului efectuate în lipsa apărătorilor (fără ca inculpatul să renunțe la acest drept) sunt lovite de nulitate și, ca atare, nu sunt folosite în acuzare, dar celelalte acte de urmărire penală, respectiv mijloacele de probă administrate în mod legal sunt valide și vor fi avute în vedere pe fondul cauzei, neimpunându-se refacerea urmăririi penale.
Apoi, nici pentru cel de-al doilea motiv, restituirea cauzei la procuror nu este justificata pentru că dispozițiile relative la prezentarea materialului de urmărire penală prevăzute de art.250 Cod procedură penală sunt sub sancțiunea nulității relative si inculpatul nu a dovedit vătămarea suferită prin neprezentare unui număr impresionant de probe-înscrisuri.
În același sens, se are în vedere că în virtutea principiului contradictorialității ce stă la baza judecății, a obligației instanței de a asigura egalitatea de arme ale apărării cu cele ale acuzării, a garanțiilor mai largi ale apărării în cursul judecății, a soluționării cauzei într-un termen rezonabil, nu se impune refacerea urmăririi penale, cererea de restituire fiind nefondată.
aspectele procedurale, urmează analiza pe fond a apelurilor formulate în cauză.
Conform art.345 Cod procedură penală, instanța pronunță condamnarea când constată existența faptei, că aceasta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat; potrivit art.52, art.66 Cod procedură penală, vinovăția inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoiala în cadrul unui proces echitabil în sensul art.6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În cauză, potrivit considerentelor expuse anterior, inculpatul a dispus de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării, beneficiind de asistență juridică calificată și având efectiv posibilitatea administrării probelor ca și acuzarea.
Astfel, în perioada martie-aprilie 2001, în calitate de administrator al "" SRL, prezentându-se sub o altă identitate, inculpatul a achiziționat de la partea civilă "" SA 1000 t azotat de amoniu fără a achita prețul acesteia pentru care societatea parte civilă a primit 6 file CEC în valoare de 3.561.511.175 lei vechi, ce nu au putut fi decontate, ulterior, contribuind la valorificarea mărfii.
Declarațiile inculpatului date în prezenta apărătorului său la data de 10.06.04 (aflate la filele 227-230 din dosarul de urmărire penală, vol.2) susțin această situație de fapt și se coroborează cu contractul comercial d e vânzare-cumpărare nr.32.093/19.03.2001 încheiat între SC SA F și "" SRL C, scrisoarea de bonitate emisă de BCR- sucursala C, filele CEC în original și refuzurile de plată, paginile din registrul de poartă al "" SA cu persoanele care au intrat în perioada 7.03-20.03.2001, adresa nr.7458/27.06.2001a BCR - Sucursala C privind persoanele împuternicite de SC SRL să aibă specimene de semnătură, ordin de deplasare pe numele inculpatului eliberat de SC SA la data de 20.03.2001, adresa " Muntenia" SRL cu documentele anexă, adresa nr.-/17.04.2002 a SEIP B, actul adițional privind modificarea actelor "" SRL din data de 20.03.200, procesul-verbal de predare a actelor "" SRL C și procesul-verbal de verificare a susținerilor inculpatului privind hotelul "", declarațiile martorilor, -, - și, procesele-verbale de recunoaștere din grup întocmite cu martorii, - și, contractul de vânzare - cumpărare nr.101/15.03.2001 încheiat între "" SRL și " " SRL și documentele anexă, documentele de plată a mărfii primite de " INTERNAȚIONAL" SRL, declarațiile conducătorilor auto de la " HAUSE" SRL Câmpulung; față de depoziția inculpatului care nu participarea sa la activitatea infracțională, nu are relevanță rezultatul percheziției efectuate la martorul ( pentru care s-a disjuns urmărirea penală).
Însă, explicațiile date de inculpat cu privire la conduita sa ilicită și anume la exercitarea de violențe fizice și psihice asupra sa nu sunt probate, nereușind să dovedească netemeinicia probelor în acuzare.
Prin urmare, fapta există, este săvârșită cu intenție și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "înșelăciune cu consecințe deosebit de grave" prevăzută de art.215 alin.(1, 2, 3, 5) cod penal pentru care inculpatul trebuie sa răspundă penal.
Sub aspectul individualizării pedepsei, în raport de criteriile prevăzute de art.72 cod penal, printre care pericolul social concret al faptelor, deosebit de grav în cauză, dat de comiterea faptei prin înșelarea bunei-credințe a cumpărătorilor prin folosirea unor mijloace frauduloase, urmările grave produse concretizate în principal în valoarea mare a pagubei, dar și în prejudicierea mediului de afaceri, lipsa oricărei stăruințe pentru înlăturarea pagubei, pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului este de natură să răspundă prevenției generale, oprobiului public, sentimentelor de indignare și frustrare încercate atât de reprezentanții părții civile, cât și de publicul larg, asigurând și reeducarea sa.
Cum de la comiterea faptei s-au scurs peste 8 ani, interval în care inculpatul nu are alte abateri, ceea ce motivează și reținerea circumstanțelor atenuante, iar de la pronunțarea sentinței nu au apărut date care să atenueze ori să agraveze periculozitatea faptei/făptuitorului, sunt neîntemeiate cererile de modificare a pedepsei, neimpunându-se nici majorarea așa cum a solicitat procurorul nici reducerea.
Cererea formulata de inculpat (încă de la fond) de contopire a unor pedepse este nefondată și va fi formulată ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare deoarece nu sunt în cauză datele necesare efectuării unei asemenea operații.
În concluzie, niciunul dintre motivele de apel nu poate fi primit și, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, apelurile sunt nefondate așa încât, în baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, vor fi respinse.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, apelantul va fi obligat la plata sumei de 380 lei cheltuieli judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge apelurile declarate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși
- inculpatul - domiciliat în comuna, localitatea nr. 199, județ S și municipiul O, Str.- nr.6, -B9, Ap.2, județul B, împotriva sentinței penale nr. 221 din 6 mai 2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-, ca nefondate.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 380 lei cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01 septembrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./18.09.09
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase